448 matches
-
de asemenea mișcarea de introiecție-proiecție a obiectului care, substituindu-se mamei absente, o face pe aceasta din urmă o prezență pur accesorie. Freud remarcă faptul că, în acest fel, copilul nu are manifestări de angoasă și de tristețe. Vectori de simbolizare prin intervenția limbajului, cuvintele fort și da rostite de copil punctează mișcările de du-te-vino ale mamei. Acest joc este și creator de spațialitate: el participă la delimitarea frontierelor dintre înăuntru și în afară, dintre departe și aproape, dintre eu însumi
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
el participă la delimitarea frontierelor dintre înăuntru și în afară, dintre departe și aproape, dintre eu însumi și celălalt. Un exemplu ar putea fi jocul introiecției și al proiecției, care suspendă dependența de obiect și pregătește punerea în funcțiune a simbolizării. După ce am ilustrat însăși nașterea introiecției, să urmărim efectele acestui mecanism la vârsta adultă. Segal (1964/1980) raportează cazul unui pacient, ofițer de marină, nefamiliarizat cu psihanaliza și aflat în prima săptămână de cură. Subiectul visează o piramidă. „La bază
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Normale din Cahul (1969-1973), studiază la Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic din Chișinău (1973-1977). Din 1977 activează în cadrul Institutului de Limbă și Literatură al Academiei de Științe a Moldovei. Între 1980 și 1983 urmează doctorantura cu susținerea tezei Fenomenul simbolizării în poezia moldovenească contemporană (1986). Este șef al Catedrei de literatura română la Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” din Chișinău (1995). A colaborat, semnând uneori și Alexandru Dunăreanu, la „Nistru”, „Basarabia”, „Moldova”, „Literatură și artă”, „Limba și literatura moldovenească”, „Revista de
BURLACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285959_a_287288]
-
greaca clasică, se referă atât la conținut, cât și la formă. Unii ar putea vedea în forma unei narațiuni un trup al conținutului, o manieră discretă de a învălui un mesaj, nu foarte diferită de procesele (conștiente și inconștiente) de simbolizare. Chiar mai mult, concluziile noastre privind categoriile separate, în maniera în care le-am prezentat mai sus (de exemplu, folosirea de către narator a diatezei pasive pentru a-și explica evenimentele din viață), pot fi, ce-i drept, foarte semnificative în
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
o creează cel care doarme. Vorbim despre ea ca despre conținutul manifest. A doua dimensiune corespunde sensului visului, mesajului pe care îl transmite. Vorbim în acest caz de conținutul ascuns. PRIMUL MOMENT PROCESUL DE ELABORARE Conținut Deplasare Conținut Condensare ascuns Simbolizare manifest AL DOILEA MOMENT PROCESUL DE INTERPRETARE Conținut Rememorare Conținut Narațiune ascuns Lectură asociativă manifest Unele procese psihice servesc, prin urmare, la criptarea visului, care apoi va trebui interpretat, adică decriptat pentru a obține conținutul ascuns. Procesul care transformă visul
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
-l să creadă că pericolul este într-un anumit punct (în realitate inofensiv), pentru ca ea să-și devieze supravegherea și să lase să scape conținuturile esențiale. Iată de ce, în vis, detaliile au o mare importanță și constituie deseori cheia. 4. Simbolizarea Rămâne un ultim element, și nu cel mai lipsit nesemnificativ, care duce la opacitatea visului: simbolizarea. Visul este făcut din simboluri. Recunoscând acest lucru, Freud admite existența unei cunoașteri inconștiente comune și, prin urmare, a unui inconștient colectiv. Firește, recunoașterea
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
-și devieze supravegherea și să lase să scape conținuturile esențiale. Iată de ce, în vis, detaliile au o mare importanță și constituie deseori cheia. 4. Simbolizarea Rămâne un ultim element, și nu cel mai lipsit nesemnificativ, care duce la opacitatea visului: simbolizarea. Visul este făcut din simboluri. Recunoscând acest lucru, Freud admite existența unei cunoașteri inconștiente comune și, prin urmare, a unui inconștient colectiv. Firește, recunoașterea respectivă este implicită, întrucât, oficial, numai Jung vorbește de inconștientul colectiv. Totuși, ocupându-se de dimensiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
într-un mod analogic, a unei reprezentări refulate. Expresia simbolică este adesea inofensivă, întrucât nu are semnificație, în stare de veghe, pentru subiect. Cenzura veghează și este gata să acționeze în cazul în care conținuturile sunt prea amenințătoare Elaborarea visului Simbolizarea ce permite păcălirea cenzurii INC Două mici experiențe, pe aceeași temă simbolică, sunt revelatoare pentru cunoașterea și utilizarea inconștientă a simbolurilor: 1. Una dintre tehnicile de liberă asociere constă în a cere unei persoane să asocieze spontan și rapid o
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
numit și asociere de idei), subiectul merge înapoi de-a lungul lanțului de asocieri pentru a ajunge la reprezentarea originală și deci la dorința reprimată sau la traumatismul inițial. DEPLASAREA PULSIUNII Reprezentare R R R inițială 2 3 4 Simbol Simbolizarea este în relație directă cu lanțurile de reprezentări Cazul particular al coșmarului Caracteristica principală a coșmarului este aspectul său penibil, terifiant și dureros. Coșmarul este totuși un vis, în măsura în care este guvernat de aceleași principii (condensare, deplasare, simbolistică). Se distinge însă
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
dureros. Coșmarul este totuși un vis, în măsura în care este guvernat de aceleași principii (condensare, deplasare, simbolistică). Se distinge însă printr-un eșec sau printr-o imperfecțiune în activarea mecanismelor menționate. Aceasta se poate întâmpla a două motive: 1. Condensarea, deplasarea și simbolizarea sunt imperfecte și insuficiente pentru a masca periculozitatea conținuturilor refulate. 2. Conținuturile refulate sunt prea amenințătoare și încărcate emoțional. Este vorba, cel mai adesea, de dorințe, gânduri sau sentimente atât de reprobabile, încât simpla lor evocare este suficientă pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
în vis latent (vezi capitolul III). De aici, visul, atunci când ni-l amintim, ni se pare absurd, fără sens și neverosimil. Ceea ce cunoaștem din vis este conținutul manifest; adică un vis deformat de mecanismele de condensare, de deplasare și de simbolizare. Pentru a regăsi conținutul latent, adică mesajul, trebuie parcurs drumul în sens invers. Prima întrebare la care trebuie să răspundem este: ne putem interpreta singuri visele? Răspunsul este pozitiv. Nu numai că persoana care visează poate identifica semnificația viselor sale
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
la nivelul conștiinței, nici în fazele somnului paradoxal (în momentul în care visăm), nici în momentul trezirii. Coșmarul se sustrage de la această regulă și constituie, ca atare, un vis «ratat». Este dovada eșecului mecanismelor de condensare, de deplasare și de simbolizare. Conținuturile sunt insuficient criptate, iar cenzura, cu scopul de a-l proteja pe cel ce visează de invazia inconștientului asupra conștientului, întrerupe visul și deci și somnul. Iată de ce coșmarul îl trezește pe subiect. De fapt, scopul visului, din punctul
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
capacitatea de a face față. Această interpretare este adevărată mai ales când cel ce visează își înfruntă dușmanii. Însă atunci când agresează o persoană nevinovată, un copil, pe cineva apropiat, un animal de companie (vezi cuvintele respective), este vorba de o simbolizare mai complexă. Visul manifestă fie pulsiuni negative (Umbra), și deci reprimate de conștiința sa morală, care nu se pot exprima în viața cotidiană, fie necesitatea de a fi «violent», dur, brutal, pentru propriul bine sau pentru binele altcuiva. Astfel, în
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
robur, în latină). Evocă și longevitatea și rezistența. În vis, are frecvent o semnificație în acest sens: sentiment sau dorință de putere, forță fizică și psihică, voință, determinare. Pe de altă parte, stejarul este un dublu simbol falic prin verticalitate - simbolizarea erecției - și prin fruct - ghinda. Are deci o semnificație sexuală pe care o regăsim de altfel și în limbajul familiar, „viguros ca un stejar”. Frasin Frasinul simbolizează axa lumii, mai ales în tradiția scandinavă, cu Yggdrasil, arborele originar, sprijin al
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
să fructifice excelenta surpriză narativă, printr-un îndemn ce nu mai trebuie demonstrat: să nu judecăm oamenii după aparențe; să nu-i disprețuim înainte de a-i cunoaște cu adevărat. Defectul acestui tip de construcție narativă stă în gradul sporit de simbolizare. Doar anecdoticul nu este suficient. Pentru reușita povestirii este nevoie de o reală inventivitate epică. Îmi amintesc de finalul unui film american din anii ’70, în care eroul (asasin plătit) refuză să se mai supună ordinelor primite și ultima imagine
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
artrozei. GEST (< fr. geste, cf. lat. gestus) - Mișcare dirijată către un obiectiv exterior caracterizată prin proiectarea unuia sau mai multor segmente corporale în spațiu (Larousse, 2006). Mișcare voluntară sau involuntară care îndeplinește următoarele funcții: de expresie, de intervenție activă, de simbolizare, de conduită cu o anumită semnificație. Sub raport structural, gestul poate defini o acțiune, cum este cazul surdomuților, care prin gestica mâinilor exprimă gândurile și intențiile acționale; mișcare a mâinilor, capului, corpului prin care se exprimă o idee, un sentiment
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
ca un orfan cultural. În Privind viața, ca un abulic, inadaptat și sceptic. Aceeași imagine o vom găsi în Adela, pseudo-jurnalul sau pseudo-romanul unui sentimental juiseur care își cenzurează senzualitatea în realitățile iubirii, dîndu-i frâu liber în spațiul imaginarului și simbolizării. Sobrietatea expresiei, repulsia față de orice formă de patetism (și retoric) ori cabotinism țin de pudoarea stilului, de delicatețea structurală a autorului. Este vorba de un realism nuanțat, care urmează o demonstrație în spirit metodic, pozitivist, beneficiind de suplețea inteligenței. Astfel
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
în vârf stăpânește Cel Rău; alteori, ramurile au terminații cu capete de dragon din care iese câte un personaj reprezentând un viciu. Un alt sistem iconografic medieval a asociat animalele cu diverse păcate: astfel, omul păcătos decade în rândul animalelor, simbolizarea animalieră oferind măsura decăderii sale. Această concepție va construi satira din romanul Istoria ieroglifică de Dimitrie Cantemir. Fantezia medievalului nu se mulțumea cu personificarea morții. Cuvântul macabre și sintagma “La Danse Macabre” marchează întrega viziune a morții în epoca de
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
bazat nu doar pe experiența directă (ciclul stimul-răspuns), ci și pe experiența observată și interna-lizată (incluzând cunoștințe, reguli de conduită, pattern-uri comportamentale etc.). În ceea ce privește motivarea, concepția lui Bandura se întemeiază pe mecanismele de reglare a comportamentului. Capacitatea umană de simbolizare permite viziunea comprehensivă asupra mediului, acesta fiind structurat, primind semnificații și fiind integrat în experiența personală: Motivația umană și acțiunea este reglată extensiv prin mecanismele anticipative ale planificării. Oamenii anticipează consecințele probabile ale acțiunilor viitoare, își stabilesc propriile obiective și
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
pe acțiuni obiectuale, fie pe imagini, fie pe mijloace verbale, aici se vede importanța aplicării În procesul de Învățare a principiului unității didactice dintre senzorial și rațional În concluzie accentul se pune pe acțiuni obiectuale și procedee imagistice, procedee de simbolizare și pe mijloace verbal - logice. Educatoarea trebuie să Întrețină o atmosferă de conlucrare, care să stimuleze activismul copiilor. Didactica modernă prevede ca educatoarea să fie bine pregătită profesional, În mod sistematic, deoarece ea modelează cel mai fin și complex materia
Modern şi eficient in cadrul activităţilor comune din invăţămantul preşcolar. In: Învăţământul românesc în context european by Colpoş Lenuţa () [Corola-publishinghouse/Science/1130_a_2350]
-
centura grea cu conuri metalice a golzilor sau mantouri cu ciucuri agățați pe spatele și umerii tungușilor din Transbaikalia. Un bun șaman știe, variindu-și mișcările, să producă o muzică nuanțată, care va sublinia peripețiile ședinței. În pofida diferențelor în ceea ce privește decorul, simbolizarea și uneori croiala costumelor tungușilor (excepție făcând cele ale golzilor), acestea se compun în mod normal din aceleași elemente: - o mantie, cel mai adesea din piele, deschisă în față și oprindu-se de obicei la pulpă și ale cărei două
Costumele ?amanilor ?ungu?i by Dan Cristian R?caru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83573_a_84898]
-
mâinilor indică fascinația pe care o reprezintă relația dintre interiorul și exteriorul lumii oamenilor și al zeilor. Religiile cunosc numeroase modalități prin care diferitele etape sunt reflectate ca mărci ale întâlnirii cu bucuria ori cu suferința; de pildă, budiștii sugerează simbolizarea supremă, atingând pământul cu mâna dreaptă ori căutând iluminarea, prin întâlnirea mâinilor înțelepte, stilizate, pe care figurinele lui Buddha le asociază cu ajutorul mudrelor ori a mâinilor în poziția de discuție, stând pe un lotus cu policele și degetul arătător de la
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
în paginile revistei sibiene Luceafărul, în 1907, cf. Barbu Brezianu), operînd importante deschideri estetice către arta primitivă și nonfigurativă (v. observațiile privind „ideizarea” formei, cu distrugerea [reducerea] ei „savantă” la „cea mai esențială sintetizare materială, spre a impune cu putere simbolizarea” și „abstracțiunile senine”). Alte judecăți rețin retrospectiv atenția: „decorativismul exotic apropiat de Gauguin” și „emotivitatea transcendentă” a picturii Ceciliei Cuțescu-Storck; „expresia specifică, substanțială, lipsită de literatură” a lui Gh. Petrașcu, iubitor de „expresiuni noi”. Sînt numai cîteva argumente pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
se înfăptuiască. E de ajuns a spune, fără a intra în amănunte de ordin teoretic, că Urmuz trebuie numărat printre autorii moderni de texte, ca Poe sau Mallarmé. Procesul textualizării lichidează, într-o parte a literaturii moderne, pe cel al simbolizării. Un examen al problemei și o teorie a textului se găsesc în studiile din Negru pe alb ale lui Livius Ciocârlie. Aici e vorba de consecințele care privesc romanul corintic” (1998, p. 532). De notat lovitura subtilă, subliminală: invocarea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Însă exact apropierile posibile, adresîndu-le exemplului mallarméean și variantelor sale reprezentate În spațiul avangardist, În sensul unei practici a poeziei ca o construcție În limbaj, ca și indiferentă față de „idee” și față de „natură”; sugestie radicalizată de avangardă În direcția de-simbolizării cuvîntului, a exploatării la maximum a concreteții verbului și, ca atare, a evadării, cum ziceau „integraliștii”, din „pastișul etern natural”. Experiența din Invitație la bal urmează, În linii mari, acestor exigențe. Dacă „artistul nu imită, artistul creează”, căutînd „linia cuvîntul
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]