130 matches
-
sens și o atracțiune în ziua nașterii ei"? Sau această observație, reluînd pe cea dintîi: "Recapitulînd rezultatul dobîndit din cercetarea teoretică de pîn-acum, afirmăm din nou adevărul cu care am început: ideea sau obiectul poeziei nu poate fi decît un simțimînt sau o pasiune". Sau: "...niciodată estetica nu a creat frumosul, precum niciodată logica nu a creat adevărul. Dar scopul lor este de a ne feri de mediocritățile care, fără nici o chemare interioară, pretind a fi poeți, și acest scop îl
Titu Maiorescu, azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16191_a_17516]
-
are o formă care să placă mai mult decît simpla și reala natură. Stînci, copaci și animale, toate sunt în nesimțire, toate stau în nepăsare; singuri cerbul miraculos și vînătorul pocăit produc contrast prin pozele lor, în care se strevăd simțiminte adînci" (Pseudokynegetikos, IV). Odobescu pendulează continuu între două tipuri de arte: între arta plastică (fragmente de metal, lemn sau piatră, țesături, pînze și culori, toate încremenite într-o imobilitate muzeală) și arta cuvîntului, adică glosa artistă, caldă și prezentă a
Estet până la capăt by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7434_a_8759]
-
din Viena. Suntem încredințați, i se zicea, că ceea ce d-voastră ne spuneți despre îngrijirea ce se manifestă, în România, de-a vedea Dunărea pusă în sfera unei influențe esclusive, este o dreaptă preocupațiune a țării și corespunde ideilor și simțimintelor d-voastră proprii. Dară guvernul d-voastre oare tot așa privește cestiunea? Limbajul d-voastre nu-l țin unii din colegii d-voastre! Unde aveți reprezintanți i-are și Franța; ei bine, miniștrii noștri ne raportează că pe lângă alte cabinete
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
va face așa să se estradă oficielor politice. 5. Guvernul va fi rugat să oprească broșurile nepatriotice panslavistice. 6. Limba adunărilor protopresbiterale pe viitor va fi esclusiv numai cea ungurească. Cititorii noștri știu ce înțeleg ungurii politici sub "patriotism" și "simțiminte patriotice". Știu cu câtă furie s-au pus ungurii politici pe maghiarizare. Ne simțim dispensați de la comentarea concluziilor reproduse mai sus și, ca o curiozitate, reproducem comentariul ziarului din care le-am estras. Era timpul suprem să se facă pasul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
era mai bine ca țara să fie surprinsă, oarecum speriată, pentru ca deodată să-și adune toate puterile. Răspîndindu-se, în sfârșit, știrea despre înființarea metropoliei din București, două dintre ziarele capitalei, "Binele public" și "Romînia liberă", au grăbit a da expresiune simțimântului de jignire pe care știrea aceasta l-a produs în țară. Abia acum, după ce-am fost atinși de amărăciunea colegilor noștri liberali, noi, organ al elementelor conservatoare, ne-am pronunțat și noi asupra atitudinei ce credem că trebuie să
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a discuta cestiunile de interes public. Fiece partid își arătă prin ele vederile, pentru ca opinia publică să fie lămurită asupra scopurilor ce urmărește. fiecare din ele. Îndată însă ce un partid are vederi pe care le știe în opoziție cu simțimântul public, organul lui nu discută cestiunile în sine. D-l I. C. Brătianu ține să fie popular, însă se ferește de-a spune adevărul, 309 {EminescuOpXIII 310} pentru că știe că scopurile ce urmărește sunt în opoziție cu conștiința noastră publică și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
este punctul nostru de vedere. Îndeosebi astăzi n-avem nici un interes particular de-a susține această dinastie; o susținem numai pentru că, soarta țării noastre e legată de dânsa. Cu toate aceste " Romînul" vine să le spuie cetitorilor săi că exploatăm simțimântul național. Despre partidul conservator zice "Romînul" una ca aceasta?! Ia să vedem cine surpă poziția dinastiei de Hohenzollern în Romînia!? De câte ori s-a produs în țară vreun curent contra d-lui I. C. Brătianu, întreținuții și amicii săi politici și-au
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pământ, reînviat în memoria noastră, fatalitatea se vede că cere să i se verse cupa amărăciunii și în simpla figurațiune, spre a-i chinui sufletul pe unde se va fi aflând astăzi. Putea fi ceva mai cuviincios și mai corespunzător simțimântului de venerațiune ce viază în tot românul pentru memoria lui Ștefan Vodă decât să participe poporul, în masa lui cea mai compactă, la serbarea numelui marelui domn și să-i depună închinările lui de aproape?!... Ei bine, amesticul arbitrar al
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
destul de ingrate ar trebui să se bucure de protecția administrației județene, ca să nu se simtă izolați în lucrarea și tendințile lor, ca o frunză pe apă; mai ales că un normalist bun are mai multă cultură, deci și mai mult simțimânt de demnitate, decât mulți din scribii cari împlu cancelariile comunale sub fel de fel de titluri și pretexte și, ocupând o mulțime de funcțiuni nominale, [sunt] plătiți din fondurile comunale în genere mult mai bine decât învățătorul. {EminescuOpXVI 322} {EminescuOpXVI
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Pentru această corupție, care nu vede în politică un mijloc de armonică dezvoltare al aptitudinilor și calităților unui popor, ci un mijloc de parvenire și de îmbogățire, nici o 352 {EminescuOpXVI 353} instituție nu mai e sfântă, nici o tradiție neatinsă, nici un simțimânt național și istoric vrednic de respectat. Pentru această corupție biserica noastră, școala noastră, împărțirea istorică a țării, legăturile vechi și de bună-credință între proprietatea mare și cea mică, justiția, Coroana Regelui chiar nu sunt decât afaceri de combinație, ca și când toate
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
tonul va fi mai puțin colorat de simțământ, ci impresiunile obiectelor vor trebui să fie reflectate mai mult prin accentul simbolic. În epopea romantică, la care numărăm cu deosebire pe Tasso, Ariost și Camoens, intensivitatea {EminescuOpXIV 328} putem zice focul simțimântului, muzicalul rimei vor condiționa, pe lângă toată obiectivitatea, un alt ton fundamental, prin care numai putem reda spiritul romantic în toate direcțiunile sale. O instrucțiune sistematică va alege pentru declamațiune traducțiuni perfecte din epopee clasice și romantice, spre a face înțelese
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Adunării, dă o legitimă satisfacțiune acestor aspirațiuni ale țării, consacrând pentru România principiele admise în statele moderne cele mai înaintate pe calea civilizațiunii. Plin de speranță că noile instituțiuni vor pune capăt suferințelor unui trecut dureros, românii, uniți într-un simțimânt unanim de concordie și de frăție vor întrebuința silințele lor cele mai stăruitoare întru a apăra aceste principii și a da cugetărilor leale și generoase ale Măriei-Tale tot concursul lor cel mai sincer și cel mai devotat. Călcând pe pământul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
dificultate puterilor învecinate. Interesul nostru cere a trăi în cea mai bună armonie cu dânsele. Ținta preocupațiunilor și a lucrărilor națiunii trebuie să fie dezvoltarea puterilor ei morale și materiale. Ridicarea bisericii române, restabilind-o pe bazele canoanelor și întărirea simțimântului religios în inimile noastre; răspândirea învățământului în toate clasele; o justiție și o administrațiune bună, care să stârpească prin urmărirea și pedepsirea culpabililor toate abuzurile; o ordine și o iconomie în finanțe pentru a face să înceteze strâmtorarea de care
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
fi incomplectă dacă înalta Adunare ar lăsa să subsiste o dispozițiune de la care ar atârna în viitor o amintire dureroasă pentru națiunea rusă, pe câtă vreme schimbul propus nu pare a fi contrariu intereselor României. Se teme că Congresul, nevoind a satisface simțimântul istoric al Rusiei, să nu micșoreze sorții dăinuirii operei sale. Președintele crede însă că ar fi preferabil de a amâna discuțiunea până în momentul în care reprezentanții români vor fi fost ascultați în ședința de lunea viitoare. [...] protocolul nr. 10 Ședința
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
dânsa. Exprimând din nou speranța că nu se va lua vreo deciziune în privința României mai nainte ca subsemnații, plenipotențiari a înălțimii-Sale Domnitorului Carol I să fie ascultați, venim a ruga pe Alteța-Voastră de a binevoi să primească expresiunea preînnoită a simțimintelor de prea înaltă considerațiune și de prea-adânc respect cu cari avem onoare de a fi a Alteței-Voastre etc. etc. (Subscriși) I.C. Brătianu, M. Kogălniceanu memoriul prezentat la Congresul din Berlin de către plenipotențiarii înălțimii-Sale Domnitorului României De la Tractatul din Paris încoace
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
sale, ca și impulsiunea națiunii sale. Cari sunt impulsiunile inimii noastre, fiecare din dv. o simte; acei cari au vorbit, le-au expus cu elocință; și fiecare din noi, membri ai guvernului, ca români, nu poate să aibă decât aceleași simțiminte. A le repeți, ar fi de prisos; dv. le-ați exprimat așa de bine încât noi, ca români, nu putem decât să ne asociem cu dânsele. Îmi propun dar a zice câteva cuvinte în privința numai a ceea ce rațiunea noastră ne
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
această mare cestiune în care inima se poate afla în acord cu rațiunea. D-nii mei, actul care se săvârșește astăzi este un act mare, care va ocupa un loc însemnat în istoria noastră. El era deja dictat de mult prin simțimintele tutulor românilor; el era impus prin cerințele opiniunii publice atât de tare, încât ne-a trebuit multă putere de voință, mai ales nouă din guvern, cari, din cauza pozițiunii noastre suntem ținuți a fi mai reci pentru ca să moderăm elanul națiunii și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
și bine definit, care este o consecință logică a recunoașterii independenței noastre, urmăm totdeodată și o impulsiune a inimii noastre, aceasta este o armonie fericită de care se cuvine a se ține cont unei națiuni ce a știut a uni simțimântul inimii cu vocea rațiunii. Și când astăzi îndeplinim cea mai vie și mai ardinte dorință a oricărui român, în momentul când vă vorbesc și când Adunarea face acest mare act, sunt sigur că sufletele eroilor români de la Plevna tresar de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
că nu vrea să audă vorbind de o localitate ponosită. îi era rușine că el e nevoit să meargă la Leysins! Se temea de comentariul lumii! Cum și lui îi era rușine de acea localitate, detesta pe Ada pentru aceleași simțiminte. Știa doar acuma bine că era tuberculos. Vroia să aibă încă aerul că nu ^,tie și, pentru că nimic nu-i era mai dureros și ofensator decât cunoașterea mizeriei lui, o ura pentru prefăcătoria ei. Pierduse tot: avantagiile disimulării, mângâierile zăcerii
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
care cată În inima junimii de vieața-i desbrăcată Un stârv spre-al sfâșia; Ca pasărea de sboru-i din ceruri dismețită, Ca muntele ce-n frunte-i de nouri încrețită Un trăsnet ar purta. Dat cel puțin nu spuneți că aveți simțiminte, Că-n veci nu se îmbracă în veștede vestminte Misteriul cel sânt Căci vorba voastră sună ca plâns la cununie, Ca cobea ce îngînă un cânt de veselie, Ca râsul la mormânt. {EminescuOpI 26} Am uitat mamă, am uitat tată
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
-nțelege că și altul i-ar putea *** locul când n-ar fi tocmai el acela, el e însemnat nu prin sine, ci prin pozițiunea care-o ocupă; în centrul organismului omenesc e un atom împrejurul căruia se cristalizează simțire fiziologică* simțiminte interne*, cugetare, funțiuni trupești și psihice: sufletul; în mijlocul creațiunii întregi e un atom, puntul matematic comun de concentrațiune a tuturor puterilor lumii, puntul prin esistența și pozițiunea căruia puterile sunt un organism: Dumnezeu. Astfel Dumnezeu e în lume ceea ce sufletul
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
nostru constituțional nu au absolut nimic a face cu deosebirea socială între boieri și burghezi, în țară înțelegerea unui principiu politic ca principiu politic se întâlnește foarte rar și se răspândește foarte cu anevoie; judecata celor mai mulți e stăpânită numai de simțimintele de clasă socială, și ura (poate și invidia) democratică în contra vechei boierimi este încă o grea rămășiță a trecutului. Dar ce înțeles mai poate avea boierimea în România de astăzi? Lasă că și în trecut o boierime vremelnică, legată de
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
mână cronicile moldovene și a dat materiei ei sens picaresc. În Dragoș totul este fabulos. În Cumania mică, în cetatea Romidava, stăpânește Haroboe, om fioros, nu mai puțin cavaler, cum îl arată coiful. Deși tătar, Haroboe este "cuprins de un simțimânt necunoscut până atunce" la vederea Brandei, mireasa trimisă de Domnul din Misia pentru fiul lui Dragoș. Toate peripețiile în jurul acestei călătorii sunt ariostești. De notat sanctuarul Dochiei, păzit de Nona, un soi de vestală, și de o ciută: "Aice un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
printre izvoarele istorice și poezia populară. Bălcescu luă parte la toate mișcările naționaliste din epoca bonjuristă, culminând în anul 1848. După eșuarea revoluției, el întreprinse o acțiune diplomatică ce urmărea înfrățirea ungurilor și românilor împotriva asupritorului comun. "O! câte nenorociri simțimântul de naționalitate a adus într-aceste locuri. Războiul între unguri și români este un război barbar și astfel cum nici în secolul de mijloc nu s-a urmat." În curând avea să se încredințeze de eroarea unor atari sentimentalisme. Metoda
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și, dimpotrivă, l-a făcut precursor al tendenționismului sanitar al artei "sănătoase", scutite de "efeminarea scrierilor decadente". Termenii sunt întorși. În vreme ce după filozoful german arta e o condiție a purificării, după criticul român puritatea (simțiri "curate și alese", "nobleța de simțimînt") e o condiție a artei. Maiorescu nu cercetează structura operei de geniu, ci numai efectul asupra conștiințelor, și când un autor i se pare a avea "inima caldă" și a lăsa "impresia unei binefaceri sufletești", crede că e cazul de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]