8,206 matches
-
despre mine, răspund eu. Cititoarea mea pare amuzată. Povestea e o parabolă, explic eu, prin care sugerez cancerul întregii noastre vieți. Zoia se uită la mine, nepărând nici surprinsă, nici scandalizată. Mă gândesc, dacă i-aș vorbi sincer, cu totul sincer, ce s-ar întâmpla? Mă aud spunând: n-ai idee câte mi-au făcut ăia de la secție, până au aprobat cartea. Și ea dă din cap, reflexiv, și parcă cu un pic de simpatie. Mă uit pe lângă profilul ei, afară
Tovarășa Zoia by Petru Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6808_a_8133]
-
scrisul și manipularea mușchilor faciali ai cititorului tău ai făcut abstracție de liberul arbitru al fiecăruia și ne-ai făcut o lume de triști de sinucigași de apartamente ferecate la etajul 10 aproape de soare deschide-ți inima abia acum suntem sinceri cu tine abia acum disperarea ta ne atinge ca mierea ne linge cuminte pe frunte indiferența ta e o bătaie din aripi după ce tai capul găinii și ea zboară lăsând urme de sânge și poftă în gura tăietorului ai fost
Poezie by Aida Hancer () [Corola-journal/Imaginative/7381_a_8706]
-
ajuns, dar cînd mai beau fac și prostii, apoi îmi pare rău, și lumea mă judecă prea aspru doar după aparențe, nu mai contează, cel puțin mie nu-mi pasă, " Gafeurii sunt cei mai cinstiți oameni din lume, cei mai sinceri și simpatici, vă rog să apreciați asta domnule Kadare...", am spus eu plină de entuziasmul recunoașterii unei noi boacăne, " Kiki, domnul este Horasangian, nu Kadare...iar ai încurcat cărțile de vizită... Domnul Horasangian a venit de la Fundaçao Gulbenkian de la Lisabona
Kiki Iguazu by Bedros Horasangian () [Corola-journal/Imaginative/7298_a_8623]
-
acest sens îngrozitoarea Amintire din copilărie, text capabil să provoace traume celor slabi de înger - pp. 189-192). Citind o astfel de „amintire” prima întrebare pe care ți-o poți pune în calitate de cititor este aceea dacă ai în față o confesiune sinceră sau un produs de ficțiune, ambalat în haina autenticității, pentru ca șocul să fie total? Problema sincerității în scrisul Angelei Marinescu îmbracă două aspecte. Pe de o parte, la nivelul expresiei, scriitoarea obișnuiește să îngroașe liniile, implică ceea ce s-ar putea
Confesiuni nefardate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13132_a_14457]
-
credință în aceleași idei. În schimb sinceritatea este laxă, leneșă, comodă, deși duce la un disconfort ulterior, egal, probabil, cu gradul de lenevie al sincerității. Exclud posibilitatea ca eu să fi fost o singură dată ceea ce se cheamă a fi sinceră. Sau, dacă am fost, mă dezic de mine, cea care am fost în felul acela. Nu mă recunosc astfel” (p. 165). Unele pagini din Jurnal scris în a treia parte a zilei au rostul unei indirecte profesiuni de credință a
Confesiuni nefardate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13132_a_14457]
-
nu se vedea bine pe e-mail...), prin troienirea zăpezii și blocarea căilor de acces, a demonstrat că nu era de acord cu... maratonul spre Mecca Unirii, anulând din start frumoasa, îmbujoranta și emoționanta executare a Horei Unirii de către politicieni. Regret sincer, fiindcă tocmai mi-i imaginam, într-un amplu reportaj tv, pe Traian Băsescu ținându-se de brâu și de curea cu Ion Iliescu și Adrian Năstase, în timp ce Cozmin Gușă cu Gigi Becali - “viitorii de aur” ai spectrului politicianismului românesc, executau
Omătul, demnitarii și Hora Unirii... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13149_a_14474]
-
în teatru. Ajungem astfel la celălalt argument brebanian care pledează în favoarea „creației”, a operei de ficțiune, și anume gradul mai mare al acesteia de sinceritate. Nu doar în cazul lui Tolstoi, dar în toate cazurile, opera de ficțiune este „mai sinceră”, mai adevărată, socotește Breban, decât poate fi un jurnal sau o „autobiografie”, limitative prin natura lor, sufocate până la urmă „de banal și de generalitățile previzibile”: „Nu, oricât de ciudat, de paradoxal ar părea unor inși «din afara» literaturii sau psihologiei, sinceritatea
Credința în literatură by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13189_a_14514]
-
în Straja dragonilor, la o „mărturie ratată”, carte care ar fi putut să stea alături de Coridon-ul lui Gide, aceea însă de „un curaj biografic real”, tocmai pentru că depășește biograficul. Alți mari critici, G. Ibrăileanu și G. Călinescu, au fost mai „sinceri” când au “refuzat” să scrie jurnal, dar și de ar fi scris, esențialul despre ei, ca oameni, îl aflăm, susține Breban, din Adela a primului și din Bietul Ioanide a ultimului. N. Breban „refuză” și el să scrie jurnal, din
Credința în literatură by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13189_a_14514]
-
literare, al cărei director, pe deasupra, s-ar fi dat cu puterea. Dl. Șt(efan) A(gopian) ține cu tot dinadinsul să ne impună criteriile d-sale de valoare. Iritat, s-ar părea, de o notiță a Cronicarului, care-i recomanda sincer și dezinteresat să se întoarcă la uneltele sale în loc să comenteze arogant recenziile la recentul d-sale roman, dl. Șt. A. își arată colții. Revista noastră ar „refuza să publice anumiți autori, care au devenit indezirabili datorită (sic!) faptelor lor.” „E
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13252_a_14577]
-
unor obieceiuri izvorâte dintr-o folcloristică cum nu cred să existe la multe popoare... Urmăream cum spectatorii participau afectiv și efectiv la ceea ce se petrecea pe scenă: cântau odată cu interpreții, aplaudau minute în șir, li se citea pe fețe bucuria sinceră, lumina care putea să vină numai din preaplinul sufletului, din trăirea firească și adâncă a frumosului... N-am auzit nici un interpret țipând isteric: „Hai, acum! Și voi, cu toții! Și încă o dată! Toată lumea! Nu se-aude! Odată cu mine: huuu! Bravo! Și-
„Deschide ușa, creștine!” (cu atenție!) by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13250_a_14575]
-
a elitiștilor. Întrebările aparțin unui tînăr critic, Marius Chivu, care i-a citit dlui Ciocârlie cărțile. (Precizarea nu e chiar inutilă, dat fiindcă nu se întîmplă des acest lucru.) Stimulat, evident, autorul Burgtheaterului provincial are ocazia să se destăinuiască: modest, sincer și pesimist, cum îl știm. * Al doilea intervievat, dl Ștefan Agopian, profită și el de profesionalismul întrebărilor și se confesează. Doar că singura obsesie temeinică (în interviu, nu în cărți, unde obsesia este alta!) este dacă și cum a fost
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13315_a_14640]
-
voi mult de tot, dacă vă face atâtea favoruri! Astfel, dragele mele surori, nu fiți ingrate, ci sărbătoriți neîncetat, aduceți laude Celui ce vă copleșește cu atâtea faceri de bine... (27 0ct. 2003, Paris) Unul din cele mai simple, mai sincere, mai frumoase texte citite de mine în viața mea și pe care acum încerc să-l învăț pe dinafară... Text copiat cu eforturi, la înghesuială, de pe o ușă interioară a bisericii Saint Germain des Prés, în prima zi când am
Franciscanii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13305_a_14630]
-
multe ori, superioare antumelor, tocmai pentru că autorul lor le considera un fel de exercițiu, un fel de preparare, un fel de eboșă pentru viitoarea mare operă. în aceste condiții, ideea de fragment și de nedesăvîrșire atinge culmea. Eminescu, în mod sincer, dar absolut sincer, fără nici un fel de demagogie, credea că aproape nici o operă a sa nu era suficient de finisată pentru a o califica drept desăvîrșită. Iată un caz aproape unic în istoria literaturii! Cu nonșalanță uluitoare, el modifica de
Despre exercițiu by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12017_a_13342]
-
neted. Cuvintele: ieri, azi, mîine, le folosesc pentru că îmi amintesc de ele. O femeie cu care vorbesc destul de des mi-a spus: E un miracol că mai vorbești. Și eu mi-am spus: Asta numește ea vorbit. Femeia nu e sinceră. Trebuie să-și țină urechea cît mai aproape de gura mea. înainte de a-și lipi urechea de gura mea o pot zări o secundă. Urechea e frumoasă. Nu știu ce înseamnă o ureche frumoasă. De cînd nu mă mai bărbieresc din urechile mele
Hans Joachim Schädlich - Musca e întreținuta mea by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/12013_a_13338]
-
nici mai puțin, că "dl. Manolescu nu are noțiunea termenilor". Intrigat, Cronicarul s-a apucat să-l citească pe dl. prof. univ. dr. arh., luând act pe această cale de strădania unui impenitent chițibușar, mobilizat, pe deasupra, și de o aversiune sinceră față de exprimarea figurată. I se par "memorabile" (o spune cu ironie!) formulări metaforice precum acestea: "...a făcut să curgă multă cerneală critică", "...în burta chitului avangardist găsim resturi nedigerate din toată poezia veche", "avangarda nu are prejudecata purității sângelui poetic
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12058_a_13383]
-
la modul ipotetic) sub semnul comunismului, și toate percepțiile autorului Ușii interzise au fost și ale mele (atîta doar că el le înfățișează în cuvinte mai pregnante și mai inedite decît aș putea eu s-o fac, magnetismul acestei cărți sincere și atașante fiind nu numai ideatic, ci și al unui mare stilist). Am cunoscut, ca și el și mulți alții, "cursa cu obstacole" pe parcursul existenței de fiecare zi, cu spaima și oroarea de brațul lung al Securității a cărui umbră
Coarda care vibrează by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/12132_a_13457]
-
în momentele cînd pe pămînt se petrecea brutala agresiune, făcîndu-se că nu văd nimic, a fost una din marile uluiri (repetate) ale lui E. Lovinescu". N-ar fi aceasta și una din "uluirile" noastre, ale celor de azi? Să fim sinceri: cîți dintre "amicii" noștri literari renunță la a contempla stelele de pe cer pentru a ne sări în ajutor cînd ne aflăm în impas? Dar să ne oprim în final la o propoziție a lui Vladimir Streinu, excerptată și comentată de
E. Lovinescu: cealaltă față a lunii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12107_a_13432]
-
văzut probabil la video, Jesus Christ Superstar: "Mi-a părut rău să văd că nu împărtășești simpatia mea pentru opera pop J. C. Superstar. ș�ț Ideea este că fiecare face ce poate, iar Dumnezeu primește orice ofrandă care-I sinceră. Pre limba lui se exprimă fiecare, și numai pe ea se și poate exprima. ș�ț Avem, desigur, dreptul, fiecare dintre noi, la preferințe; nu împotriva faptului că îți place sau nu opera mă opresc: gustul e suveran, dar socotesc
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12637_a_13962]
-
un fel de implicare detașată, în sensul că poezia este în primul rând o chestiune de ordin intim. Nu urmărește să epateze, idolii nu-i dictează sensibilitatea de scriitor, precum la o bună parte din colegii ei de generație, e sinceră cu sine până la capăt, prin urmare, izolarea de trend face și mai vizibilă uniformizarea poeziei celorlalți. Simona Sora vorbește despre o "uniformizare voluntară", mă tem însă aici de un exces de credit. Volumul se deschide cu Albedo, un poem cvasisuprarealist
Jurnal de viață și dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12639_a_13964]
-
studențească; toți erau genii și fiecare era pe cont propriu. Am învățat, așadar, din răsputeri limbi străine: facultativ, am urmat poloneza și germana și, separat, tot acasă, m-am ocupat de franceză. C.B.: Cum ați învățat românește? A.S.: Ca să fiu sinceră, româna a fost pentru mine limba cea mai dificilă. La un moment dat, mă temeam chiar că n-o să-i dau de capăt. O piedică de neînvins mi se părea dublarea pronumelui personal în forma lui accentuată și neaccentuată: Mie
Interviu cu Anastasia Starostina – "Din copilărie am stiut că voi fi traducător" by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12612_a_13937]
-
îngădui să fie Ťobiectiviť" (p. 126). În ce-l privește pe Culianu, acesta pare a nu avea habar despre trecutul interbelic al mentorului său, iar apariția unui articol anti-Eliade în ziarul italian "La Reppublica" (vezi pp. 182-183) îi produce o sinceră consternare. Ceea ce este evident din acest epistolar este faptul că nu ideologia de extremă dreapta îi lega pe cei doi cărturari. Ioan Petru Culianu este un "inocent politic", un om rupt de orice opțiune ideologică (deși mărturisește la un moment
Epistolar inițiatic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12640_a_13965]
-
oameni de afaceri care au reușit să pună ban pe ban în România. Pe unii îi cunosc de pe vremea cînd erau salariați la stat, înainte de revoluție. Unul dintre ei îmi evoca acea perioadă cu o nostalgie cît se poate de sinceră. Două preinfarcturi și un by-pass sunt un preț prea mare pentru "niște nenorociți de bani". Cînd un om care, după standardele noastre, își poate îngădui orice cu venitul pe care îl are, nu-mi vine să cred că vorbește serios
Ipotezele cazului Erbașu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12668_a_13993]
-
avangardistă. Drept care a devenit un pledant în favoarea unei ideologizări "limitate", "inteligente". Un reprezentant al unui marxism "emancipat", care să evite "adaptarea poeziei după un nivel intelectual existent și scăzut al muncitorului", susținînd "o poezie a investigațiilor, a descoperirii, o poezie sinceră și deschizătoare de noi drumuri, nu numai ca preocupare dar și ca material estetic". Deoarece doar în acest caz "va păli o poezie socotită reacționară, cînd ei i se va opune una care, în afara menținerii pe linia noastră, să-i
Gherasim Luca și "erotizarea proletariatului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12719_a_14044]
-
și mai totdeauna se ținea de cuvânt, astfel că eram un-mereu-amenințat cu rămânerea fără loc de muncă. Putea să mă coste pasiunea pentru fotografie!... La invitatul mai tânăr al Cristinei Modreanu nu cred că e cazul de pasiune, de iubire sinceră pentru arta fotografierii... Din nefericire.
"Artă vs artă" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12766_a_14091]
-
le imaginez. Populismul este întotdeauna prezent și uneori chiar victorios acolo unde există mari frustrări, umiliri, așteptări trădate. Ajungem deci din nou la responsabilitatea elitelor intelectuale și politice, o temă care merită să devină un subiect crucial pentru o discuție sinceră privind cauzele situației în care ne aflăm. Dacă nu se va răspunde cu acțiuni reale, ci cu vorbe, la cererile de eradicare a unei corupții ce poate fi definită drept cea mai mare problemă a democrației (așa cum este ea) din
Nu fără mâhnire by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/12770_a_14095]