176 matches
-
Acesta a fost parcursă de regii polonezi proeminenți la vânătoarea de urși, bouri (dispărut din 1627, "în imagine"), zimbri sau alte animale mari. Pădurea a fost o sursă majoră de materiale de construcții din lemn. Acesta a fost supravegheată de către silvicultori și de Masterii de la Vânătoarea Regală. În timpul împărțirii Poloniei, din anul 1795, Imperiul Austro-Ungar (care a controlat provincia mai bine de un secol) a distrus cea mai mare parte din pădurea bătrînă și a replantat această zonă cu pini care
Pădurea Niepołomice () [Corola-website/Science/329397_a_330726]
-
înălțime deosebit de mari, 25-30 m, întrecând arboretele din țara de origine. Lucrul acesta a fost observat și de specialiștii americani care au participat în anul 1934 la un Congres al agriculturii și silviculturii, la invitația autorităților și a marelui profesor silvicultor Marin Drăcea, când unanim s-a apreciat că aici, în acest punct ,salcâmul și-ar fi găsit a doua patrie. În timpul primului război mondial, într-unul din arborii de mari dimensiuni, armata ar fi instalat un observator din care se
Comuna Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/300413_a_301742]
-
administrației publice și toate locurile se ocupă, fără nici o escepție, de cătră amici, rude, partizani și coreligionari politici ai ministerului dominant, indiferent daca posed sau nu cunoștințele și esperiența necesară posturilor lor. Prin mijloacele mele pot deveni inspector financiar, vameș, silvicultor, judecător de pace, prefect de poliție. Deputatul meu, tovarăș și votator al guvernului, îngrijește ca copiii mei să capete burse sau cel puțin ajutoare pentru studii, îngrijește ca să nu le vie ordinele de mobilizare sau printr-un motiv oarecare, să
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Cum se știa câte cuie avusese fiecare lucrător la plecare, ajungea o simplă scădere pentru a se obține un inventar pe categorii al tuturor arborilor de pe respectiva parcelă. Aceasta din urmă fusese aleasă atent pe baza reprezentativității ei, ceea ce permitea silvicultorilor să calculeze cantitatea de cherestea și, pe baza unor prețuri estimative, veniturile aduse de Întreaga pădure. Pentru cercetătorii din domeniu (Forstwissenschaftler), obiectivul era Întotdeauna „să furnizeze În mod constant cel mai mare volum de lemn posibil”. Eforturile de a mări
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
a fost elaborarea unor tabele complexe, În care datele erau prezentate În funcție de mărimea și vârsta copacului În condiții de creștere și maturizare normale. Îngustându-și viziunea În mod radical doar asupra lemnului utilizabil În scopuri comerciale și folosind aceste tabele, silvicultorii ce reprezentau statul obțineau, paradoxal, o imagine sinoptică asupra Întregii păduri. Această restrângere a perspectivei, reflectată În tabele, era practic singurul mod În care se putea cuprinde Întreaga pădure Într-o singură privire. Utilizarea acestor tabele și testele pe teren
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
reprezentau statul obțineau, paradoxal, o imagine sinoptică asupra Întregii păduri. Această restrângere a perspectivei, reflectată În tabele, era practic singurul mod În care se putea cuprinde Întreaga pădure Într-o singură privire. Utilizarea acestor tabele și testele pe teren permiteau silvicultorilor să facă o estimare destul de exactă a numărului de arbori, a ritmului de creștere și a producției unei păduri date. În pădurea abstractă și reglementată a forstwissenschaftler-ului, cele mai importante erau calculele și măsurătorile, iar cei trei termeni cheie erau
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
Asemenea unei armate, pădurea era structurată ierarhic, pentru a servi unui unic scop și a fi la dispoziția unui singur comandant. La limită, pădurea nici măcar nu trebuia văzută, fiindcă putea fi „citită” foarte clar În tabelele și hărțile din biroul silvicultorului. Figura 1. Pădure mixtă din zona temperată - parțial cultivată, parțial regenerată natural Figura 2. Alee dintr-o pădure de plopi din Toscana. Noua pădure, redusă la esențial, era cu mult mai ușor de gestionat. Arborii erau de aceeași vârstă și
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
folosite. Nu a fost și nu a putut fi vreodată pus În practică. Au intervenit atât factorul uman, cât și natura. Topografia teritoriilor și evenimente imprevizibile precum incendiile, furtunile, schimbările climatice, invaziile de insecte și bolile au conspirat Împotriva planurilor silvicultorilor și au transformat pădurea. De asemenea, din cauza dificultăților enorme pe care le punea paza pădurilor mari, oamenii care trăiau În vecinătate continuau să Își pască acolo animalele, să taie lemn de foc și surcele, să fabrice cărbuni și să folosească
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
enorme pe care le punea paza pădurilor mari, oamenii care trăiau În vecinătate continuau să Își pască acolo animalele, să taie lemn de foc și surcele, să fabrice cărbuni și să folosească pădurea astfel Încât să Împiedice realizarea deplină a proiectului silvicultorilor. Deși, asemenea tuturor utopiilor, silvicultura științifică nu și-a atins scopul, rămâne important faptul că a reușit parțial să Își lase amprenta asupra aspectului pădurilor. Principiile silviculturii științifice au fost aplicate, aproape tot secolul al XIX-lea, cu toată rigoarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
nivel mondial. Gifford Pinchot, cel de-al doilea ministru al pădurilor din Statele Unite a studiat la școala Franceză de Silvicultură de la Nancy, care urma o programă elaborată după modelul german, ca și majoritatea școlilor de silvicultură americane și europene. Primul silvicultor angajat de Imperiul Britanic pentru a evalua și gestiona importantele resurse forestiere din India și Birmania a fost Dietrich Brandes, un german. La finele secolului al XIX-lea, silvicultura germană era hegemonică. Transformarea radicală a pădurii Într-o „mașină de
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
cuvine acest subiect și indica ce anume nu a funcționat. Vom menționa aici câteva din principalele efecte ale simplificării, pentru a arăta cât de importanți s-au dovedit a fi mulți dintre factorii puși Între paranteze de silvicultura științifică. Preocuparea silvicultorilor germani pentru ordinea formală și ușurința accesului (În vederea administrării și a scoaterii din pădure a copacilor tăiați) a determinat eliminarea subarboretului, a gropilor-capcană și a arborilor uscați, ceea ce a diminuat diversitatea populațiilor de insecte, mamifere și păsări, atât de necesară
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
deschiseseră drumul În materie de silvicultură științifică, tot germanii au fost cei care au recunoscut și remediat primii multe din consecințele nedorite ale acesteia, inventând știința „igienei pădurii”. În locul copacilor scorburoși În care se adăposteau ciocănitori, bufnițe și alte păsări, silvicultorii au amplasat cutii special construite, iar coloniile de furnici au fost crescute artificial și implantate În pădure, unde erau Îngrijite de copiii de la școlile locale. Au fost reintroduse mai multe specii de păianjeni care dispăruseră din monoculturi. Surprinzător la toate
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
În cele din urmă, preocuparea doar pentru câștig, viziunea pe termen scurt și, mai presus de toate, lungul șir de consecințe ce fuseseră puse complet Între paranteze au Început să Își spună cuvântul. Urmările acestei orbiri ce Îi făcuse pe silvicultori să nu vadă pădurea din cauza copacilor au devenit evidente și În sfera ce prezenta cel mai mare interes: producția de fibră lemnoasă. Multe dintre consecințe aveau legătură directă cu simplificarea impusă prin monoculturi, În vederea unei administrări mai ușoare și a
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
la efectuarea măsurătorilor. După cum arăta recent un studiu efectuat În Suedia, tehnicienii cadastrali reprezentau terenurile cu forme geometrice mai regulate decât cele reale. Neglijarea colțișoarelor și rotunjimilor le făcea munca mai ușoară, iar rezultatul material nu era afectat. Tot așa cum silvicultorul preocupat de aspecte comerciale găsea că e convenabil să treacă cu vederea produsele forestiere minore, și tehnicienii cadastrali aveau tendința de a lăsa deoparte tot ce nu ținea de principala utilizare comercială a unui teren. Faptul că, de pe un lot
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
de așteptat, statele și urbaniștii au făcut mari eforturi pentru a rezolva problema acestei ilizibilități spațiale și a face ca geografia urbană să fie inteligibilă din exterior. Atitudinea lor față de ceea ce considerau hățișul orașelor neamenajate se aseamănă cu cea a silvicultorilor față de bogăția naturală a pădurilor sălbatice. S-ar putea ca la originea localităților cu structură geometrică regulată să stea o logică pur militară. O tabără pătrată, ordonată și lipsită de particularități, după modelul castrelor romane, are multe avantaje. Soldații pot
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
mai mult - de societatea pe care sunt Însărcinați să o administreze. Ei evaluează viața oamenilor prin prisma unor categorii abstracte ce sunt Întotdeauna la o oarecare depărtare de realitatea completă pe care ar trebui să o reprezinte. Graficele și tabelele silvicultorilor, În ciuda capacității lor sinoptice de a transforma multe date individuale În modele mai generale, nu reușesc prea bine să descrie (și nici nu Își propun) pădurea adevărată, cu toată diversitatea ei. Harta cadastrală și titlul de proprietate sunt o reprezentare
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
electricitatea, căldura, lumina și sunetul, principiile corecte de mobilare a locuinței și așa mai departe. Toate acestea erau chestiuni ce țineau de știință, nu de gusturi, iar educația ar fi creat, În timp, o clientelă demnă de arhitectul științific. Dacă silvicultorul putea pur și simplu să meargă În pădure și să o transforme conform proiectului său, arhitectul, În schimb, trebuia mai Întâi să formeze noi clienți, care să aleagă „liber” modul de viață urban pe care Îl gândise Le Corbusier pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
că și orașele sunt rodul muncii ori norocului, Însă nici una, nici celălalt nu ajung pentru a le susține zidurile”. Italo Calvino - Orașe invizibile Nici un oraș utopic nu ajunge să fie construit exact așa cum l-a proiectat arhitectul-profet. La fel cum silvicultorul este supus capriciilor unei naturi imprevizibile și scopurilor divergente ale angajatorului său și ale celor care au acces la pădure, și urbanistul trebuie să facă față gusturilor și mijloacelor financiare ale celor care Îl angajează, precum și rezistenței opuse de constructori
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
pentru care urbanistul trebuia să găsească soluții. Ca și În cazul sistemelor de ecuații algebrice, prea multe necunoscute urbanistice Îngreunau găsirea unei rezolvări sau necesitau abordări fastidioase. Problema cu care se confrunta urbanistul era similară celei În fața căreia se găsea silvicultorul. O soluție modernă pentru acesta din urmă era să adopte tehnica managerială cunoscută sub numele de teoria controlului optim, conform căreia o producție constantă de cherestea putea fi prevăzută corect pe baza unui număr mic de observații și a unor
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
experimentele, reducând la minim numărul de variabile ce intervin pe un același teren și, În sfârșit, facilitează controlul asupra recoltelor. Culturile simplificate și lizibile oferă funcționarilor agricoli ai statului multe dintre avantajele pe care le aducea și pădurea comercială simplificată silvicultorilor și perceptorilor. Comoditate administrativă, interese administrative Ingineria socială autoritară poate prezenta Întreaga gamă de „patologii” birocratice tipice. În general, transformările pe care și le propune nu pot fi făcute fără a se folosi forța sau fără a trata natura și
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
care nu aveau legătură directă cu sănătatea și productivitatea speciilor cultivate. Această concentrare a atenției asupra unui singur rezultat - invariabil, cel care prezenta cel mai mare interes din punct de vedere comercial sau fiscal - conferă o putere analitică ce permite silvicultorilor și agronomilor să urmărească atent influența altor factori asupra acestei singure variabile dependente. În sfera ei de acțiune, nu se poate nega puterea extraordinară pe care o are acestă metodă de a spori producția. Totuși, după cum vom vedea, această perspectivă
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
uniformizării și controlului. Una dintre inovațiile pe care această experimentare le-a determinat a fost „rotația financiară”. Analizând cu mare atenție ratele de creștere anuală pe un Întreg ciclu de producție și având informații mai sigure cu privire la producția de cherestea, silvicultorii au putut calcula cu precizie momentul În care valoarea adăugată a unui an de creștere În plus era depășită de valoarea adăugată (minus costul amortizat al tăierii mai timpurii și al replantării) a unei noi culturi. Desigur, se pornea de la
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
șomajul În Renania, articol menționat În Peter Linebaugh, „Karl Marx, the Theft of Wood, and Working-Class Composition: A Contribution to the Current Debate”, Crime and Social Justice, toamnă-iarnă 1976, pp. 5-16. Poate dura două sute de ani, adică șase generații de silvicultori, până când se pot constata rezultatele a trei rotații. Prin comparație, rezultatele a trei rotații de culturi de porumb se poate vedea după numai trei ani. În cazul majorității pădurilor de astăzi, efectele celei de-a treia rotații nu sunt Încă
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
POPESCU, Ion Apostol (6.III.1920, Scăueni, j. Vâlcea - 23.I.1984, Gherla), poet, istoric literar și folclorist. Este fiul Mariei (n. Popescu) și al lui Apostol Popescu, silvicultor. Face școala primară la Robaia, județul Argeș, și la Jiblea, județul Vâlcea (1927-1932), Școala Normală la Râmnicu Vâlcea (1932-1938) și Sibiu (1938-1940), urmând Facultatea de Litere și Filosofie la Sibiu (1943-1945) și Cluj (1945-1947). Este doctor în filologie al Universității
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288933_a_290262]
-
legendei consemnate de Ion Neculce și preluată de D. Cantemir din porunca lui Șteafn cel Mare, de către prizonierii polonezi luați după lupta de la Codrii Cosminului (1497). O vizită la fața locului ar convinge că nu poate fi naturală, ci plantată. Silvicultorii studiază în rezervația Dumbrava Roșie dezvoltarea stejarului brumăriu în vederea plantării cu această specie a unor terenuri neproductive din zona înconjurătoare. (Al. Todiraș, 1994) Rezervația științifică forestieră "Cătălina" Cotnari Are o suprafață de 17,6 ha, situată pe versantul de est
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]