530 matches
-
există un spirit al veacului XX explicat prin factori materiali și morali, care cuprinde un proces de o modernizare a civilizațiilor de integrare într-un ritm de dezvoltare sincronică, teoria imitației care explică viața socială prin interacțiunea reacțiilor sufletești, principiul sincronismului care în literatură înseamnă acceptarea schimbului de valori a elementelor care conferă noutate și modernitate fenomenului literar. La revista „Sburătorul” colaborau, printre alții, Ilarie Voronca, Ion Barbu, Tristian Tzara și alții. În acea perioadă era promovat și curentul denumit tradiționalism
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, PRIMA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345096_a_346425]
-
ei lungi/ ca o jerbă albă de crizanteme” (Pe plajă”). Și acuma un „Avertisment”! - „poligonul de tragere/ unde se sălbăticesc stelele/ și se fac păsări de pradă”! Găsim mai încolo și „livada cu vișini” a lui Cehov! „Autumnală”, „Inocență”, „Anamneză”, „Sincronism”, „Fluiditate”, „Zbor”, și „Căldură mare”, ar trebui citate în întregime, dar deja am depășit măsura cu aceste minunății de poeme scrise cu sufletul și cu talent! Sfîrșit Ioan LILĂ Franța martie 2013 Referință Bibliografică: Ioan LILĂ - POEME CU CEASURI ȘI
POEME CU CEASURI ŞI FLORI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 812 din 22 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345347_a_346676]
-
mutații petrecute la țară, discursul înflăcărat despre țărănime garanție de bază a valorilor națiunii se perpetuează. Astăzi, cuvîntul "țărănesc" reia temele romantismului de la 1850. Această cultură care pretinde o organicitate armonioasă este refuzată de către partizanii deschiderii, ai modernității și ai sincronismului dezvoltării României în raport cu Europa occidentală. Disputa este veche și are loc între occidentaliști, care își propun asumarea aventurii timpului, și adepții specificului național, care neagă această amprentă a unui timp străin romanității. Disputa aceasta s-a născut odată cu marile fresce
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
o societate dominată de un spirit profund religios. Această reevaluare a contextului este necesară și susține contrariul studiilor care încearcă să demonstreze sincronia dezvoltării culturale și analogia mecanismelor cultural-sociale care conduc, în Franța ca și în Balcani, spre revoluție. Obsesia sincronismului și a analogiei animă școala marxistă. Aceasta așază, în primele decenii ale secolului al XIX-lea, întîiele semne ale trecerii rămășițelor feudalismului la stadiul de îmburghezire. Aceeași obsesie este semnul de necesitate al unei culturi mici, care își determină elitele
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
artă care-și demonstrase cu brio, înaintea războiului, puterile, să se instituie în etalon al momentului atît de perfid subminat de manevrele eșaloanelor distructive ale propagandei. Recurgerea la soluțiile abstracte sau doar cvasiabstracte nu e numai o formă obligatorie de sincronism la curentele mondiale, e și vicleșugul prin care arta, fără a ceda concesiilor, se face primită pe simeze și devine, astfel, model și reper axiologic. 1989 distruge această schemă tridimensională și, în loc să optimizeze statutul artelor, să-l facă, după atîtea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
superior, dar și - privind „favorabil” lucrurile - a tărâmului culturologiei de maximă generalitate. Demersul lui are un clar sens ideologic; respinge ierarhizarea culturilor în „centru” și „periferii”, afirmă legitimitatea, îndreptățirea egală a tuturor culturilor de a ajunge la universal. Se opune sincronismului (lovinescian) în numele autohtonismului (conceput nu la modul pășunist-etnografic, ci într-un registru elevat, de ținută intelectuală). A fost un susținător al protocronismului și, făcând aceasta, s-a aflat în mod obiectiv în slujba unui regim dictatorial, ceea ce, pentru posteritatea imediată
ANGHEL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285367_a_286696]
-
din dichiseala unui dandy. Nu totul. Dacă am cerceta temeinic literatura română dintre 1830 și, să spunem, 1890, citind din scoarță În scoarță felurite scrieri În proză (memorii, scrisori, jurnale, nuvele, romane), am remarca mai mult ca sigur un oarece „sincronism” Între dandysmul de pe Sena sau Tamisa și cel de pe malurile Bahluiului ori Dâmboviței. Mărturisim că nu am citit din miile de pagini decât vreo 200, cele mai multe, fragmente din romanele lui Kogălniceanu, Pantazi Ghica, Radu Ionescu ori Bujoreanu și, cu imensă
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
literare și a teatrologiei moderne reprezintă baza pe care autorul își structurează demersul comparatist, interesat în principal de paralelismele și consonanțele existente între spațiile și epocile culturale, și mai puțin de influențe. Finalitatea studiilor lui C. urmărește, de fapt, probarea sincronismului dintre literatura română și marile literaturi europene (în principal cea germană, dar și franceză și engleză). Această intenție poate fi observată încă de la debutul editorial, Caragiale și începuturile teatrului european modern (1974), o solidă exegeză, care atrage atenția criticii românești
CONSTANTINESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286371_a_287700]
-
morala lui ne condamnă la orizontalitate. Este clar că C. se desparte aici de toată tradiția românească, se desparte (aproape programatic) de Blaga, dar și de cei mai mulți dintre colegii săi de generație. Este de partea formelor fără fond (în sensul sincronismului lovinescian), preconizează occidentalizarea rapidă, saltul istoric, fanatizarea sufletului românesc, cultul forței, distrugerea infecundei democrații și impunerea dictaturii populare, indispensabilă în cadrul culturilor mici: „Ea este singurul mijloc prin care ei își pot înfrânge inerția [...]. Orice soluție am căuta pentru România, este
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
armonie abstractă cu legi fixe, o creație pură, în care obiectul e cu raporturi de linie și culoare echilibrate”. Într-o Aviogramă din „75 HP”, poetul își redactează aserțiunile în stil sibilinic. „Vibrează diapazon secolul” vrea să zică: mașinism, dinamism, sincronism; „hipism ascensor dactilo-cinematograf” trimite la urbanism; „autobuz”, „transatlantic”, „Paris Londra New York Berlin”, „cablograme cântă diastola stelelor” înseamnă maximă viteză ș.a.m.d. Realizarea unui asemenea program implică și revoluționarea artei. Arta mimetică e respinsă ritos: „Artistul nu imită, artistul creează
CONSTRUCTIVISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286389_a_287718]
-
Mihail Dragomirescu, bunul său profesor, autorul Științei literaturii. A fost și a rămas un spirit independent. Sunt totuși motive serioase care îndreptățesc fixarea criticului în direcția estetică a lui E. Lovinescu: apărarea autonomiei esteticului, acceptarea, în esență, a ideii de sincronism și diferențiere, opțiunea pentru valorile modernității (în frunte cu Arghezi și Ion Barbu), atitudine consecvent ostilă față de tracomanie sau față de fenomenele iraționale din cultură ș.a. Îl desparte de mentorul „Sburătorului” în primul rând un „stil” de a face critică. C.
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
evidențiază, spectaculos ca un foc de artificii al spiritului, un crez (și un program) estetic: cel al poeziei pure, fixat mai ales polemic, în contradicție. Poezia „tristă de însăși tristețea materiei” a lui Tudor Arghezi („fără mesagiu, respins de idee”), sincronismul lovinescian „ca o verzuie pastă”, cu a sa „durată curentă” ce se cere concurată printr-o poezie ridicată la totala depersonalizare, poemele în stil „pastiș sau pestriț” ale gândiriștilor, de la care B. se întoarce „cu un dezgust ilimitat”, noile curente
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
în mod direct. Apoi părintele Conmee întîlnește un marinar cu un singur picior, care șchioapătă pe străzi, cerșind și care va fi întîlnit și de alte personaje în acest capitol. (Acest cerșetor invalid este unul dintre coordonatorii care fac vizibil sincronismul întîmplărilor de pe parcursul a nouăsprezece segmente mari din acest capitol.) Vocea naratorului auctorial nu se face simțită din nou pînă la al treilea paragraf, cînd el prezintă gîndurile pe care cerșetorul invalid le stîrnește în mintea părintelui Conmee. Apoi el
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
care atentează la demnitatea poporului x sau y, mai aprinde din cînd în cînd scînteile stinse ale scandalului. Sînt acolo tulburări de import, provocate de scurtcircuitul a două fenomene: decalajul cronologic al fazelor de evoluție culturală pe întreaga planetă și sincronismul tehnic al actualității mondiale, datorat instantaneității transmisiilor. Au existat și în trecut acele fatwa în Orient și atacuri împotriva lui Mahomed în Occident. Noutatea constă în faptul că, odată cu televizoarele, avioanele și telex-urile, exploziile integriste pot eluda suveranitățile naționale
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
formă de cunoaștere, dar admite intrarea ca factor (n lanțul cauzal a ideologiei unei epoci, luate ca fenomen" (Călinescu, 197: 15, vol.2). Modul (n care Eminescu (ș( construiește fundația concepției sale militante este o dovadă (n sprijinul ideii unui sincronism cultural susținută de Ilie Bădescu. Caracteristicile morfologice (teritoriul, relieful, clima etc.), independente de voința umană, conferă un specific aparte fiecărei națiuni. Este ș( aici sesizabilă influența ideilor lui Montesquieu, Eminescu arăt(nd că teritoriul nostru permite structurarea unui stat de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ș( analizei sociale (l consideră mai demn de luat (n seamă, deși fără a-i recunoaște vreun merit deosebit (excepție făc(nd, (ntr-o anumită măsură, legea dependenței țărilor mici de cele mari, (n măsura (n care era consonantă cu teoria sincronismului, promovată de Lovinescu). Astfel, referindu-se la reforma agrară ș( la diferitele critici la adresa acesteia, Lovinescu arată că analiza lui Gherea nu ar aduce nici o contribuție reală, propovăduind instaurarea unei stări de lucruri care ar avea (n plan practic, pe
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Darwinism and Human Affairs, Pitman Publishing Limited, Londra, 1980. Andrei, Petre, Sociologie Generală, Scrisul Românesc, Craiova, 1936. Bauman, Zygmunt, Comunitatea, C(utarea siguran(ei (ntr-o lume nesigur(, Editura Antet, f.l., f.a., titlul original: Community, Polity Press, f.l., 2001. Bădescu, Ilie, Sincronism european ș( cultură critică rom(nească. Contribuții de sociologie istorică privind cultura modernă rom(nească, Editura Științifică ș( Enciclopedică, București, 1984. Bădescu, Ilie, Sociologia eminesciană, Editura Porto-Franco, Galați, 1994. Bădescu, Ilie, Timp ș( cultură. Trei teme de antropologie istorică, Editura
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
nu este interesată de câștigarea autonomiei afacerilor sale pe piața liberă, nici în descentralizarea administrativă care i-ar diminua accesul la resursele controlate central. După unii analiști, modelul neoliberal etatist se perpetuează și după 1989 (Tănase, 1995, p. 3). Modelul sincronismului vieții contemporane Eugen Lovinescu (1881-1943), critic literar, istoric al culturii, scriitor și sociolog român, a construit un model al dezvoltării sociale ca modernizare cu unele accente diferite de viziunea lui Zeletin. În lucrarea sa sociologică Istoria civilizației române moderne, vol
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
istoric al culturii, scriitor și sociolog român, a construit un model al dezvoltării sociale ca modernizare cu unele accente diferite de viziunea lui Zeletin. În lucrarea sa sociologică Istoria civilizației române moderne, vol. I-III (1924-1925), E. Lovinescu formulează legea sincronismului vieții contemporane, care explică, la capătul unei laborioase analize comparativ istorice, formarea pe cale revoluționară a civilizației românești moderne. Principalele secvențe ale legii sociologice a sincronismului sunt următoarele: a) Rolul anticipativ și creator al ideologiei. Procesul formării civilizației române a debutat
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
lucrarea sa sociologică Istoria civilizației române moderne, vol. I-III (1924-1925), E. Lovinescu formulează legea sincronismului vieții contemporane, care explică, la capătul unei laborioase analize comparativ istorice, formarea pe cale revoluționară a civilizației românești moderne. Principalele secvențe ale legii sociologice a sincronismului sunt următoarele: a) Rolul anticipativ și creator al ideologiei. Procesul formării civilizației române a debutat ca revoluție ideologică prin importul ideilor „libertare” din Apus, în vederea construcției constituționale moderne în societatea românească. Principalul agent social al înfăptuirii revoluției ideologice l-au
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
poate constata, ne-am angajat la un demers deosebit de complex, dificil de analizat în detaliu, dar și în ansamblu, în care elementele constitutive, de ordin structural, sunt numeroase, în mișcare continuă, relațiile dintre ele, majoritar instabile, cauzalitatea , de asemenea, labilă, sincronismul și asincronismul, prezente și aflate în relație dialectică, succesiunea diacronică „alterată” de o serie de factori, mulți dintre ei, perturbatori. Vom încerca, totodată, în cadrul demersurilor noastre viitoare, să depășim stadiul unei cunoașteri limitate a fenomenului pe care urmează să îl
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
de finețea metaforei și de caracterul ceremonial și ritualic al stilului. Materialul documentar al lucrării este reordonat în Umanitatea sadoveniană de la A la Z, în fapt un dicționar de personaje. M. s-a manifestat activ în dezbaterile literare ale epocii (sincronism și protoconism ș.a.). Pe tema specificului național în literatura română a realizat o antologie cuprinzătoare, Național și universal (1975). Opiniile echilibrate despre autori mai vechi (C. Dobrogeanu-Gherea, N. Iorga) sau mai noi (Mircea Eliade, Vladimir Streinu, Al. Piru, Eugen Simion
MARCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288002_a_289331]
-
îndeajuns că cercetarea istorică din România avea de spus lucruri demne de toată atenția, în subiecte de interes comun și de mare actualitate. După 1989, această deschidere s-a amplificat, cum era și de așteptat, considerabil, în același spirit al sincronismului cu noile tendințe ale istoriei post-comuniste. Volumul colectiv intitulat Globalism și dileme identitare. Perspective românești (2002) sau cel anterior, dedicat conduitelor temporale în spațiul românesc, Temps et changement dans l’espace roumain; fragments d’une histoire des conduites temporelles (1991
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
influența direct deciziile politice. Prin urmare, deși densitatea nobiliară în Principate (cca 1,6% • Bela Borsi-Kalman, Hungarian Exiles and the Romanian National Movement, Colorado, Boulder, 1991, p. 9-29. • Documente din sec. XVI-XIX privitoare la familia Mano, București, 1907. • Ilie Bădescu, Sincronism european și cultură critică românească, București, 1984. 6 Cf. Mihai Sorin Rădulescu, Elita liberală românească 1866-1900, București, 1998. 7 K. W. Swart, Sale of Offices in the Seventeenth Century, The Hague, 1949. • Ion Ionașcu, Concluzii greșite în istoriografia burgheză despre
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
trei volume: Forțele revoluționare (1924), Forțele reacționare (1925), Legile formației civilizației române (1925). Paralel cu examinarea structurilor sociale românești din secolul al XIX-lea și din primele decenii ale celui următor, autorul formulează tezele despre imitație și în special despre sincronism în cultură; acesta din urmă, transpus în plan literar, stă la baza pledoariei lovinesciene pentru modernitate. Declarat ori nu, amplul eseu vehiculând opinii fertile era o replică la Spiritul critic în cultura românească de G. Ibrăileanu (1909). Pe scurt, „o
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]