239 matches
-
Prin aceste ferestre se aude pustia, ca un vânt venind dinspre câmpie, dar nu numai de acolo, ci și din alte timpuri, cine știe de când; un muget ușor, ca de mare îndepărtată, alteori un șuierat subțire când prelung, ciudat, când sincopat, totdeauna trist. Casa este roșie. Se vede culoarea și acum, deși petici întregi sunt scorojite. Acoperișul, care a fost de tablă, este zdrențuit, jupuit, fragmente de tinichea și de șindrilă, când vântul bate mai tare, sunt smulse și zburătăcesc prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
vă întâlnesc deoarece îmi plac oamenii cărunți. Au spirit..." " Da, cred că au spirit", m-am autocaracterizat. (De fapt sunt suprasătul de când sunt cărunt, de la treizeci de ani. Și de atunci tot am spirit...) Am continuat discuția tot așa, cam sincopat. S-a ridicat brusc, întinzându-mi o mână cu multe inele, o mână făcută pentru a fi privită și pupată. Am întrebat-o totuși când va sosi mașina... "AIeri." . "Ieri? Vreți să spuneți mâine?..." "Nu. Vreau să spun ieri. Sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
se proclama și cum începuse să fie perceput chiar și de ceilalți. În realitate, când a murit, Florin Mugur abia împlinise de două zile cincizeci și șapte de ani. Este de aflat în scrisori și ceea ce Mircea Iorgulescu numește „cronica sincopată a unui timp dramatic, așa cum a fost el trăit de un om a cărui existență este marcată de propriile drame“. Dramele timpului țineau de ceea ce se întâmplase în România în ultimul an, paroxistic, al dictaturii lui Ceaușescu, de neașteptata prăbușire
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
fără vină și fără scăpare ilustrate în Ada Lazu. Alte destine exigențele sunt luminate rapid de privirea autoarei, foarte sensibilă la suferința umilă. În proza ficțională M.-M. pare mereu conștientă de exigențele construirii unui text literar, discursul său e sincopat, selectiv, compus din elemente considerate mai vizibile, mai semnificative. Exprimarea e ușor literaturizată, căutând efectul, uneori și prin inserarea unor regionalisme sau particularități de vorbire. Un episod ciudat îl reprezintă apariția în „Rampa” a romanului Tovărășie (în cincizeci de numere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288039_a_289368]
-
de la Noua Revistă Ro mână (1915); după „expresionismul“ lansat, de asemenea fără succes, prin revista noastră Ideea Europeană (1919); după „arta neagră“, ajunsă până la noi cu motanul de piatră al Miliței din holul casei mele; după jazzul negrilor, violent și sincopat, zbucnit, să-ți taie respirația!, din cutia mea de radio și trezind În simțurile noastre veștede, Înspre sfârșitul veacului trecut, o emoție nouă, senzuală, elementară și obscură, resimțită chiar În paginile memorialu lui; „cubismul“, În sfârșit, avea să dezlănțuie cumplitele
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cu Calde cornuri patru d-un ban fran zelar... Cântare acompaniată de zurgălăii săniilor vesele, cu caii Împodobiți de-o plasă somptuoasă, cu salbe de clopoței la gât și cu panașe al be-roșii; cum și de cântecul Înăbușit, grav și sincopat, al clopo telor Înzăpezite de pe turla ziarului L’Indépendance Roumaine, ritmând o arie bretonă, La Paim polaise, la fiecare ceas: și În aerul plin de adulmecări și de pofte sănătoase, lesne de-mpăcat cu câțiva gologani la turcul din piața Sărindarului
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
literaturii italiene din aju nul și de după războiul cel mare. De unele din aceste procedee stilistice avea să se folo sească mai târziu omul tuturor Împrumuturilor și improviza țiilor, ziaristul Nae Ionescu, cu fraza lui voit abruptă, sfărâmată, ponc tuată, sincopată, dând să Înțeleagă cititorului că ar avea de-a face cu un temperament sau caracter nervos, colțuros și vag dictatorial, care-i lipseau Însă. La fel ca și lui Ramiro Ortiz, care pentru Întâia oară a lansat la noi această
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Mi-am analizat și relațiile cu ambasadorul, fără să găsesc un motiv care să reclame o asemenea atitudine față de primul lui colaborator. Nu trecuseră nici două săptămâni de la masa de Revelion, unde atmosfera a fost destinsă, aș spune chiar bună, sincopată numai de legăturile telefonice cu familia din țară ale fiecăruia dintre noi. Mai mult chiar, săptămâna anterioară îl rugasem pe ambasador să fie de acord ca, după orele de program, eu să ofer "coloniei românești din Misiune" o gustare și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
ale cotidianului banal. Ei descoperă și văd ceea ce numai în închipuire văd. Pădurea e poezia sufletului deschis la umbra înaltă de sub cheile bolții albastre, este și dimensiunea picturală într-o dinamică lirică la întrecere cu zborul păsări și cu plutirea sincopată a fluturilor pastelați. Întorși acasă din brâul verde ideal al urbei, ieșenii parcă au un alt ritual al înțelegerii frumosului și a vieții libere, ei își deschid ferestrele caselor și mai larg pentru a pătrunde aerul, poemul și cântecul ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
lumea infinită a logosului, cât și în inefabilul izvorât din diversitatea cunoașterii în ideea ca depozitul memoriei colective să crească cu folos într-o geografie culturală extinsă. Amintirile din Bibliopolis sunt doar scurte secvențe desprinse din uriașul memorial al Cetății, sincopate consemnări despre fapte, locuri și lucruri văzute și trăite sau aduse dintr-un trecut uneori uitat. Iar cele 100 de "idei și gânduri" reflectă mai mult sau mai puțin opinii, convingeri, impresii, fantezii, de ce nu și principii într-o pluralitate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
politice ale vremii. Nu există relații între fragmentele publicistice și planul epic, astfel încât coerentă, coeziunea lipsesc. Destinele nu se intersectează, ci se sugerează ruptură tranșantă dintre existența muncitorilor și cea a intelectualilor, din prima fiind excluse valorile spirituale. Structura poematica, sincopata este produs al narațiunii aparent realiste, obiective, dar întretăiate de elemente mitice, anticipative, tratate în derizoriu:,,Neclintit, acoperit până sub bărbie, bărbatul respira ușor și egal în felul în care la iarmaroc sub un capac de sticlă Marc Antoniu doarme
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
dar și a temelor momentului (drama războiului). Volumele care au urmat, după o lungă tăcere editorială, începând cu Fântâni (1969), confirmă acest tip de sensibilitate, îmbogățită pe parcurs cu notația naturistă și, în genere, cu consemnarea, de regulă eliptică și sincopată, a unor fragmente de real, împinse însă spre sensuri ce-l transcend. Maniera frecventă este aceea prezentă în Efemeridă (din Stampe fragile, 1970), unde notației îi urmează, în finalul poemului, transferul în irealitatea senzorială: „O mână plăpândă / adună gândurile / la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287273_a_288602]
-
prin mânuirea măiastră a acestui dificil instrument! Dar și orchestra a ținut pasul cu calitatea strălucitei interpretări, urmărind cu mult profesionalism un dirijor pus pe fapte mari și care îi conducea cu siguranță și dezinvoltură prin hățișul plin de momente sincopate, în alternanță cu numeroși contratimpi, din ambele interpretări ale solistului. Acestea au condus la un succes demn de toată lauda! Și nici nu se putea să nu avem satisfacțiile estetice pe care ni le-a prilejuit acest concert, când încercăm
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
o oră mai devreme spre Lisabona, pentru că biletele noastre - așa ni se spune la ghișeu - sunt de altă categorie. Ne gândim cu supărare la cei de la Agenția din Chișinău, care ar fi putut alege un orar al zborurilor mai puțin sincopat, să nu fim nevoiți să așteptăm atâtea ore. Poate e și vina noastră, fiindcă le-am sugerat să ne găsească niște bilete mai ieftine. O „bună creștere” prost plasată... Mâncăm la restaurantul aeroportului. Dialogul cu domnișoara care ne descrie felurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
oricine l-ar fi putut urmări, dar și de batalioanele de turiști vorace care-și concentrau invariabil atacurile asupra zonelor din jurul pieței San Marco. În fiecare an devenea tot mai greu să ai răbdare cu ei, să le suporți mersul sincopat, În insistența lor de-a merge câte trei În rând, chiar și pe cea mai Îngustă calle. Erau dăți când Îi venea să strige la ei, chiar să-i Împingă la o parte, dar se mulțumea să-și stăpânească această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
lăsat mai de timpuriu mărturii scrise despre noi, mai ales sub formă de jurnal de călătorie, la nivel cultural mai înalt, în România s-au publicat mai multe lucrări consistente despre Finlanda. Factorii care au dus la o cunoaștere reciprocă sincopată au fost, în principal, istorici: emergență culturală târzie, afirmare tardivă a identității și independenței naționale, cele două războaie mondiale, sfera de influență sovietică, Cortina de Fier, comunismul românesc și, în cele din urmă, Uniunea Europeană și problemele antrenate de libera circulație
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
care recuperează rămășițele fiului său căzut pe front este prezentat ca actul unui dement abulic. Atmosfera cenușie a târgului de provincie se recompune prin alipirea de instantanee fără legătură între ele, oamenii nu au identitate, veștile par a se transmite sincopat, haotic.Tragicul situației este accentuat de adoptarea tonalității indiferente, apatice, S. configurând o atmosferă de plictis și stereotipii și izbutind să creeze un personaj - tatăl, ins cu mintea obnubilată, pe de o parte, de abstracte idealuri eroice, iar pe de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289837_a_291166]
-
storyboardul, nu există prea multă mișcare în interiorul unui cadru, dar ele se succedă atât rapid și dintr-o asemenea pluralitate de unghiuri încât ai spune că biata cameră a fost îndopată cu steroizi. Deși pe culmile vitezei, ritmul e oarecum sincopat, ca și când ai vedea o succesiune filmică de cadre de benzi desenate, neținându-se întotdeauna seama de regulile de bază ale racordurilor. Ei bine, era de așteptat, nici montajul nu e lipsit de eliptism. Ceea ce e obligatoriu de spus și întru
Orașul Păcatului, zis și al Virtuozității by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11591_a_12916]
-
o personalitate artistică profundă si complexă, al cărei nucleu se constituie din fuziunea unei prodigioase memorii arhaice cu enorma capacitate de emoție a copilăriei. O lume placentară, abia enunțată la nivelul figurației, născîndu-se ezitant din substanța cromatică și din tușa sincopată, trimite nemijlocit către miturile elementare ale vieții domestice, cu precădere spre cele din orizontul bestiariului rural. Textul care urmează, scris cu un alt prilej, încearcă să ofere o imagine a legăturilor adînci, s-ar putea spune organice, ale unui poet
Ochiul lui Sorescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6502_a_7827]
-
Fără un Mihăieș, un Patapievici sau un Dorin Tudoran, care l-au readus la liman de fiecare dată cînd, linșat mediatic și contestat profesional, a simțit că îi fuge pămîntul de sub picioare, pîrtia vieții sale ar fi fost mult mai sincopată. Paradoxul acestui om este că, deși patetic în fibra lui intimă, este totodată blînd. Blîndețea nu e un atribut al naturilor pătimașe. Dimpotrivă, ea cere mai curînd placiditatea seacă a unui temperament uscat, rece și cinic, pe cînd Tismăneanu e
Patetismul și blândețea by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8004_a_9329]
-
a timbrului său vocal. Ion Ianoși avea o voce tremurătoare și șovăielnică, un fel de tremolo de natură pur fiziologică, ivit dintr-o vibrație aparte a corzilor vocale, o fîlfîire sonoră ce îmbrăca forma sacadată și fluturîndă a unui glas sincopat. Ascultîndu-l pentru prima oară, erai înclinat să-i pui tremurul vocal pe seama unei emoții constituționale de care nu se putea lepăda nici în clipele de relaxare, și cum eu însumi nu puteam deschide gura în public fără să mă sufoc
Citindu-l pe Ion Ianoși by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10178_a_11503]
-
ritmice, configurații melodico-armonice, intensitate sonoră, salturi intervalice spectaculoase, creează diferențe în planul sugestiei). Pascal Bentoiu apelează aici la întreaga "avuție" spirituală acumulată în decursul anilor. "Duhul" jorian e sesizabil încă din primul lied, Oglinda, unde cromatismele, trioletele, ritmurile eterogene, uneori sincopate, ca și salturile intervalice depășind octava, în special în partitura sopranei, se rezolvă pe un sunet acut ori supraacut tinzând, cu disperare aș zice, spre lumină. Dacă succesiunea ideilor poetice urmează un traseu similar treptelor cunoașterii - Pascal Bentoiu ne-maiținând seama
Pascal Bentoiu, căutător al esențelor poetice în lied by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17284_a_18609]
-
bucureșteni: „Promettre, c’est noble; tenir, c’est bourgeois.” Morala mea - aș fi zis mic-burgheză, dar e atât de rară încât ar fi de mirare să se fi stârpit atâția mic-burghezi -, morala pe care, din lipsă de energie, o practic sincopat, are un singur articol: să-ți pese de celălalt. Elevii, unei tinere profesoare: „Nu ne luați pe noi cu «Vă rog frumos»!” Există unii lângă care am trăit în Epocă, la fel de împăcați cu strâmtorarea în care ne găseam, și care
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3503_a_4828]
-
propriul film, "ceva", ca să-i inducă spectatorului o stare proastă... Dacă "lumea e urîtă", filmul e și mai urît decît ea. Punctul nevralgic e că urîțenia iese din ordinea artei și devine, la rîndul ei, o marfă. Început ca un sincopat manifest al revoltei ("Nu ești slujba ta. Nu ești contul tău din bancă. Nu ești cît ai în buzunar. Nu ești hainele tale"), filmul degenerează într-o odisee anarhistă - nihilistă - teroristă - paramilitară, cu un final de pseudo SF confuz și
Cu cine te-ai bate? by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17305_a_18630]
-
minute. Produs de: Les Chauves- Souris. Distribuitorul internațional: Monopole-Pathé. Un road movie hipsteric, cu un Vincent Cassel în rolul unui psihiatru rebutat, Patrick, și cu Olivier Barthélémy, Rémy, în rolul unui tânăr furios, filmul lui Romain Gavras impune un ritm sincopat, convulsionat până la demență. Pe lângă faptul de a părea timorat și timid, tânărul furios este și ușor labil, pe când Patrick este doar dezabuzat, trăind în umbra unei ratări și a unei solitudini nemulțumite. Ceea ce îmi place în filmul lui Romain Gavras
Ziua care va veni by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5354_a_6679]