181 matches
-
realizat acest obiectiv în Tractatus. „Opera lui Wittgenstein - aici este avut în vedere Tractatus-ul - reprezintă o strălucită respingere a metafizicii cu propriile ei mijloace: un procedeu ce amintește de demonstrația lui Saccheri, care arată lipsa de validitate a anumitor figuri silogistice prin argumente ce sunt construite într-un mod ce corespunde tocmai acestor figuri.“22 Unii interpreți sunt, desigur, de acord că această apropiere a țelurilor urmărite nu trebuie să ne facă să trecem cu vederea deosebiri fundamentale. Același McGuiness face
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
precum Liviu Antonesei, atras deopotrivă de estetica modernistă și cea neomodernistă, altfel spus, de celelalte jocuri ce au marcat poietica secolului XX dacă unele versuri par a pastișa lirica generației sus-citatului Nichita Stănescu ori creația onirică, altele jonglează, în structuri silogistice pe jumătate jucăușe, pe jumătate solemne, cu o pseudorevoltă avangardistă asimilată temporar drept cod atitudinal fundamental. Maniera poetică predilectă, principiul liric structurant al textelor din Căutarea căutării este devoalat într-un text precum Le mal armé, declarație războinică a unui
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
De reținut, dintre acestea, seria bine articulată de poeme erotice, majoritatea adresate "ție,/ la sfârșitul/ tuturor cuvintelor/ care ar putea să vorbească/ despre tine/ ca împărăteasă/ și curtezană totodată" (Poem de dragoste) sau poemele într-un singur vers -construcții aproape silogistice ori apoftegmatice care aproximează marile realități ale ființei, în special dragostea ("Sânul ei ca o corabie a barbarilor" Vis fenician), solitudinea ("Sunt singur cu singurătatea în brațe" Iată), poezia sau moartea, uneori congenere ("Cum mor poeții, așa e moartea" Moarte
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
și toate C sînt în B. Nu avem structura canonică a silogismului: Premisă majoră: Toate A sînt în B Premisă minoră: Toate B sînt în C Concluzie: Toate A sînt în C. În acest slogan se găsește iluzia unui raționament silogistic; de fapt, entimema este un silogism bazat pe asemănare și dezvoltat plecînd de la un punct probabil, în direcția și la nivelul publicului: este un raționament care trebuie înțeles de un public foarte larg; transpunînd acest lucru în retorica publicitară, susținem
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
nevoii de coerență epică realistă, această "metodă de lucru" se potrivește de minune viziunii dramatice, teatrale, care pune accent pe reliefarea unor psihologii și comportamente tipice, nu însă și pe motivarea lor cauzală, cerută de mecanismul logicii clasice, de tip silogistic. În consecință, proza lui Lovinescu ajunge să se plieze perfect pe estetica "situaționalistă" a melodramei 151, gen caracterizat printr-o structură narativă nelineară și preferința pentru construcția episodică, bazată pe aglutinarea de "scene" și fragmente eterogene, relativ autonome. Rezultă că
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
exista. Dar dacă ceea ce e posibil pus în fața veciniciei e cert. DESPRE NEMURIREA SUFLETULUI ȘI A FORMEI INDIVIDUALE 2255 Este numărul formelor în natură mărginit sau nu? Aceasta e întrebarea principală care trebuiește rezolvată pentru a servi la soluțiunea curat silogistică a tezei de mai sus. De aceea vom trebui să recapitulăm în mare mersul naturei și a legilor ei. Spăimântătoarea necesitate cu care se urmează procesele ei, numărul mic al legilor fundamentale, combinațiunile acestora, cari, oricât de multe ar fi
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
praeteritorum memoriam, secundum individuales intentiones (S. th., I, q. 78, a. 4, co.). În ceea ce privește puterea memorativa, [omul] nu are doar memorie, cum au restul animalelor în momentul amintirii șubițe a celor trecute, ci, în plus, are reminiscența, o investigare cvasi silogistica a memoriei celor trecute în acord cu intențiile individuale. A spune că memoria are puterea de a investiga experiențele personale referitoare la obiecte individuale într-o manieră cvasi-silogistica ridică cel putin o întrebare: cum și ce ar trebui înțeles prin
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
toate sectoarele gândirii, ci doar unele, în acord cu mediul și cultura în cauză.167 Mitul este o "sancta simplicitas" a rasei umane, nu un rezultat al gândirii, dar nici doar un exercițiu de imaginație, neputând fi, prin urmare, combătut silogistic, și nu există fără o "stupiditate primară" (toate culturile, fie cât de mari, sunt invadate de elemente mitice, ceea ce le face doar "măști" sub care omul și-a ascuns această "stupiditate primară", opinează fără concesii Cassirer).168 Omul recurge la
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Mai gîndise așa și cînd se aflase În liceu, elevă, dar atunci era altceva, Își spunea că e numai nelămurirea În fața unui necunoscut ce avea să se deslușească În logica sa, ce nu putea fi decît previzibilă, ca orice gîndire silogistică. Nu era totuși așa, nu pentru că lucrurile nu pot fi explicate ci pentru că intervin - Își zicea - elemente infinitezimale ce scapă atenției și schimbă total, pînă la răsturnare, cursul normal, logic al evenimentelor, Înscriindu-se Într-o altă direcție logică, neprevăzută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
nu fiți și voi taxați ca radicali, în patriotism, negreșit c-ați fi făcut orice concesiune, ați fi mers până la cea mai de jos umilire. Noi credem că ziariștii din Strada Doamnei au făcut din rea deprindere acest salto mortale silogistic: deoarece nu credem că dinadins ar fi cu putință o logică atât de părăsită de toți dumnezeii. [19 noiembrie 1877] BĂLCESCU ȘI URMAȘII LUI Peste două-trei zile va ieși de sub tipar Istoria lui Mihai Vodă Viteazul de Nicolae Bălcescu. Se
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
este o consecuție corectă, Întrucât se reduce la , adică la , care se rezolvă Într-o clauză vidă date fiind ca logic-adevărate formulele „p ↑ q“ și „p“, urmează că este logic-adevărată desfășurarea , care se reduce la - concluzia premiselor este un mod silogistic valid, Întrucât se reduce, succesiv, la clauza vidă: 1. ; 2. ; 3. ; 4. ; 5. ; 6. ; 7. 0 premisele „MeP“ și „SiM“ fiind scheme de propoziții logic-adevărate, rezultă (7), ca expresie predicațională a unei concluzii silogistice: 1. ; 2. ; 3. ; 4. ; 5. ; 6
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
la - concluzia premiselor este un mod silogistic valid, Întrucât se reduce, succesiv, la clauza vidă: 1. ; 2. ; 3. ; 4. ; 5. ; 6. ; 7. 0 premisele „MeP“ și „SiM“ fiind scheme de propoziții logic-adevărate, rezultă (7), ca expresie predicațională a unei concluzii silogistice: 1. ; 2. ; 3. ; 4. ; 5. ; 6.; 7. , alias Exemple de confirmare și, respectiv, de inventare a concluziei raționamentului, prin tehnica rezoluției 8. În măsura În care - prin variantele „rezoluției“ ca metodă și ca strategie În procesarea deducției - ajunge să controleze orice fel de
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
l imprimă Jan Łukasiewicz, bunăoară, ori Nicholas Rescher) și așa mai departe. Prin aceasta, logica ajunge a ni se Înfățișa ca știință a supraoperațiilor constructive, la un nivel mai avansat decât acela la care Petre Botezatu scufunda sisteme deductive precum silogistica, mereo-logica și fenomenologica Într-o logică „naturală“ extinsă și generalizată, prin raportarea sistematică la operații precum construcția obiectelor mentale din alte obiecte și transferul de proprietăți Între obiectele mentale. De asemenea, la un nivel mai avansat decât acela la care
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
la operații precum construcția obiectelor mentale din alte obiecte și transferul de proprietăți Între obiectele mentale. De asemenea, la un nivel mai avansat decât acela la care se plasa Fred Sommers, atunci când interpreta În stil aritmetico-algebric atât predicatorii de tip silogistic, cât și conectorii (sau functorii) din logica (interpropozițională a) funcțiilor de adevăr. 12. Pe măsura extinderii „tratamentului formal“ asupra Însuși formalismului logic, inteligența artificială precipită Înțelegerea logicii ca supraștiință a formelor interpretării. Avem În vedere , pe de o parte, Împrejurarea
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
deduse dintr-un număr mare de propoziții primare. Exemplul sinuciderii durkheimiene corespunde întru-totul unei teorii. Din momentul în care se admite că frecvența sinuciderilor crește o dată cu egoismul și că egoismul este mai ridicat la protestanți, se deduce printr-un raționament silogistic că protestanții trebuie să se sinucidă mai des. Cum i-a naștere paradigma? Dat fiind un ansamblu de propoziții primare, este posibil să se extragă din acestea propoziții care vor fi supuse probei realității, fără însă ca această extragere să
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
discursive bazate pe silogism, cînd unele elemente ale lui nu sînt exprimate ca atare, însă și atunci cînd silogismul este fondat pe elemente nesigure, dar probabile. Ca atare, atunci cînd se spune X este poet, există probabilitatea a două completări silogistice, rezultate din cele două semnificații atribuite de limbă cuvîntului poet: 1) X scrie poezii și 2) X este lipsit de simțul realității (este distrat, visător etc.). Din acest motiv, în a n a l i z a d i s
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
conformare etc.). Ca atare, logica acțiunilor stă la baza organizării conversaționale și privește, în general, secvențele de secțiuni canonice sau realizate în mod preferențial de către vorbitori. În acest cadru, se relevă că practica discursului obișnuit presupune o competență logică și silogistică și, în același timp, o competență aritmetică și una geometrică, căci, pînă la un anumit nivel, este posibilă realizarea de demonstrații cu limba obișnuită și cu discursul obișnuit. V. argumentație, demonstrație, implicație, inferență, silogism. MOESCHLER - REBOUL 1994; DSL 2001; CHARAUDEAU
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
peste amănuntul că prefața lui V. Hugo la drama Cromwell ar fi o tot atât de îndreptățită prefigurare a aceleiași logici, să reamintesc doar faptul că logica lui Lupasco presupune coexistența contrariilor, în calitate de contrarii nesoluționate, neîmpăcate, și se opune din principiu logicii "silogistice" hegeliene, care rezolvă antinomia prin sinteză. Acestea fiind stabilite, să repunem (cu ajutorul ediției A. Rusu de Opere, voi. IV, p. 425) citatul eminescian fragmentar în contextul din care a fost desprins: "Antitesele sunt viața. Cea mai comică noțiune românească e
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Filosofie și al Uniunii Scriitorilor din România și membru al Societății "Kant" din România și al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice, Universitatea din București. A publicat: Căutarea de sine și chemările tradiției; Topos-ul formal și istoric al silogisticii; Fenomenul și nimicul. Proiectul fenomenologic concept și aplicații; Situațiile existențiale; Răstiri către sine. Încercări de ideologie polifonică; Răstiri către cei de-o seamă cu sine. Încercări noi de ideologie polifonică. La Editura Institutul European au mai apărut: Proiectele filosofiei kantiene
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
logic "ființa veșnică". Dialogul cel mai aporetic, prin urmare, cel mai puțin tiranic sub aspectul judicativului, este Parmenides. Aici Platon tematizează, cum știm, Unul însuși.42 Aristotel "optează", în privința problemei care ne interesează aici, pentru: (1) construcția logicii, anume a "silogisticii", pe temeiul formulei S este (nu este) P; (2) formularea unui sistem al categoriilor (predicamentelor) care își capătă sensul prin operația de predicare, adică în structura judecății (de predicație); (3) încadrarea logic-judicativă a "ființei veșnice", prezentarea acesteia printr-o descriere
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pure". În demersul de față însă, mișcarea formei judicative originare S P este către "forme" logice mai complexe, dar care, totodată, au elemente ca "obiecte" mai puțin nedeterminate decât pozițiile logice pure S și P. De exemplu, într-o formă silogistică fie un mod silogistic valid din figura I, Barbara (AAA) forma judicativă originară se află în fiecare dintre cele trei propoziții (judecăți de predicație); și chiar dacă în forma ca atare a acelui silogism termenii săi încă nu au primit o
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
față însă, mișcarea formei judicative originare S P este către "forme" logice mai complexe, dar care, totodată, au elemente ca "obiecte" mai puțin nedeterminate decât pozițiile logice pure S și P. De exemplu, într-o formă silogistică fie un mod silogistic valid din figura I, Barbara (AAA) forma judicativă originară se află în fiecare dintre cele trei propoziții (judecăți de predicație); și chiar dacă în forma ca atare a acelui silogism termenii săi încă nu au primit o interpretare, fiindcă apar cu
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
argumentare ține de interpretare și de un sens pe care S și P îl primesc prin această operație. Astfel, dacă termenii sunt luați prin simpla interpretare funcțională (ca major, minor și mediu), atunci avem de-a face cu un raționament silogistic (de tip deductiv sau inductiv). Dacă ei sunt interpretați în mai mare măsură, dacă, spre exemplu, propozițiile premise alcătuite din ei exprimă adevăruri necesare, atunci raționamentul se specifică în forma demonstrației, în vreme ce alcătuind doar propoziții al căror adevăr este plauzibil
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și de a enunța regulile alcătuirii raționamentelor corecte; cele mai importante elemente sunt, desigur, judecățile, care au funcție de premisă și, condiționat de aceasta, judecata cu funcție de concluzie. Încă de la începutul Analiticii prime apare o precizare semnificativă pentru discuția noastră: premisa silogistică (logică, în genere) poate fi demonstrativă sau dialectică.50 Aristotel însă distribuie problemele legate de premisa în genere și de cele două specii ale sale, precum și de structurile discursive corespunzătoare, în trei compartimente ale Organon-ului (din cele șase care
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
scoși dintr-o "unitate sintetică", pe care gândirea, depășindu-și momentul analitic, ar trebui să o refacă; raționamentul este o formă logică instituită prin multiplicarea structurii originare judicative S P, dovada cea mai clară în acest sens constituind-o însăși silogistica aristotelică, după regulile căreia "silogismul" este o structură logică alcătuită din trei judecăți de forma S P; noțiunea, socotită și ea formă logică, apare condiționat dinspre judecată, evident fiind în acest sens demersul lui Aristotel din Topica (așa cum se va
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]