285 matches
-
bucurie: „Iubește fiecare anotimp al vremii și al vieții/ Chiar când prin ploi și vânt treci vămile ceții/ Iubește tot ce-au scris profeții cu tainic înțeles/ Sunt scrise pentru tine, sunt darul tău ales!“ Pentru recuperare purității și păcii sinelui fiecăruia, pentru restabilirea bunelor rosturi, poeta propune revenirea la vechile și adevăratele izvoare ale frumuseții și înțelepciunii prin intrarea în armonie cu divinitatea, care se regăsește în lăcașurile de cult, unde „răscolitor bate toaca“, dar și în lucrurile simple din
ACTUALITATEA UNUI MIT de VICTORIA MILESCU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376639_a_377968]
-
care nu se descuie, decât/numai, pentru noi! Să nu încercăm să fim obstacol sau cale deschisă, acolo unde nu avem nici un rol! Să nu încercăm să considerăm că, fără noi lumea nu mai există! @ viorel muha Referință Bibliografică: Paradoxul sinelui / Viorel Muha : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1702, Anul V, 29 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Viorel Muha : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
PARADOXUL SINELUI de VIOREL MUHA în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372247_a_373576]
-
sângeră -/ Nu pot nimic schimba...//”( Perindare) Poeta Tatiana Dabija pare stăpânită de o neliniște plămădită în cântec ca o rostire firească a sinelui, o neliniște transformată într-un pilon pe care și-a așezat trăirile. Lumea a devenit una a sinelui, nu mai este o realitate exterioară și o îndeamnă să-și reprofileze universul interior. Eul poetic recunoaște indirect faptul că originea tristeții se află în propriile gânduri. Așa cum subliniază și titlul volumului, viața îi pare o neiertătoare plasă a iluziei
PLASA UNEI ILUZII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374696_a_376025]
-
răzbăteau, difuzându-se pe la radio atunci, îmi strorcea o lacrimă naivă... Acest plan al interviului crescând pe masură ce tot vă ascultam, după ce copleșit de atâta muzicalitate blândă și împăciuitoare, explodam într-o implozie afectivă a regăsirii Eu-lui, apoi a Sinelui prin notele dumneavoastră ... Ori, dacă nu era suficientă această copleșire, deși muzica se manifestă ca un tot de cuprindere a vieții și a emoției vibratile despre ea, simțită totodată prin empatia cu ființa compozitorului, după, sau în același timp, apar
ŞI MAREA ONOARE AVUTĂ PENTRU INTERVIU ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371563_a_372892]
-
practicat cu sârguință, Adriana scrie versuri, în genere, de confesiune, de stare și sub aerul mărturisirii găsim freamătul căutării echilibrului prin delicatețe lirică. Postat secvențial în timp, între azi și ieri sau viitor, un ego, transformat parcă în secundul observator sinelui, analizează suișurile și coborâșurile unui vector de citire a lumii intr-un mod abstract. “inventez alternative pentru azi pentru mâine sau un imposibil cândva și încă aud în mine povești nespuse” ... Citește mai mult Adriana Butoi- Prescurtarea literei mari- prefață-De
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
practicat cu sârguință, Adriana scrie versuri, în genere, de confesiune, de stare și sub aerul mărturisirii găsim freamătul căutării echilibrului prin delicatețe lirică. Postat secvențial în timp, între azi și ieri sau viitor, un ego, transformat parcă în secundul observator sinelui, analizează suișurile și coborâșurile unui vector de citire a lumii intr-un mod abstract.“inventez alternative pentru azi pentru mâinesau un imposibil cândvași încă aud în mine povești nespuse”... Abonare la articolele scrise de cristina Ștefan
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
un bordei poate să apară pacea și bucuria. La o adică, locuința poate lipsi (stai În gazdă sau la hotel), dar ceea ce ține de cămin poate deja să Înflorească și să rodească. 8.2. Casa - loc al regăsirii și Împlinirii sinelui Mediul casnic, domestic ocupă un loc privilegiat În existența umană. Casa Îi leagă pe oameni de lucruri și Îi pune În legătură cu semenii. Fiind „centru al lumii”, casa imită structura macrouniversului, aducând sub adăpostul ei atât elemente ale exteriorului fizic (cer
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
unui Întreg șir de revendicări sindicale, al reducerii timpului de muncă În urma extensiunii și proliferării tehnicului, a redistribuirii sale În consens cu obiectivele personale. Acest timp devine un interval pentru autoformare, informare, noi practici spirituale (individuale sau comunitare). Timpul alocat sinelui este consacrat unor activități (auto)motivante, imaginate pe cont propriu, ce aduc bucurie și satisfacție. Timpul non-activ nu este unul mort, marginal, ci susține și propensează timpul cu adevărat creativ, prolific din punctul de vedere al realelor beneficii și reverberații
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
unor activități (auto)motivante, imaginate pe cont propriu, ce aduc bucurie și satisfacție. Timpul non-activ nu este unul mort, marginal, ci susține și propensează timpul cu adevărat creativ, prolific din punctul de vedere al realelor beneficii și reverberații. Timpul alocat sinelui nu este În nici un caz vid, golit, al nimicului. Timpul cu adevărat liber este cel dominat, utilizat și trăit prin decizii individuale și gândite responsabil, prin dorința personală de a experimenta stări după cum simte fiecare, prin revalorizarea timpului substanțial, care
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
alții, chiar dacă nu În chip direct și imediat. Gândul dintr-un anumit moment de reverie poate deveni cândva un bun spiritual și pentru alții. Departe de a-l repudia și diminua, acest timp trebuie protejat, Încurajat și reconsiderat. Timpul rezervat sinelui presupune acel răgaz al reînnoirii sinelui, al Îmbogățirii lui Împotriva tuturor automatismelor care duc la sclerozarea ființei, la rutina clișeelor și la plictisul programului repetitiv. Este acel timp „gol”, care dă semnificație și aureolează timpul „plin”. Timpul pentru sine este
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
etc.” (Frau-Meigs, Jehel, 1997, p. 52). În 1972, G. Gerbner a dat el însuși cea mai completă definiție a violenței în studiul „Violența în dramele TV - tendințe și funcții simbolice”: „este expresia populară pentru forța fizică folosită împotriva altuia, a sinelui, sau îndreptarea acțiunilor împotriva cuiva pentru a-i provoca durere, a-l răni sau a-l omorîț Violența este o acțiune care deranjează dureros și periculos din punct de vedere fizic, psihic și social bunul trai al persoanelor sau grupurilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
ființe integrale. Adesea, căutarea acestei integralități implică o relație a pelerinului cu o figură sfântă sau eroică, care acționează ca un ghid pe durata călătoriei sau ca un mediator prin care sunt exprimate emoțiile pelerinului. Scopul pelerinajul este, deci, transformarea sinelui: pe un palier material, pelerinii speră să scape de anumite boli (nevindecate prin mijloacele profane), să se elibereze de un handicap (fizic sau mental) sau să depășească un moment dificil (sărăcie, eșec În afaceri, experiențe erotice sau sociale nefericite). Pe
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
își invită cititorul să-și petreacă timpul cu altceva decât cu lectura paginilor sale! își afișează așadar dorința post mortem de a fi apreciat mai obiectiv decât crede el că e iubit în momentul când scrie. Justificare și legitimare a sinelui după sine: întreprinderea ține de preocuparea autentică de a revela o ființă pe care încearcă s-o descrie. Trebuie oare să vedem în această destinare mărturisită către cei apropiați rațiunea unei ciudate serii de tăceri? Pentru o persoană care-și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ideile, creativitatea sa fiind mult diminuată de acest blocaj. Invers, un individ care are o teamă de succes (această teamă, aparent paradoxală, se instaurează deoarece, în cazul unui succes, crește și lipsa de toleranță a celor din jur și a sinelui la un eventual eșec) este încurajat spre o tendință conformistă, tocmai pentru a nu se situa în afara grupului. - Entuziasmul excesiv sau saturația (am operat asupra acestor două elemente propuse de către S. Isaksen și D. Treffinger nu doar în ceea ce privește lipsa unui
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
trăite, este așteptarea răspunsului final, care nu este altceva decât judecarea destinului personal. Efectele Judecății de apoi. Judecata de apoi este un bilanț moral al existenței persoanei umane. Dincolo de aspectul mitic, ea vine dintr-o grijă, o permanentă preocupare a sinelui de el Însuși, fiind de fapt o elaborare așteptată a unei analize amânate a conștiinței de sine, care promite că odată, În viitor, totul va ieși la iveală. Este, de fapt, atitudinea unei conștiințe duale: cea care recunoaște vinovăția și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
integra În lumea spiritului. Prin aceasta ea Își caută propria realitate interioară. Afirmarea persoanei Își are Însă, În mod paradoxal, sursa În negarea de sine. A deveni Înseamnă a fi altfel. Orice negare este un act de depășire, atât a sinelui, cât și lumii. Surprinzând acest aspect, pe care-l raportează la destinul persoanei, D. Stăniloae afirmă că „nu se poate ca realitatea acestei lumi să fie unica și singura realitate. Dincolo de realitatea acestei lumi trebuie, În mod necesar, să mai
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Laforgue, S. Freud, O. Rank, M. Robert, L. Binswanger): reproducerea și producția, reprezentate prin comportamente, acte și operă; autorealizarea și autoactualizarea; intenția autorealizării nivelului de aspirații, a propriilor idealuri; formarea unei imagini de sine sau a unei imagini sociale a sinelui conform cu heterocronia scopurilor. 4. Modelele vieții Viața individului se poate desfășura liniar, simplu și necomplicat sau, dimpotrivă, poate fi întreruptă, complicată, accidentală sau aventuroasă, întreruptă de evenimente psihobiologice sau psihosociale neobișnuite sau traumatizante, boli, infirmități, eșecuri etc. Acestea pot lua
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Cinghiz Aitmatov, Vaporul alb, Chișinău, 1990. Repere bibliografice: Ana Bantoș, Creație și atitudine, Chișinău, 1986, 151-160; Ioan Lascu, Rătăciți prin istorie, R, 1991, 2; Gheorghe Perian, Pentru o nouă hartă a poeziei românești, TR, 1991, 13; Cornel Munteanu, Meditație asupra sinelui, ST, 1991, 2-3; Nicolae Popa, Nostalgii medievale, LA, 1991, 25; Teodor Vârgolici, „Arhivele Golgotei” L, 1992, 26-27; Teodor Tanco, Ut pictura poesis, ST, 1991, 10; Constantin Ciopraga, Poeți basarabeni: Leo Butnaru - Arcadie Suceveanu, DL, 1994, 1; Ștefan Hostiuc, Arcadie Suceveanu
SUCEVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290005_a_291334]
-
violentă a unei crize de identitate, de scriitorii vienezi de la sfârșitul secolului al XIX-lea, dar și de grupul trăiriștilor. Sentimentul de insecuritate și timiditatea în plan social s-au transformat în opusul lor, generând dorința de restaurare vehementă a sinelui prin radicalizarea individualismului. Cauzele sunt de ordin biografic (moartea prematură a tatălui), dar și istoric, recenta provincie românească Bucovina, care se considera păstrătoare a valorilor românești nealterate și deținătoare a unei culturi cizelate de contactul cu civilizația austriacă, simțindu-se
STREINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
și omorul; terorismul și nihilismul; dorința de putere și autoritate; statutul enigmatic și statutul provocator în educație; scandalul etic și limbajul scandalos; critica naționalismului și eficientismului curricular; deconstructivismul curricular; ritmul și mișcarea ca fundamente ale experienței umane; deconstrucția autobiografiei; arhitectura sinelui; articularea postmodernă a curriculumului; megaparadigmele postmoderniste ale curriculumului (premodernismul, modernismul și postmodernismul); spațiul educațional postmarxist; autocunoașterea feminină și feministă; confruntările modernismului cu postmodernismul; denaturalizarea lumii; gândirea postformală și curriculumul; dezintegrarea culturală postmodernă și curriculumul; confuzia dintre realitate și imaginea realității
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
nu are aceleași efecte ca cele obținute dacă se așează alături de el și răsfoiește împreună cu acesta unele documente. De exemplu, o persoană care dă ordine și o persoană care execută stabilesc o relație complementară. Relaxarea rapidă în situația respectivă. Afirmarea sinelui empatic. Poziția înaltă corespunde aceluia care știe sau este activ, poziția joasă aceluia care nu știe și este inactiv: în general, cel care acordă îngrijire se găsește în poziție înaltă și pacientul în poziție joasă. Le Barbier de Seville, 1775
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
un om util mi-a apărut dintotdeauna drept ceva hidos”, întrucât „cruda regularitate implacabilă” a industriei va evolua astfel încât „mecanizarea noastră va fi... americanizată, iar progresul ne va fi atrofiat cu totul întreaga parte spirituală din noi...”. În căutarea autenticității sinelui eliberat de orice restricții, inclusiv sau mai ales de cele religioase, cultura s-a aruncat asupra laturilor demonice nu doar pentru a le explora, ci și pentru a le experimenta. Stilurile de viață s-ar fi multiplicat, deși direcția lor
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
individ poartă propriul stoc de memorie socială și manifestă propriul sistem de interpretare subiectivă prin care conferă un sens evenimentelor trăite sau asistate. Ceea ce este și rămâne problematic este modul de generare a acestui sens în condiții de confruntare a sinelui individual cu incertitudini ale socialului și ale vieții. În căutarea sensului mișcării sociale exterioare, individul se caută și pe sine, se interoghează cu privire la propria identitate, se confruntă cu propriile incertitudini și anxietăți induse de prezența tot mai singulară într-un
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
atât de individualizate și admise ca legitime. În al doilea rând, individualizarea societății și prospectările identitare adaugă o nouă categorie de inegalități, care sunt și mai profunde și mai puțin cunoscute. Este vorba despre inegalitățile dintre modurile de reprezentare a sinelui individual pe scena socială. Pe acestea le voi numi inegalități recente și le voi considera ca derivate ale acelei individualizări și ale acelei identificări individuale ce nu reușesc să se releve eficient în acțiuni și strategii de viață generatoare de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de o parte, inegalitățile recente sunt asociate celor clasice. De exemplu, starea de sărăcie, marginalizarea sau excluderea socială corespund, prin lipsa de resurse, inegalităților economice. Totuși, acestea, individualizate cum sunt, au efecte asupra construcției identității personale, mai ales asupra autoevaluării sinelui sau asupra concepției despre sine. Inegalitatea obiectivă este și una subiectivă. Pe de altă parte, inegalitățile recente sunt și autonome în raport cu cele clasice, constituind un domeniu distinct al inegalităților, întrucât au un caracter subiectiv și sunt derivate din modul de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]