4,282 matches
-
Dan-Bogdan Hanu Moartea unui supranaturalist cititorul trăise tot timpul cu senzația că pe parcursul lecturii se intersectase de cîteva ori cu o siluetă neclară abia acum la sfîrșit încerca să-și explice de ce nu reacționase în nici un fel preferase să rămînă atît de impasibil ar fi trebuit să-l furnice cîteva bănuieli mai ales că în cartea aceea nu se întîmplase aproape nimic
Poezie by Dan-Bogdan Hanu () [Corola-journal/Imaginative/13187_a_14512]
-
vremelnic abandonată în luptă, sau poate ruptă, cu colții, de-un lup, ori peste-o rană în altă rană, mai mare, suplă, zvâcnind? Doar mâinile tale, mângâind un șarpe de catifea, a uitare... Poem de dragoste Spre ora zece, o siluetă albă se apropié de fereastră. O priveam înfigându-se în perdele, molie bezmetică, tânjind să fie străpunsă cât mai curând de lumina-nvechită și pală a înserării. După o clipă, un mort a urcat în patul meu. S-a întins
Poezie by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/13221_a_14546]
-
de rând și artiști deopotrivă, în mizeria lipsită de speranță. Venind din partea unui autor care trăia exclusiv din scris, verdictul este marcat de sinceritate maximă: propriul succes relevă limitele sistemului capitalist, generator de beneficii doar în aparență. Interval populat de siluetele politicienilor veroși, tranzacționând voturi și menținând o stare de retardare semifeudală, România mare este contemplată, retrospectiv, doar pentru a extrage din fauna teratologică un exemplar ilustrativ în cel mai înalt grad. Maestrul își probează, pentru a câta oară?, capacitatea de
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
1944 în luptă, peisajul Republicii populare îi este suprema confirmare a opțiunii sale. Decalajul dintre vis și realitate este redus, an după an. Constituția de la 1952 este una din trepte, etapă dintr-un parcurs la al cărui capăt se situează silueta omului nou însuși: "O delegație îmi face cunoscut că sunt poftit la examenul școlii de analfabeți din localitate. Nu la dispensariu, nu la maternitate, nu la alte alcătuiri ale republicii. Ca un cărturar ce mă aflam, eram poftit să văd
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
sociale, care își făceau plimbarea zilnică pe cea mai frumoasă stradă a Bucureștiului. Galantarele largi ale magazinelor ofereau trecătorilor prilejul de a contempla vestita bijuterie a lui Reich în care sclipeau pietrele neprețuite din vestitele coliere ale bijutierului. Mai departe, silueta lor se oglindea în vitrinele diferitelor magazine ce etalau cu bogăție de fantezie, tot ceea ce oferea moda existentă în acel timp în capitala țării. Doamnele îmbrăcate elegant, unele din ele, ca de exemplu doamna Sîngeorgiu, își plimbau cîinele de rasă
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14168_a_15493]
-
îndoite la un colț. Aceasta până într-o zi, când probabil n-a avut buna dispoziție să-l primească și i-a dat ordin feciorului să-i comunice că nu-i acasă, deși vizitatorul îi văzuse printr-un geam luminat silueta și bărbuța. Dar excelenta apreciere fusese rostită și "degetul de lumină", vorba lui Lovinescu, îi trasase parcă lungul și gloriosul destin literar. Succesele tânărului se țin lanț; este invitat să citească la o societate literară a doamnelor din elită, vrea
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
mama și sora mai mică, Adriana, și îndrăgostit naiv, profund, efemer, intens erotic de o fată pe care o cunoștea mai de mult, care-i fusese cu totul indiferentă, și care intrase și ea, parcă deodată, în pubertate, "cu o siluetă studiată, de statuie coborîtă de pe soclu", devenind "prin nu știu ce miracol frumoasă". Paginile dedicate acestui episod, poezia delicată cu care e reconstituită vibrația sensorium-ului adolescentin în cutia de rezonanță pur subiectivă a timidității mi-a amintit de tînărul Nabokov, cel din
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
restitutorie și compensatorie, în măsura în care propozițiile și cuvintele ce-i dau viață - unele acide și vehemente, altele învăluitoare, de o melancolie de taină și asceză - caută să scoată din anonimatul timpului și din tainițele memoriei figuri destrămate, identități pe nedrept pierdute, siluete ce au căpătat nedeterminarea depărtării. Aceste pagini consemnează în filigranul suferinței exilatului, "o operă", "o poveste" sau "o ratare" - din dorința de a transforma exilul dintr-o "repetată uitare" în trăire și retrăire nostalgică -, recuperând fragmente de timp și de
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
pornind, auzi strigătul gîtuit de lacrimi, ca un sîsîit de gînsac, al primarului: "Cu Dumnezeu înainte!" Pînă cînd ieșiră din sat nu privi înapoi nici măcar o dată. Știa ce se întîmplă în spatele lui. Femeile mergeau în laturile și în coada companiei, siluete disperate, spre jena celor pe care îi petreceau. Rămîneau treptat, în urmă, fie dînd buzna pe cîte o poartă, bufnind de plîns, fie lăsîndu-se, moi, să șadă pe marginea șanțului. Dreaptă, lipită de poartă, o văzu pe soția lui gătită
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
asupra vîrstei de adolescent", afirma Blaga, reluîndu-și repetat observația: e "un trainic adolescent" sau e blocat în "vîrstă adoptiva, adolescență", neajungînd la "maturitatea cumpănitoare".) înainte de a-i deveni lui Friedgard Thoma un fel de Vaterfreund "trist-hazliu", el o seduce prin silueta lui de "bărbat fragil", o înduioșează prin fizicul firav și gesturile adolescentine: "îmi săruta urechea dreapta. înduioșare". De altfel, mai tîrziu, el îi trimite versurile "scrise în deznădejde, lîngă Neapole" de Shelley, subliniindu-i de trei ori, cu roșu, strofa
Vînătorul de fuste by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/14721_a_16046]
-
plimbe pe ulițele vechi și înguste ale satului și asculta gâfâitul camioanelor grele, care suiau spre Pirinei, pe lângă ceea ce fusese altădată, Via Domitia. Zeița de pe N6 Pe marginea Naționalei 6, din loc în loc, pe stânga uneori, alteori pe dreapta, o siluetă omenească. Una singură sau două, alături. Până la orașul cel mai apropiat sunt 20 de kilometri și 26 de siluete. Sunt tăiate într-un placaj gros și fixate bine în pământ ca să reziste marilor vânturi de pe aici: Tramontana și Marinul. Culoarea
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/14705_a_16030]
-
fusese altădată, Via Domitia. Zeița de pe N6 Pe marginea Naționalei 6, din loc în loc, pe stânga uneori, alteori pe dreapta, o siluetă omenească. Una singură sau două, alături. Până la orașul cel mai apropiat sunt 20 de kilometri și 26 de siluete. Sunt tăiate într-un placaj gros și fixate bine în pământ ca să reziste marilor vânturi de pe aici: Tramontana și Marinul. Culoarea lor e neagră iar capul e despicat de un zig-zag roșu: simbolul fulgerului și al electrocutării. Jandarmeria departamentului, îngrozită
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/14705_a_16030]
-
vânturi de pe aici: Tramontana și Marinul. Culoarea lor e neagră iar capul e despicat de un zig-zag roșu: simbolul fulgerului și al electrocutării. Jandarmeria departamentului, îngrozită de hecatomba anului trecut, a avut ideea acestor originale, sinistre "indicatoare de circulație". Fiecare siluetă = un mort la locul accidentului! 26 pe un parcurs de 20 de kilometri! O cifră demnă de Cartea Recordurilor... Morți din prostie, din beție, din fudulie. Prostia, beția, fudulia lor sau a altora. Și, poate, uneori din ghinion. Dar dacă
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/14705_a_16030]
-
suflare parfumată, cu o ultimă rază de soare pe retină. Trecând de atâtea ori pe această șosea, am observat un amănunt bizar. Pe o distanță de aproape patru kilometri și tocmai acolo unde drumul face coturile cele mai nesuferite: nici o siluetă! în mijlocul acestei porțiuni ocolită de Moarte, se află un parching umbros unde staționează tot timpul o camionetă cu geamuri fumurii. De la o distanță politicoasă, șoferii reduc viteza și trec prin dreptul parchingului cu motorul potolit, aproape în virtutea inerției. Din respect
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/14705_a_16030]
-
sâni de pe ecranele televizoarelor s-a dublat deja. La fel și cel din tabloide. Până la toamnă, toată presa o să duduie de busturi dezgolite până la buric. Să le comentăm un pic, zic... Această obsesie care ne doare Pe locul doi, după siluetă, în topul obsesiilor celebrităților feminine se află sânii. Mai toate i-ar vrea altfel și din ce în ce mai multe nu ezită să și-i ajusteze după propria vrere. Sunt vedete, semivedete și pseudovedete care doar pantofii și-i schimbă mai des decât
Sânii noştri cei de toate verile by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21190_a_22515]
-
personal, o ador! - înseamnă pilaf cu pîine. Sau cartofi prăjiți cu pîine. Sau pîine cu zacuscă. În fine, orice cu pîine, pe considerentul că n-are carne. N-am înțeles niciodată de ce, în imaginarul masculin, cel mai periculos aliment pentru siluetă e carnea. Nu mănînci carne, deci slăbești. Dacă te-apuci să le explici cum ar trebui să disocieze alimentele, ca să slăbească, și că, de exemplu, doar carne cu salată (deci fără cartofi prăjiți!) e mai mult decît OK, nu obții
Despre burticile bărbaților by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21198_a_22523]
-
aproape tuturor le-am putut numără coastele. Oamenii le tratează cu un respect aproape religios, care le face, deopotrivă, de neatins și de nehrănit. Uneori, ai impresia că thailandezii nici macar nu le văd. În soarele încă suportabil al anotimpului uscat, siluetele lor de silfide se scurg alene pe langă pereții templelor, ca niște zei uitați la ale căror altare nu se mai roagă nimeni. Cele mai multe feline din București trăiesc în subsoluri de blocuri, sunt subnutrite, bolnave, adesea lovite de mașini și
Pisicile siameze by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82538_a_83863]
-
debutat într-o dimineață de martie la ProMotor, iar jurămintele ni le-am facut sâmbătă asta la Bikewalk, unde prietenii ne-au urât tradiționalul “Pistă de piatră!”. A fost dragoste la prima vedere. Am dorit-o de cum i-am vazut silueta, m-a cucerit definitiv când i-am simțit cuplul și am inceput sa tânjesc după ea încă de la prima pliere. Spre deosebire de mine, care am mai fost cu câteva biciclete până la ea, ea nu s-a mai lăsat pliata de nimeni
Idilă pe două roţi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82629_a_83954]
-
secera și ciocanul. Fuseseră înlocuite cu produse indigene, identice celor ce se găseau la primul bar din colțul străzii. Singurul tablou original, de fapt tot o reproducere, dar nu oricum, reprezenta o vedere panoramică din Toledo. Era subliniată, în centru, silueta masivă a fortăreței militare, cunoscută sub numele de Alcázar și Catedrala Primată, construcție începută sub Fernando III cel Sfânt, și terminată sub Regii Catolici, în 1493. Cu mulți, foarte mulți ani în urmă, fusesem uluit de frumusețea și multele tezaure
Amintirile unui ambasador by Darie Novaceanu () [Corola-journal/Imaginative/10295_a_11620]
-
și maturitatea ei au luciul și policromia cartolinelor "sub obiectivul unor aparate de consum larg - Canon, Minolta, Olympus - ultimul digital. La început valorizam, chiar și eu, fotografiile color,încă rare, cu Claudia noastră în Piazza di Spagnia sau Grădina Borghese,silueta ei decupată pe portalul bisericii Santa Maria degli Angelli. Dar moda fotografiilor alb/negru și Ostalgia, comunismul roz,Good-by Lenin! mi-a încălzit privirea pe care o îndrept spre fetița cu o sticlă de Brifcor în mână, în blugi și
FONTANA DI TREVI by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/10180_a_11505]
-
în zilele cele mai calde își caută umbra în umbra mea în zilele friguroase intră pe sub pielea mea jupuită doarme în același pat când n-o mai suport las gândul meu negru să-i închidă scâncetele ca pe niște sertare Siluetele erau șapte la număr înalte mult prea înalte le puteai bănui șoldurile sânii goi brațele încolăcite deasupra capului frumusețea plămădită din lut semănau cu niște lumânări în întunericul osos Mă zidește un om seară de seară cu mâinile pline de
Poezie by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Imaginative/11000_a_12325]
-
pe sine. E sprijin E atâta suferință în ființa noastră și-atât de multe ore nepetrecute-n timp și voci care ne cheamă întru străfulgerare, că și răgazu-i scump și-orice lumină plăpândă nu-și mai are locul. Și-adesea, silueta își pierde profunzimea, și-adesea, pe sub cap, e sprijin doar cenușa - memorie-a materiei și-a toate câte sunt. Sfârșit Te lovești de pereții propriei singurătăți - un fel de moarte a înțeleptului; în timp ce cucuta se prelinge pe imaginea ta. Poem
Poezie by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/11557_a_12882]
-
cu umbrele lor stacojii. orizonturi cu piepturile larg deschise. ce căderi mai pot fi invocate din nimicurile întunericului? ce deget de ghiață să mai bată în ferestrele-uși? ce naștere ne tot aruncă pe buzele nopții? ce rană ne tot prelinge silueta pe scîndura neagră de cer? (pe perete apare un vierme minuscul. dintr-o dată am văzut tot cerul și pămîntul prin ochii lui). urma din urmă degete de alge aduse la mal. în tot acest du-te-vino valurile abia dacă mai au
poeme de uitare și descompunere scîndura neagră de cer by Ioan F. Pop () [Corola-journal/Imaginative/11492_a_12817]
-
în altul. norii scorojiți care anunță seninătatea, calmul prăbușirii. surîsul ligamentelor ce țin trează toată armătura coșmarului. materia apocaliptică din care mîini imperceptibile salvează ca dintr-o burtă potop după potop. la pas cu realitatea din închipuire pe străzi cu siluete ce se unduiesc în mîlul depărtării. în acel loc în care oasele închipuirii înroșesc asfaltul. peste cîmpuri și dealuri fosforescente, unde mișcările cresc în delăsare. se vedea cum îngerul traversează pe zebră norii de cîrpă. cum se lasă o grindină
poeme de uitare și descompunere scîndura neagră de cer by Ioan F. Pop () [Corola-journal/Imaginative/11492_a_12817]
-
ceară, în care tropăiesc în cadențe cîrtițele lumii. unde rădăcinile abia mai țin de mînă lumina. rătăciți în marsupiile îndoielii, seara închidem pleoapele amniotice cu yale de pămînt. să nu se audă tumultul, pocnetul de dric al pulsului. străzile cu siluetele uscate, cu unduiri ce se adîncesc din loc în loc. lipite, absență lîngă absență, la pas cu realitatea din închipuire. moartea-i încă vie în noi treacă de la noi și paharul acesta. rămînă doar otrava cea dătătoare de viață. toate
poeme de uitare și descompunere scîndura neagră de cer by Ioan F. Pop () [Corola-journal/Imaginative/11492_a_12817]