185 matches
-
manipulatoare. Cele două universuri incompatibile "își dispută societățile noastre, viețile noastre, spiritele noastre"835, marcând printr-un fel de schizofrenie cultura occidentală. Reluând, într-un alt context, caracterizarea marii paradigme a Occidentului, Edgar Morin o numește "paradigma simplificării" sau "paradigma simplicității" și leagă de ea trei principii sub imperiul cărora s-ar desfășura întreaga noastră viață: principiul disjuncției, al reducției și al abstracției 836. Ea a rarefiat până la ruptură comunicarea între cunoașterea științifică și reflecția filosofică și a izolat unele de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și a umanului la biologic. Rețeaua complexă a realului a fost deșirată și fragmentată, în virtutea unui ideal de cunoaștere care urmărea descoperirea în spatele complexității aparente a fenomenelor a unui sistem perfect ordonat, constituit din elemente simple. "Astfel, afirmă Morin, paradigma simplicității este o paradigmă care pune ordinea în univers și izgonește dezordinea. Ordinea se reduce la o lege, la un principiu. Simplicitatea vede fie unul, fie multiplul, dar nu poate vedea că Unul poate fi în același timp Multiplu. Principiul de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
descoperirea în spatele complexității aparente a fenomenelor a unui sistem perfect ordonat, constituit din elemente simple. "Astfel, afirmă Morin, paradigma simplicității este o paradigmă care pune ordinea în univers și izgonește dezordinea. Ordinea se reduce la o lege, la un principiu. Simplicitatea vede fie unul, fie multiplul, dar nu poate vedea că Unul poate fi în același timp Multiplu. Principiul de simplicitate fie separă ceea ce este legat (disjuncție), fie unifică ceea ce este divers (reducție)"837. Gândirea simplificatoare operează prin idealizare (expresie a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
este o paradigmă care pune ordinea în univers și izgonește dezordinea. Ordinea se reduce la o lege, la un principiu. Simplicitatea vede fie unul, fie multiplul, dar nu poate vedea că Unul poate fi în același timp Multiplu. Principiul de simplicitate fie separă ceea ce este legat (disjuncție), fie unifică ceea ce este divers (reducție)"837. Gândirea simplificatoare operează prin idealizare (expresie a credinței că numai inteligibilul este real), prin raționalizare (expresie a obsesiei de a închide realitate în ordinea și coerența unui
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
pe această paradigmă simplificatoare și reducționistă, având în centru principiul înlocuirii vizibilului complicat prin invizibilul simplu și pe cel al unui determinism perfect după care universul se supune câtorva legi implacabile 839. Toate trăsăturile științei clasice (ordinea suverană a naturii, simplicitatea și fixitatea ordinii naturale, inerția materiei supuse legilor naturii, substanțializarea, reificarea și izolarea obiectului, claritatea și distincția, reducția adevărului științific la adevărul matematic și logic) derivă din ideea excluderii sau respingerii din științificitate a tuturor ingredientelor complexității realului: subiectul, existența
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
sunt subîntinse de logica clasică de tip aristotelician, care legitimează și dă imaginea rațională a științei clasice. În felul acesta, conchide Morin, "toate principiile și constituienții științei clasice hrănesc și fortifică o viziune asupra lumii de ordine, de unitate, de simplicitate, constituind adevărata realitate ascunsă în spatele aparențelor de confuzie, pluralitate, complexitate. Or, această viziune mecanistă, materialistă, deterministă satisface în fapt aspirații religioase: nevoia de certitudine, voința de a înscrie în lumea însăși perfecțiunea și armonia pierdute odată cu expulzarea lui Dumnezeu..."841
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
suntem în faza de revoluție paradigmatică 842. Este o criză generalizată, în care paradigma aceasta este asaltată din toate părțile, în care limitele ei devin evidente și deranjante, în care normele ei încep să devină obstacole. Peste tot, principiul de simplicitate slăbește în fața unei complexități din ce în ce mai evidente. Peste tot, spune gânditorul francez, subiectul este reintrodus în obiect, spiritul și materia se cheamă în loc să se excludă. Peste tot, fiecare lucru, fiecare ființă cer a fi reinserate în mediul lor înconjurător. Peste tot
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în care se manifestă avangarda românească, în calitatea sa de fenomen de „sinteză modernă”3, cum se definește ea în reprezentativa etapă „integralistă”. „Elogiul bătrâneții” (e titlul unui articol publicat de Ilarie Voronca în ziarul Adevărul în 1935), al „artei simplicității”, recunoașterea faptului că arta are „o misiune a orei sale”, că „poezia nu mai e ș...ț o plantă cu rădăcinile în aer”, ci poartă „amprenta digitală a tragediei omului de azi”4, sugerează, în acești ani, conștiința necesității unei
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
în Adevărul din 1935) el nu încetează să creadă în posibilitățile de înnoire a limbajului liric, respingând orice constrângere exterioară („a limita poezia înseamnă a o ucide”), accentul nu mai cade pe caracterul spectaculos al inovației. Va elogia acum „arta simplicității”, „vocabularul de toate zilele” al versului, „limba din cele mai sărace” a unui Bacovia. „Uneltele de vizionar și de magician” romantic le va dori puse, înainte de orice, în serviciul „umanității în suferință”, recunoscându-i, încă o dată, și mai apăsat, poetului
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Paul al II-lea era deja bolnav, dar în momentul în care a început să vorbească i s-a iluminat fața. Și a spus ceva uluitor, care n-a fost preluat de jurnaliști: Epoca lui Galileo Galilei era una a simplicității, epoca actuală este una a complexității, a adevărului plural! Să auzi asta de la un Papă! A fost foarte emoționant. - De altfel, Ioan Paul al II-lea a avut exprimări cel puțin concesive chiar și la adresa teoriei lui Darwin. - Bineînțeles. Dar
Basarab Nicolescu - „Esențial este să-ți găsești locul pe acest Pământ” by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/6403_a_7728]
-
la Noua-Noua, la " Teie iho te rui, i te rai rumaruma", o întrebam atunci, cu teamă, pe Barbara. - Nu, însă, la a lui Gauguin, ci la a mea; visez la noua Noua-Noua..." (Sufletul morților veghează). Din această pornire reflexă a simplicității jertfite în numele prodigioasei complicații, a laboratorului derivărilor de tot soiul pînă la limita (im)posibilului se întîmplă ca autorul să alcătuiască inventare de noțiuni al căror efect e de ordin aproape suprarealist: "un pas greșit, o pasă rea, o pasarelă
Dureroasa caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9052_a_10377]
-
vom pune mai ales problema modelelor structurale și a invenției individuale personalizate. Altfel zis, a căutării cuvântului și mai ales, a cântării ubicue în orice formă de limbaj generat<footnote Op. cit. pp. 10-13. footnote>. Chestiunea nu este simplă, nici măcar în „simplicitatea” unei scriituri de tip tradițional, care notează sintetic cam tot ce se poate nota în vederea predeterminării unui gest muzical (sonor, de obicei). Este o notație simbolică ce urmărește (a urmărit în multe secole de practică muzicală) o relație (cât mai
Logica Lumilor Posibile X ? modele structurale ? by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/84191_a_85516]
-
clasă cu regimul proprietății private îl determină pe Vladimir Tismăneanu să lege problemă libertății la Marx strict de viziunea lui asupra universului social, viziune marcată de două determinisme mari și lațe: social și economic. Pe cale de consecință și de extremă simplicitate (scurt ocol: mi-am amintit de o conferință - „Moștenirea comunismului: Reflexe ideologice și ambiguități culturale” - la care Cătălin Avramescu a mărturisit că încă nu ieșise din stupefacția constatării că, pentru comuniști, totul, absolut totul era simplu, în timp ce totul, absolut totul
Redarea demnității de a gândi by Cristian Robu-Corcan () [Corola-journal/Journalistic/5330_a_6655]
-
În fond, tocmai ceea ce i-a adus reproșuri stilistice poate deveni argument pentru reevaluare și interes. Istoria preafericiților împărați otomani era considerată de Iorga (în Istoria literaturii românești) neomogenă, rău scrisă, supărătoare prin limbajul macaronic: "forma apare săracă, de o simplicitate insuficientă și stîngace, limba e de o împestrițătură de decadență". Și autorii Istoriei limbii române literare (Al. Rosetti, B. Cazacu, L. Onu) preluau această opinie ("expunerea e făcută într-un stil greoi"; "construcția frazei este artificială, iar vocabularul abundă în
Între devlet și europei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14061_a_15386]
-
moment), în luminile acelea se petrece acea moarte, pe care omul o contemplă, o constată; turburările lui sunt de aci, de pe pământ, nu poate evada decât o secundă (?) din ramul unui geam scund, cu sticla murdară, privește și spune cu simplicitate: "părea că printre nouri..." E ceva care în acel ceas se petrece undeva în lumi pe care un minut le contemplă. Fiecare cuvânt simplu dezbrăcat de orice simțire... numai albă... De ce atât de albă?" Și, mai departe, constatarea că: "O
Eminescu în proza Hortensiei Papadat-Bengescu by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15429_a_16754]
-
și-au depus ouă, iar statui strălucitoare atrag americance ca pe ouă." Și, în sfârșit, o declarație proprie, capabilă oricând - pe deasupra - de o carieră în sens didactic și nedorit. Să o citim, însă, firesc și să-i urmărim volutele stilistice: "Simplicitatea, de asemenea, nu este obiectivul meu, căci ceea ce vreau să realizez este să pun de acord ceea ce este în mintea mea cu materialele care mi se înfățișează. Fiecare material are propriul său limbaj particular, limbaj pe care nu vreau să
Încă o biografie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9743_a_11068]
-
La marginea munților, unde / Ochii vînturilor cad în mister, / Înaltul, continentul cerului / Larg, fîlfîitor pătrunde. // Tu ești din toate lumile venită, / Cu fruntea despicată de lumină; / lîngă fluvii și stepe lunare / cuvintele nasc heruvimi". Dar aceste bucăți, de "o stranie simplicitate muzicală", vin în contrast cu atîtea altele, virulente, ofensatoare prin chiar adevărul lor crud, nu o dată inavuabil. Poetul o iubește pe Olivia (Maria-Maria) "cu dragoste de cîine". Știm din romanul autobiografic Zeii prind șoareci (dar ce deteriorată și în răspăr memorie!) că
Martie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/9806_a_11131]
-
reatașa un sentimentalism stagnant și diverse idolatrii vulgare". Ba chiar dl Nemoianu merge mai departe, căutînd imitatorii mai tîrziu, în deceniile comuniste. Faptul că în anii '60-'70-'80 tocmai această producție posteminesciană își constituise o mască rînjită de crasă simplicitate, o ideologie de grosolană represiune care vrea să legitimeze totalitarismul orwelian întruchipat de cel mai jalnic dictator al istoriei române. Criticii și romancierii mișcării "protocroniste", naționaliștii resentimentului egalitarist din jurul lui Lăncrănjan, Barbu și Păunescu sau de la suplimentul Scînteii tineretului și
Solidaritate confraternă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16594_a_17919]
-
un sistem estetic categorial deopotrivă autentic și excitant. Sistemul categoriilor estetice la Evanghelos Moutsopoulos despică stilurile muzicale în domenii a căror haturi sunt plantate nu numai din rațiuni logice, ci și emoționale. Astfel, frumosul, urâtul, sublimul, nostimul, fermecătorul, grațiosul, elegantul, simplicitatea sunt considerate categorii tradiționale, în timp ce poeticul, antipoeticul, liricul, elegiacul, idilicul, funebrul și macabrul sunt adunate în buchetul categoriilor eidologice statice, iar epicul, comicul, caricaturalul, spiritualul, umoristicul, satiricul, grotescul, ironicul dramaticul și tragicul în cel al categoriilor eidologice dinamice. Prelegerile de
Un alt fel de manual by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8611_a_9936]
-
frumusețe și o consistență incomparabil mai puternice decât viața de zi cu zi. ” Dar ce minunat, multicolor și nesfârșit, acest ținut al visurilor mele, singurul meu bun, singura mea lume, singura mea împărăție, față de viața mea, searbădă, redusă la o simplicitate fără culoare, înfrântă de mult, de puteri uriașe și oarbe.” (59)1 În mai multe rânduri, Leonid Dimov a tematizat opoziția dintre existența reală și existența onirică, clamând, ca un adevărat postromantic și post-suprarealist, supra-eminența celei de-a doua asupra
Profil Leonid Dimov by Corin Braga () [Corola-journal/Imaginative/13351_a_14676]
-
cu Trei femei, dar care-ar putea fi foarte bine tempo-ul sacadat al unui roman de azi, intră niște povești mai degrabă tradiționale, "cuminți", ce verifică însă "dogma" vieții de scenă, deprinsă de Ștefan Valeriu alături de Arabela: "virtuozitate și simplicitate sînt două lucruri identice." Farmecul răscrucilor stă în posibilitatea de-a trece pe lîngă ele și, astfel, de-a alege, fără să-ți dai măcar seama, cochetînd mereu cu fleacurile și pierzînd întregul în atîtea frumuseți de prisos, intermediare: "e
Case de vacanță by Simona Vasilache () [Corola-journal/Imaginative/12354_a_13679]
-
decît un balon să aibă o bună direcțiune. Iată un balet în adevăr mirific! o idee mare vulgarizata prin cadriluri! o gîndire virila simplă, exprimată printr-un complex de pulpe de sex contrariu! E simplă, în adevăr, aceasta nobilă concepție - simplicitatea este un atribut al nobleții! Spiritul Luminii în lupta-i seculară cu Duhul Întunericului, Luceafărul sclipitor contra Tenebrelor oarbe... Binele contra Răului - Excelsior! Avem mai întîi prologul. În mijlocul unor talazuri negre, sub un cer acoperit cu nori negri, stă în
Caragiale și baletul by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14849_a_16174]
-
teribila situație pe care o suport de 8 luni cu Zoe va trebui s-o joc din nou pentru Leni (...) A fost aici, s-a dezbrăcat, și pe urmă, în fața năruirii mele, s-a purtat de o delicatețe, de o simplicitate care au făcut să trecem ușor printr-un moment care mi se părea fără ieșire, fără salvare (...) Există oare o viață mai complicată, mai stupidă, mai fără sens complicată, decît a mea? O privesc cu un fel de stupoare resemnată
Taina lui Mihail Sebastian by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/10728_a_12053]
-
frumusețe și o consistență incomparabil mai puternice decât viața de zi cu zi. ” Dar ce minunat, multicolor și nesfârșit, acest ținut al visurilor mele, singurul meu bun, singura mea lume, singura mea împărăție, față de viața mea, searbădă, redusă la o simplicitate fără culoare, înfrântă de mult, de puteri uriașe și oarbe.” (59)1 În mai multe rânduri, Leonid Dimov a tematizat opoziția dintre existența reală și existența onirică, clamând, ca un adevărat postromantic și post-suprarealist, supra-eminența celei de-a doua asupra
Profil Leonid Dimov by Corin Braga () [Corola-journal/Imaginative/13342_a_14667]
-
cunoscut atâtea adevăruri globale, atâtea prostii impunătoare și rapide, atâtea formule care rezolvă totul (...). Toată lumea joacă pe cartea obscurității, cu gândul ascuns de a ajunge la profunzime. Disperarea, anarhia și entuziasmul umblă pe toate drumurile cu titlul de Ťdocumentť. (...) Claritatea, simplicitatea, măsura sunt valori pe care nu le mai ia nimeni în seamă". Imperativul autenticității menite să facă distincția necesară între adevăr și impostură și care, așa cum observa și I. P. Culianu în Mircea Eliade, a îmbrăcat la Nae Ionescu forma vitalismului
Nonconformistul Mihail Sebastian by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9890_a_11215]