127 matches
-
rînduri că nu înțelege sensul pe care Jung îl atribuie fenomenelor de sincronicitate și afirmă chiar că studiul astrologic făcut de Jung este un eșec total 4. Dar, în același timp, Pauli contribuie în mod esențial la elaborarea noțiunii de sincronicitate. E legitim să ne întrebăm despre rolul, poate capital, pe care experiența depresivă a jucat-o în elaborarea gîndirii lui Jung și Pauli. Experiența depresivă, ca moarte a sinelui, urmată de o renaștere, poate fi trăită ca o adevărată inițiere
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
periculoasă astăzi este cea a gîn-dirii unidimensionale, care reduce totul la un singur nivel de realitate. Natura de astăzi nu e nici magică, nici mecanică, nici moartă ea e vie, așa cum magistral a presimțit-o Pauli. CÎTEVA REMARCI DESPRE PROBLEMA SINCRONICITĂȚII Considerațiile precedente conduc la o nouă perspectivă asupra problemei mereu controversate a sincronicității 25. Trebuie, mai întîi, să distingem "fenomenele de sincronicitate" de "teoria sincronicității". Dacă existența fenomenelor de sincronicitate este mai mult sau mai puțin acceptată, în schimb existența
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
nivel de realitate. Natura de astăzi nu e nici magică, nici mecanică, nici moartă ea e vie, așa cum magistral a presimțit-o Pauli. CÎTEVA REMARCI DESPRE PROBLEMA SINCRONICITĂȚII Considerațiile precedente conduc la o nouă perspectivă asupra problemei mereu controversate a sincronicității 25. Trebuie, mai întîi, să distingem "fenomenele de sincronicitate" de "teoria sincronicității". Dacă existența fenomenelor de sincronicitate este mai mult sau mai puțin acceptată, în schimb existența însăși a unei teorii a sincronicității e departe de a fi evidentă. Această
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
magică, nici mecanică, nici moartă ea e vie, așa cum magistral a presimțit-o Pauli. CÎTEVA REMARCI DESPRE PROBLEMA SINCRONICITĂȚII Considerațiile precedente conduc la o nouă perspectivă asupra problemei mereu controversate a sincronicității 25. Trebuie, mai întîi, să distingem "fenomenele de sincronicitate" de "teoria sincronicității". Dacă existența fenomenelor de sincronicitate este mai mult sau mai puțin acceptată, în schimb existența însăși a unei teorii a sincronicității e departe de a fi evidentă. Această situație cumva paradoxală este bine ilustrată de amploarea dezbaterii
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
nici moartă ea e vie, așa cum magistral a presimțit-o Pauli. CÎTEVA REMARCI DESPRE PROBLEMA SINCRONICITĂȚII Considerațiile precedente conduc la o nouă perspectivă asupra problemei mereu controversate a sincronicității 25. Trebuie, mai întîi, să distingem "fenomenele de sincronicitate" de "teoria sincronicității". Dacă existența fenomenelor de sincronicitate este mai mult sau mai puțin acceptată, în schimb existența însăși a unei teorii a sincronicității e departe de a fi evidentă. Această situație cumva paradoxală este bine ilustrată de amploarea dezbaterii între Jung și
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
așa cum magistral a presimțit-o Pauli. CÎTEVA REMARCI DESPRE PROBLEMA SINCRONICITĂȚII Considerațiile precedente conduc la o nouă perspectivă asupra problemei mereu controversate a sincronicității 25. Trebuie, mai întîi, să distingem "fenomenele de sincronicitate" de "teoria sincronicității". Dacă existența fenomenelor de sincronicitate este mai mult sau mai puțin acceptată, în schimb existența însăși a unei teorii a sincronicității e departe de a fi evidentă. Această situație cumva paradoxală este bine ilustrată de amploarea dezbaterii între Jung și Pauli privind înțelegerea sincronicității, dezbatere
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
nouă perspectivă asupra problemei mereu controversate a sincronicității 25. Trebuie, mai întîi, să distingem "fenomenele de sincronicitate" de "teoria sincronicității". Dacă existența fenomenelor de sincronicitate este mai mult sau mai puțin acceptată, în schimb existența însăși a unei teorii a sincronicității e departe de a fi evidentă. Această situație cumva paradoxală este bine ilustrată de amploarea dezbaterii între Jung și Pauli privind înțelegerea sincronicității, dezbatere bine rezumată de Laurikainen 26. Miezul dezbaterii este pus în evidență într-o scrisoare adresată de
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
de sincronicitate este mai mult sau mai puțin acceptată, în schimb existența însăși a unei teorii a sincronicității e departe de a fi evidentă. Această situație cumva paradoxală este bine ilustrată de amploarea dezbaterii între Jung și Pauli privind înțelegerea sincronicității, dezbatere bine rezumată de Laurikainen 26. Miezul dezbaterii este pus în evidență într-o scrisoare adresată de Pauli lui Fierz pe 26 noiembrie 1949: "Al doilea subiect al scrisorii dvs., referitor la punctul de vedere al lui Jung asupra "sincronicității
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
sincronicității, dezbatere bine rezumată de Laurikainen 26. Miezul dezbaterii este pus în evidență într-o scrisoare adresată de Pauli lui Fierz pe 26 noiembrie 1949: "Al doilea subiect al scrisorii dvs., referitor la punctul de vedere al lui Jung asupra "sincronicității" etc., este mai dificil. Cînd i-am făcut o vizită la sfîrșitul lui iulie [...], a subliniat că este deosebit de important să se restrîngă "cauzalitatea" la cauze "concrete" sau "măsurabile", situate în spațiu și în timp (pentru a evita includerea în
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
includerea în conceptul de cauzalitate a tot ce este de ordinul cauzelor "magice" sau "simbolice", scăpînd spațiului și timpului) [...]. Cît despre mine, mi se pare că o problemă încă și mai importantă este faptul că studiul așa-ziselor fenomene de "sincronicitate" implică factori [...] care scapă controlului nostru într-o asemenea măsură încît o reproductibilitate de voie a acestor fenomene nu este posibilă [...]"27. Problema fundamentală este deci de ordin metodologic. Iar Jung și Pauli recunosc că postulatele metodologice ale științei moderne
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
într-o asemenea măsură încît o reproductibilitate de voie a acestor fenomene nu este posibilă [...]"27. Problema fundamentală este deci de ordin metodologic. Iar Jung și Pauli recunosc că postulatele metodologice ale științei moderne nu sunt compatibile cu fenomenele de sincronicitate. Dar, odată făcută această constatare, căile lor diverg. Jung pare să spere într-o generalizare a acestor postulate, capabilă să explice o ordine cauzală, incluzînd regularități de un tip nou: "relații inconstante prin contingențe"28. În schimb, Pauli pare să
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
să spere într-o generalizare a acestor postulate, capabilă să explice o ordine cauzală, incluzînd regularități de un tip nou: "relații inconstante prin contingențe"28. În schimb, Pauli pare să abandoneze orice speranță de a găsi o explicație științifică fenomenelor sincronicității acceptînd caracterul non-reproductibil al acestor fenomene: poziția sa e mai aproape de o filosofie a naturii decît de știința propriu-zisă. Desigur că e vorba de o nuanță, dar ea e capitală în contextul discuției noastre. Structura gödeliană a naturii și a
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
a naturii decît de știința propriu-zisă. Desigur că e vorba de o nuanță, dar ea e capitală în contextul discuției noastre. Structura gödeliană a naturii și a cunoașterii, expusă anterior, ne permite să obținem o perspectivă interesantă asupra fenomenelor de sincronicitate. Putem distinge, empiric, două clase de fenomene de sincronicitate: evenimentele rare și evenimentele singulare. Evenimentele rare răspund unei necesități naturale în măsura în care trebuie să existe o deschidere a unui nivel de realitate către alte niveluri. Aceste evenimente rare sunt ca o
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
vorba de o nuanță, dar ea e capitală în contextul discuției noastre. Structura gödeliană a naturii și a cunoașterii, expusă anterior, ne permite să obținem o perspectivă interesantă asupra fenomenelor de sincronicitate. Putem distinge, empiric, două clase de fenomene de sincronicitate: evenimentele rare și evenimentele singulare. Evenimentele rare răspund unei necesități naturale în măsura în care trebuie să existe o deschidere a unui nivel de realitate către alte niveluri. Aceste evenimente rare sunt ca o "ocheadă" a naturii, în sensul că ele semnalează ceva
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
logic în structura gödeliană a naturii, solicită participarea noastră efectivă și afectivă. Aceste evenimente sunt transformatoare, în măsura în care capătă o semnificație simbolică în ce privește viața noastră interioară. Pauli scria într-o scrisoare adresată lui Fierz, pe 5 martie 1957, în legătură cu fenomenele de sincronicitate: "Pentru mine, e limpede că ele sunt prezente! Formularea lui Gödel îmi amintește mult de aceste fenomene Σ [literă grecească ce denotă sincronicitatea] cărora conceptul de probabilitate nu li se mai poate aplica"29. Rezultă că Pauli credea că există
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
noastră interioară. Pauli scria într-o scrisoare adresată lui Fierz, pe 5 martie 1957, în legătură cu fenomenele de sincronicitate: "Pentru mine, e limpede că ele sunt prezente! Formularea lui Gödel îmi amintește mult de aceste fenomene Σ [literă grecească ce denotă sincronicitatea] cărora conceptul de probabilitate nu li se mai poate aplica"29. Rezultă că Pauli credea că există o relație între structura gödeliană a naturii și fenomenele de sincronicitate. Într-adevăr, subiectul sincronicității este încadrat de un context mult mai vast
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Gödel îmi amintește mult de aceste fenomene Σ [literă grecească ce denotă sincronicitatea] cărora conceptul de probabilitate nu li se mai poate aplica"29. Rezultă că Pauli credea că există o relație între structura gödeliană a naturii și fenomenele de sincronicitate. Într-adevăr, subiectul sincronicității este încadrat de un context mult mai vast cel al căutării unei noi abordări a Realității, fondată pe interacțiunea dintre subiect și obiect. Jung merge în același sens: "Sincronicitatea nu este mai enigmatică sau mai misterioasă
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
de aceste fenomene Σ [literă grecească ce denotă sincronicitatea] cărora conceptul de probabilitate nu li se mai poate aplica"29. Rezultă că Pauli credea că există o relație între structura gödeliană a naturii și fenomenele de sincronicitate. Într-adevăr, subiectul sincronicității este încadrat de un context mult mai vast cel al căutării unei noi abordări a Realității, fondată pe interacțiunea dintre subiect și obiect. Jung merge în același sens: "Sincronicitatea nu este mai enigmatică sau mai misterioasă decît discontinuitățile fizicii"30
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
structura gödeliană a naturii și fenomenele de sincronicitate. Într-adevăr, subiectul sincronicității este încadrat de un context mult mai vast cel al căutării unei noi abordări a Realității, fondată pe interacțiunea dintre subiect și obiect. Jung merge în același sens: "Sincronicitatea nu este mai enigmatică sau mai misterioasă decît discontinuitățile fizicii"30. Jung are perfectă dreptate. Dar putem merge mai departe și afirma că sincronicitatea și discontinuitatea cuantică sunt două fațete ale unității complexe subiect/obiect. REDUCȚIONISM, ANTI-REDUCȚIONISM ȘI TRANS-REDUCȚIONISM Teoria
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
noi abordări a Realității, fondată pe interacțiunea dintre subiect și obiect. Jung merge în același sens: "Sincronicitatea nu este mai enigmatică sau mai misterioasă decît discontinuitățile fizicii"30. Jung are perfectă dreptate. Dar putem merge mai departe și afirma că sincronicitatea și discontinuitatea cuantică sunt două fațete ale unității complexe subiect/obiect. REDUCȚIONISM, ANTI-REDUCȚIONISM ȘI TRANS-REDUCȚIONISM Teoria transdisciplinară a nivelurilor de realitate conciliază reducționism și anti-reduc-ționism. Ea este, într-un sens, o teorie multi-reducționistă, via existența nivelurilor de realitate discontinui și
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
importantă a vremii noastre: o nouă idee despre Realitate 113 Nivelurile de realitate sunt prezente la Jung și la Pauli? 114 Noi perspective în dezbaterea ternar-cuaternar 115 Eroarea logică și epistemologică a lui Umberto Eco 120 Cîteva remarci despre problema sincronicității 122 Reducționism, anti-reducționism și trans-reducționism 125 Ce este Realitatea? 126 5. Stéphane Lupasco și Gaston Bachelard Umbre și lumini 128 6. De la lumea cuantică la lumea artei 137 André Breton: de la admirație la excomunicare 137 Georges Mathieu și cușca lui
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
materie, mediul social, ca expresie a contextului economic, ca situație de natură economică. Formulele de interferență dintre idee și lucrul bine făcut au expresii dintre cele mai subtile, între altele se cristalizează și pe principiul coincidenței ca și pe principiul sincronicității, dar înregistrează și decalare de instanțiere și de substanțiere, întârzieri pe verticală și îndepărtări pe orizontală de nivel și de conținut, într-o perspectivă cu sens dat de limitările contextului. În această dialectică se conturează mereu tendința către adevăr, deși
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
esențiale. Economia este în cazul crizelor sacrificatul de serviciu. Pe de altă parte, inadecvările sunt reale și ele rezidă într-o capacitate mai redusă a Economiei de a-și interoga ipotezele, așa cum am văzut în prima parte a acestui capitol. Sincronicitatea și reflexivitatea reprezintă provocări serioase oarecum evitate de Economie, dovadă și puținătatea studiilor de epistemologie aplicată. Interogarea conceptelor fondatoare ar trebui să intre în reflexele cunoașterii economice pentru că pe această cale se nuanțează enunțurile, se aproximează adevărurile cu care operează
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de limbaj sub diverse forme de tulburări și asociate cu altele a căror urmare sunt. Stabilirea diagnosticului tulburărilor de vorbire este o acțiune complicată și solicită colaborarea specialiștilor printr-o multitudine de metode. Structurarea normală a limbajului este generată de sincronicitatea și ritmicitatea factorilor implicați în procesul de organizare a acestui fenomen complex. Având în vedere dificultățile provocate în dezvoltarea dizarmonică a personalității copilului și adolescentului cu tulburări de limbaj, se impune cu necesitate depistarea acestora din mica copilărie în scopul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
dispute, competiții, alianțe și contraalianțe în zona reprezentativității și a legitimității științifice. Formarea acestui nou subdomeniu disciplinar ne oferă oportunitatea urmăririi influențelor externe, a modului în care canoanele științifice „centrale” sunt replicate și se transformă uneori la „periferie”, a fascinantei sincronicități a culturii române interbelice cu o mare parte dintre dilemele, motivele, temerile și tensiunile culturii „europene”. Această sincronicitate are loc - este ipoteza studiului de față - sub semnul modernismului reacționar. Înțelegerea modernismului reacționar pune, mai mult sau mai puțin implicit, la
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]