138 matches
-
două locuri ale noastre unde vorbeam ore întregi; în spatele școlii, lângă fântâna arteziană, la umbra unor sălcii bătrâne și pe a doua bancă din curte, în rândul din mijloc. Lângă fântâna aceea rotundă și verde de mușchi mi-a spus Sini pentru prima oară că n-o putea suferi pe Creața; nu pentru că nu era în stare să mă prețuiască, nu pentru că se credea cea mai frumoasă din toată școala și cea mai dorită, ci pentru simplul motiv că ea se
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
să mă prețuiască, nu pentru că se credea cea mai frumoasă din toată școala și cea mai dorită, ci pentru simplul motiv că ea se iubea doar pe sine. Îi simțise egoismul și dorința de a fi mereu în centrul atenției. Sini nu era așa construită și poate de aceea o judeca. Îmi tot repeta că e falsă, că se joacă cu mine și că-i e gândul la alții. O plăceam pentru asta și realizam că o ador pentru modestia de
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
îmi spuneam cu regret... și visul meu tainic mă chinuia și mai mult. M-am strâns arc apăsând cu putere în cap și-n picioare, transformându-mă într-un pod peste limitele care mă țineau pironit la pământ. Uitasem că Sini e cocoțată pe mine și-am văzut-o cum cade râzând. După ce ne-am ridicat amândoi, ea m-a întors cu fața spre urmele ce le lăsasem în zăpadă. Vezi? Tocmai ai ieșit din oul tău. Urma mea semăna cu
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
meu din picioare dar nu mai era chip de stat în mirosul de mâncare amestecat cu sudoarea care se scurgea de pe pereții plini de unsoare. Aveam nevoie de aer. Într-un minut am ajuns împleticindu-mă la fântâna din fața școlii. Sini scria cu un băț pe zăpadă. Gata, te-ai săturat și tu? mă întrebă ea. Îs cam gata, i am răspuns încercând să schițez un zâmbet de bleg. M-a privit și mi-a întors complice acel zâmbit. La ce
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
vedeam cum i schimbă culoarea ochilor. Punctele verzi ca de iarbă se micșorau și altele gri ieșite din spatele celorlalte se tot măreau până ce întregi irișii au căpătat o altă nuanță. -Ce faaaașinan... ce fașșștinant... ce... fasssscinanți sunt ochii tăi, măi Sini... Poți tu să-i vezi? mă întreba și mie mi se tot părea că altceva voia să mă întrebe. Îi pot vedea chiar și cu ochii închiși, mă lăudam și ea îmi trecea mâna prin păr desenând mici rotocoale cu
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
Ne-am întors în cantină și am dansat mai mult amândoi. A fost o seară superbă și pe când mă întorceam în cameră am auzit șoșotindu-se ceva de pedagogă, de pedepse și exmatriculări. Atunci mi-a revenit în minte discuția cu Sini, mă gândeam la Creața că o să fie prinsă și la Erjika. Am trecut ca vântul prin cameră, am deschis imediat ferastra și am coborât pe paratrăsnet. Ești nebun? O să te vadă, striga printre dinți Marius. Și miroși a rachiu de la
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
tatălui fără să se apere în vreun fel. Mormăi un “iertați-mă” și o promisiune că nu se va mai întâmpla să greșească, asta doar ca să-și mai potolească tatăl și să-i arate că s-a făcut bine înțeles. Sini veni lângă noi și prezentându-se mamei îi spuse: Silviu e un băiat bun. A vrut să-i salveze pe Erjika și pe Petruș și acum plătește alături de ei. Să nu vă faceți griji pentru el! Toți colegii îi sunt
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
a mai cunoaște tineri ce aveau să se perinde pe acolo, știam că voi suferi după farsele de doi bani la care tot apelam ca să mai spargem monotonia, după programul de înviorare alături de Marius, după plimbările prin curtea școlii alături de Sini, după momentele de râs alături de Nicoleta care se întorcea în fiecare zi de luni de acasă cu câte un banc nou și mai ales aveam să sufăr după prezența Creței... Timpul petrecut alături de ei avea să se înjumătățească. Eu aveam
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
ascultăm cu sufletul la gură povestea lui igalaq. — m-am născut În Wendake, pe malul râului Saint- Charles, puțin mai la nord de Québec. Fac parte din tribul Huronilor, cei mai renumiți meșteri de rachete de zăpadă, canoe și moca- sini din lume. Neamul meu e un neam mândru, atât de mândru Încât a refuzat să Învețe orice alte dialecte În afară de huronă. Tot comerțul Între triburi se făcea În limba noastră, pentru că, neavând concurență În meșteșugul nostru, ceilalți nu aveau Încotro
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
un restaurant bun. <maya32>: mi-a deschis portiera, m-a sărutat <victor37>: nu te-ai împotrivit <maya32>: de ce m-aș fi împotrivit? Îmi plăcea. Era tip bine. Nu frumos <victor37>: bogăția acoperă multe defecte <maya32>: da... m-a strîns de sini, m-a strîns în brațe, <victor37>: să vezi că era ‘ceva’ între voi... <maya32>: probabil Pe drum mi-a pus mină între picioare <maya32>: m-am ferit. A oprit mașina pe margine <maya32>: și și-a forțat mină în chiloți
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
da să nu spui la nimeni, că, dacă se află, or să vină să ne omoare, ai înțeles? Procopie o privi mai bine. - Și de unde știi tu lucrurile astea? - Știu eu, dădu ea din umeri, și el îi zări zbaterea sinilor mici și ascuțiți sub rochia subțire de stambă. Părul îi căzuse pe frunte și ochii fetei sclipeau de mândrie. Procopie își scoase haina și privi cerul prăvălit peste streașină de lut care-i acoperea. - Nu ți-e frică? îl întrebă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
unei bucurii misterioase. În vecinătatea lui se află doar acea „cămară de misteri” la care suavul Bolintineanu nu obosește să viseze... Pereche, sînii ascund o vale făgăduitoare de mari delicii. Tresărind, ei comunică emoția interioară. Mișcarea grațioasă, abia perceptibilă, a sinilor este semnul că simțurile urcă spre beție, iar poezia spre senzualitate. „Deschiderea” sinului are consecințe profunde: universul material delirează, Îndrăgostitul intră În starea de răsfăț și, sub puterea ei, se hotărăște pentru actul suprem: răpirea, căci: „Îți deschid frumosul sîn
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
nihiliste, apărută concomitent cu gândirea lui Nietzsche și Heidegger. Așa s-a născut o amplă dezbatere în care s-a afirmat exigența unei critici filozofice a actualității și în care au intervenit gânditori de diferite orientări precum Pareyson, Caracciolo, Severino, Sini, Vitiello, Ruggenini, Vattimo, Givone, Cacciari, pentru a nu cita decât câteva nume. Meritul de a atrage atenția asupra nihilismului ca orizont pentru un diagnostic critic al prezentului, și de a furniza o primă elaborare filozofică a aparținut unor gânditori precum
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
în F. Raffoul/ D. Pettigrew (ed.), Heidegger and Practical Philosophy, SUNY, Albany, N.Y. 2002, pp. 275-300. Sieferle, R. P., Die Konservative Revolution. Fünf biographische Skizzen (Paul Lensch, Werner Sombart, Oswald Spengler, Ernst Jünger, Hans Freyer), Fischer, Frankfurt a. M., 1995. Sini, C., Immagini di verità, Spirali, Milano, 1989, ediția a II-a. Etica della scrittura, Il Saggiatore, Milano, 1992. Sloterdijk, P., Kritik der zynischen Vernunft, Suhrkamp, Frankfurt a. M., 1983. Sloterdijk, P. și Macho, Th. H. (ed.), Weltrevolution der Seele, 2 vol
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
74-75, 80, 111, 128-129, 132, 296, 298, 309 Schubart, W. / 71, 316 Schuler, A. / 119 Schweitzer, A. / 20, 298 Seneca / 118 Severino, E. / 242, 257, 260, 263-266, 268-271, 273-277, 299, 303, 319 Simmel, G.. / 113-114, 116, 127, 145, 281, 299 Sini, C. / 257, 316 Smith, A. / 55 Socrate / 97, 284 Soloviov, V. S. / 229 Sombart, W. / 21, 316 Spengler, O. / 113, 116-119, 131, 134, 145, 148, 156, 296, 299, 314, 316 Spinoza, B. / 31, 76, 226, 276 Spirito, U. / 261 Staël
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
nu e la mijloc inima, nu se întorc așa ușor mințile unei femei“, își zise el. Fata era înaltă, zveltă, cu părul auriu, de culoarea orzului copt, lins pe frunte și legat într-un coc mare, ochii mari de culoarea sinelei, obrazul alb trandafiriu, nasul subțire cu nari pâlpâiitoare și gură fermecător arcuită... Sânii zglobii, drepți, plini de o viață misterioasă, pâlpâiau fără încetare. Șoldurile glorioase, pline de voluptate, picioare desăvârșite cu glezne delicate. Era de o perfecțiune copleșitoare. Și, fără
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
3 ROSCI0071 (ROSAC0071) Dumbraveni - Valea Urluia - Lacul Vederoasa 15117.77 SV 4 ROSCI0172 (ROSAC0172) Padurea și Valea Canaraua Fetii - Iortmac 24269.41 SV 5 ROSCI0278 Bordușani - Borcea 18753.48 NV 6 ROSCI0319 Mlaștina de la Fetești 15904.11 V 7 ROSCI0353 Peștera - Deleni 12740.04 SE 8 ROSCI0412 Ivrinezu 7563.02 S 9 ROSPA0001 Aliman - Adamclisi 11498.78 S 10 ROSPA0002 Allah Bair - Capidava 8702.63 N 11 ROSPA0007 Balta Vederoasa 15392.96 SV 12 ROSPA0012 Brațul Borcea 10016.44 NV-V 13 ROSPA0039 Dunăre - 0stroave 1684.23 V 14 ROSPA0054 Lacul
ACORD DE MEDIU din 14 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299875]
-
d. i = r. 3. O rază de lumină este incidentă sub unghiul i pe suprafața de separare dintre sticlă îindice de refracție nS ) și aer înaer = 1). Unghiul de refracție este de 90°. În acest caz, este corectă relația: a. sini > nS ; b. sini = 1/ nS ; c. sini > 1/ nS ; d. sini < 1/ nS . 4. Două lentile sferice subțiri, ambele convergente, au distanțele focale egale, f1 = f2 = 0,25m. Lentilele sunt alipite, formând un sistem optic centrat. Convergența sistemului format astfel
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
3. O rază de lumină este incidentă sub unghiul i pe suprafața de separare dintre sticlă îindice de refracție nS ) și aer înaer = 1). Unghiul de refracție este de 90°. În acest caz, este corectă relația: a. sini > nS ; b. sini = 1/ nS ; c. sini > 1/ nS ; d. sini < 1/ nS . 4. Două lentile sferice subțiri, ambele convergente, au distanțele focale egale, f1 = f2 = 0,25m. Lentilele sunt alipite, formând un sistem optic centrat. Convergența sistemului format astfel are valoarea: a
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
lumină este incidentă sub unghiul i pe suprafața de separare dintre sticlă îindice de refracție nS ) și aer înaer = 1). Unghiul de refracție este de 90°. În acest caz, este corectă relația: a. sini > nS ; b. sini = 1/ nS ; c. sini > 1/ nS ; d. sini < 1/ nS . 4. Două lentile sferice subțiri, ambele convergente, au distanțele focale egale, f1 = f2 = 0,25m. Lentilele sunt alipite, formând un sistem optic centrat. Convergența sistemului format astfel are valoarea: a. 4δ; b. 8δ; c
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
unghiul i pe suprafața de separare dintre sticlă îindice de refracție nS ) și aer înaer = 1). Unghiul de refracție este de 90°. În acest caz, este corectă relația: a. sini > nS ; b. sini = 1/ nS ; c. sini > 1/ nS ; d. sini < 1/ nS . 4. Două lentile sferice subțiri, ambele convergente, au distanțele focale egale, f1 = f2 = 0,25m. Lentilele sunt alipite, formând un sistem optic centrat. Convergența sistemului format astfel are valoarea: a. 4δ; b. 8δ; c. 12 ; d. 16 δ
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
este n2 = 2. Lentila este: 75 a. convergentă; b. divergentă; c. afocală; d. bifocală. 3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele folosite în manualele de fizică, expresia matematică a legii Snellius Descartes îIegea a II-a a refracției) este: a. n1 · sini = n2 · sinr; b. n1 · tgi = n2 · tgr; c. i = r; d. n1 = −n2. 4. Imaginea unui obiect real formată de o oglindă plană este; a. reală și dreaptă; b. virtuală și dreaptă; c. virtuală și răsturnată; d. reală și răsturnată
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
a. tineriii, cu o ispită prea ticăloasă sunt siliți a mărturisi, de nu altora, încă sieșii, întru inima sa, că această petrecere de ibovnicie e cea mai mare osândă a sufletului săui (P. Maior, Procanon) b. unde vorbesc țiganiii între sinei (I. Budai Deleanu, Țiganiada) c. româniii [...] aduseseră cu sinei din prima patrie nește idei ciudate (B. P. Hasdeu, Ioan Vodă) În româna contemporană, valoarea +referent plural a pronumelui posesiv de persoana a III-a a dispărut, singura formă pronominală folosită
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
39.01 0.026 6.55 0.153 4.04 0.248 2.31 0.433 relor ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Fabricarea altor mă- 276.82 0.004 32.03 0.031 5.18 0.193 3.40 0.294 2.36 0.424 sini și utilaje agri- cole și forestiere ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Fabricarea mașinilor-778.55 0.001 79.11 0.013 9.33 0.107 6.26 0.160 3.37 0.297 unelte ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Fabricarea utilaje- 185.54 0.005 18.43 0.054 3.33
HOTĂRÂRE nr. 587 din 14 septembrie 1998 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind determinarea gradului de utilizare a mijloacelor fixe deţinute de agenţii economici, necesar stabilirii valorii amortizării incluse în cheltuielile de exploatare pe anul 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121766_a_123095]
-
228 3.06 0.327 1.84 0.543 lor pentru industria textilă, îmbrăcămin- te și pielărie ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Fabricarea altor mă- 214.05 0.005 35.52 0.028 6.23 0.161 3.96 0.253 2.64 0.379 sini și utilaje spe- cifice ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────�� Fabricarea de mașini 310.13 0.003 21.23 0.047 3.85 0.260 2.80 0.357 1.87 0.535 și aparate electro- casnice ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Fabricarea de apară- 350.31 0.003 28.23
HOTĂRÂRE nr. 587 din 14 septembrie 1998 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind determinarea gradului de utilizare a mijloacelor fixe deţinute de agenţii economici, necesar stabilirii valorii amortizării incluse în cheltuielile de exploatare pe anul 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121766_a_123095]