220 matches
-
Blaga acordă mare libertate versului liber, folosește inversiuni sintactice ale verbelor compuse (făcutu-s-a; dat-a), forme arhaice, intercalarea verbului între subiect și atribut, folosirea persoanei întâi și a doua, care evidențiază implicarea în discurs a eului liric (subiectivitatea), sinestezia: "Lumina ce-o simt/ năvălindu-mi în piept când te văd". Tema poeziei este iubirea, "iubita" fiind asociată cu "invadarea luminii". Iubirea generează mișcarea cosmică, "un sentiment al ființării". În poezia lui Blaga, "lumina" este o metaforă cosmogonică, iubita este
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
mitică, fast al peisagisticii simbolice, caligrafie sigură a ambientului domestic, rustic sau citadin, funambulie carnavalescă. Poetica sa e obsedată de metafora existențială, de praguri, esențe, transsubstanțieri. Cântărețul de sticlă, poemul titular al primei plachete, rezumă metoda prin care descrierea unor sinestezii - sunetele „de sticlă” ale bluesului unui jazman virtuoz - primește reverberări magice: „și el despică arșița/ Cu pasul jaguarului/ [...] trompeta se-ntoarce spre umăr,/ vibrațiile cerului se sparg/ în mii de sunete colorate/ și oamenii aleargă desculți/ în urma picioarelor lui goale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288424_a_289753]
-
aproape prodigioasă de a se exprima În comparații și imagini” care, adaugă criticul, „se anulează tocmai prin acumulare”. Or, acest imagism, de pe acum abundent, atestă o fantezie asociativă extrem de mobilă, cu Îndrăzneli „moderniste” În linia unui Adrian Maniu, prelucrînd abil sinestezia simbolistă și forțînd, În sens pre-avangardist, apropierea unor elemente relativ distanțate. Dacă numeroase metafore in praesentia precum „mantaua mîhnirilor sfîșiate”, „roțile deșertăciunii”, „păsările tristeții” ori „vata mîhnirilor” pot trezi serioase rezerve, altele - cele mai multe - nu sînt ale unui poet oarecare: „iedera
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
somn și, prin acesta, în ritmurile armonice ale naturii; viziunea rămâne însă la nivelul de contemplație. Femeia, uneori nemișcata precum o statuie antică greacă, transmite odihnă, pace, liniște: posa dolce, abbandonata, serenità prilejuindu-i poetului viziuni fascinante, redate prin minunate sinestezii: la notte delle piogge di calde lune. Cele două iubite ale poetului din perioada în care scria aceste versuri sunt Sibilla Aleramo și Maria Cumani. Relația lui cu scriitoarea Aleramo este parțial dezvăluită de un epistolar tulburător ale cărui scrisori
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
ce mijloace sunt aduse împreună diferitele impresii senzoriale sau impresiile multiple ale simțurilor particulare?... În ce fel rămân unificate impresiile după ce unificarea a dispărut?”. Formularea lui Straus restituie, în accepția lui Beyaert, o dublă tensiune generativă. Una care duce spre sinestezie/synesthésie , alta care provoacă, dimpotrivă, o dehiscență/ dehiscence sinestezică, o separare a modalităților sensibile. Soluția problemei relațiilor intersenzoriale în imaginea picturală ar putea veni, într-o oarecare măsură, dinspre Analyse des sensations. Le rapport du physique au psychique de Ernst
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
o dehiscență/ dehiscence sinestezică, o separare a modalităților sensibile. Soluția problemei relațiilor intersenzoriale în imaginea picturală ar putea veni, într-o oarecare măsură, dinspre Analyse des sensations. Le rapport du physique au psychique de Ernst Mach. El propune ideea unei sinestezii comandate de vizibil și compromise prin eliminarea lui: „Dacă întoarcem privirea sau închidem ochii...putem simți tactil arborele, putem gusta fructul, putem simți focul; dar nu le putem vedea. În acest fel, lucrul în aparență unitar se divide în părți
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
care recunoaște că imaginea pare să mai spună ceva și că analiza trebuie să fie lipsită de prejudecăți, pentru că sensul nu se închide. Este cazul opririi asupra relațiilor intersenzoriale în care se recunoaște cadrul contextual limitat al discuției pe tema sinesteziei care lasă liberă legătura de cauzalitate între utilizarea spațiilor apropiate și posibilitatea resimțirii lor dincolo de observația vizuală. Este notabilă la Beyaert și punerea în discuție a dificultăților de cercetare în domeniul semioticii tensive legate, printre altele, de proliferarea unităților minimale
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
noastră parnasiană, București, 1943, 21-23; Ciorănescu, Lit. comp., 237-240; Vianu, Opere, II, 679-683; Margareta Dolinescu-Georgescu, Pătrunderi parnasiene în România, SLC, 161-168; Bote, Simbolismul, passim; Micu, Început, 422-423; Dicț. lit. 1900, 270-271; Piru, Ist. lit., 256; Iliescu, Poezia, passim; Gabriela Duda, Sinestezie și metaforă în simbolismul românesc, SCL, 1991, 3-4; Dicț. scriit. rom., II, 57-58; Micu, Ist. lit., 193. S.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286725_a_288054]
-
instantaneelor „impresioniste” (Pe balta clară), nostalgia plecărilor, atracția himericului (Tutunul, Castele-n Spania), anticipative tonalități bacoviene (Rondelul orașului mic) și voluptățile senzuale, de mare rafinament, mai ales olfactiv (Rondelul crinilor, Rondelurile rozelor). Utilizarea pe scară largă a refrenului, încercările instrumentaliste, sinesteziile, apelul incidental la versul alb (Hinov), revenirea la câteva simboluri dominante fac din mentorul „Literatorului” un precursor al simbolismului românesc și sub aspectul tehnicii poetice. Poetul este un plăsmuitor de viziuni. De o virtuozitate unică sunt însă micile cântece, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
cu câțiva ani, dar l-a văzut, alături de simbolism, ca pe ultimul cuvânt al geniului omenesc. Articolele Poezia viitorului (1892) și Simbolismul (1901) sunt cele dintâi manifeste ale simbolismului în literatura română. Poetul are noțiunile de sugestie, de muzicalitate, de sinestezie, ce îl sincronizează cu simbolismul. Totuși, în fața triumfului european al acestui curent (între pionierii căruia se numără și prin colaborarea la revista „La Wallonie”), se va retrage pe poziții romantice și clasice. M., care în 1880 dăduse prima poezie în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
senzațiilor elementare și excelentele descripții marine, dinamizate de jocul savant al luminii și culorii. Din nefericire, metaforismul baroc, limbajul crud (ce i-a șocat pe contemporani), digresiunea filosofică au trecut Thalassa (pe care autorul a dorit-o operă de complexă sinestezie) în uitare. Dar intelectualizarea emoției, lucrătura artistă și analiza de senzații vor face o lungă și rafinată carieră la D. Anghel, Mateiu I. Caragiale, Tudor Arghezi. În teatrul lui M. doar interesul pentru mutațiile imaginii interioare a persoanei umane, răsfrântă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
La începutul anului 1996 M. publică în „România literară” Un manifest postmodernist, unde schițează conceptul de textualism mediatic. Acesta corespunde unei noi sensibilități culturale. Noua sensibilitate „se manifestă printr-un textualism mediatic ce reunește, în tabloul virtual al romanului postmodern, sinesteziile simboliste, onirismul suprarealist și fantasmele pop-art. Textualismul mediatic folosește în proză mijloacele artei cibernetice (imagerie virtuală, simulări tridimensionale, ilustrație fractală, jocuri interactive, compresie digitală etc., uneori prin intermediul unei colaborări directe cu computerul, ca în cazul prozei electronice e-fiction), pentru a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287988_a_289317]
-
un anumit tipar, comportament repetitiv și tendința de autoflagelare, prezența unor domenii în care dezvoltă abilități extraordinare (desen, muzică, memorare, abilități matematice). Pot fi evidențiate și anumite semne clinice care fac parte din tabloul simptomatologic al autiștilor; este vorba despre sinestezie, anormalități la nivelul creierului observate la examenele RMN (rezonanță magnetică nucleară) și un nivel crescut al secreției de serotonină în creier. AUTOCONTROL (engl. self-control) - Operație complementară comenzii prin care se supraveghează, pe baza feedbackului (retroaferentației și aferentației suplimentare), propriile reacții
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
a2) imitare indirectă, prin articulație, adică prin "mișcările necesare pentru producerea anumitor sunete, respectiv a anumitor combinații de sunete" (e cazul Georgicelor lui Vergilius, care sugerează, prin repetarea consoanei r, eforturile prin care s-au dezvoltat Etruria și Roma); a3) sinestezia, adică "analogia dintre diferitele impresii senzoriale"; în această privință, Coșeriu precizează că procedeul nu vizează "semnificatul idiolingvistic", ci doar sensul textelor, dat fiind că "semnele lingvistice nu trebuie să fie icastice în sine, dar pot fi icastice în text"; b
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
a autoarei. Viorele anunță deja temele predilecte, deplin conturate în versurile de maturitate, risipite în periodice: călătoria, sentimentul exilului perpetuu, fluiditatea și inconsistența lumii, natura ca paradis insondabil, revelat în clipele privilegiate, rătăcirea și ratarea, predestinarea, fragilitatea umanului. Deschiderea către sinestezie, către corespondențele tainice care cosmicizează senzațiile imediate ( G. Călinescu), relevă latura simbolistă a acestui lirism, prefigurare a poeziei noastre interbelice. Torsul pisicii se racordează secret la cel al fusului, al vântului și al astrelor, într-o armonie ce depășește casnicul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286047_a_287376]
-
caz l-am aplicat la cl. a XI-a, programul prescriind 7 studii de caz obligatorii: Latinitate și dacism Formarea conștiinței istorice Rolul literaturii în perioada pașoptistă Criticismul junimist, etc. Ex. Simbolismul european Direcții de investigație * Tehnici poetice simboliste (simbolul, sinestezia, vagul și sugestia) * Stări și atitudini (sentimentul efemerității, spleenul, apăsarea monotoniei existențiale, trăirile obsesionale, artificializarea și estetizarea vieții) * Forme poetice (muzicalitatea repetitivă, poezii cu formă fixă, experimente metrice și prozodice, versul liber, poemul în proză) * Teme și motive (disoluția, boala
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
formelor poetice, care plasează simbolismul românesc în trena unui epigonism postromantic, dar și la elementele care anunță poezia modernistă din primele decenii ale secolului al XX-lea. Cercetând ansamblul formelor analogice definitorii pentru poetica simbolistă (comparația, metafora, personificarea, alegoria, simbolul, sinestezia), autoarea demonstrează că simbolismul a reprezentat în evoluția poeziei românești un moment de tranziție, în care coexistă tipul de scriitură romantică și elementele de destructurare a acestei scriituri, perceptibile în construcția imaginii, în tratarea sensurilor figurate, în tendința generală antimimetică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286890_a_288219]
-
7 Preocupări mnemotehnice 20 Activitatea din Cercul literar 23 Stil și gîndire. Începuturile psihologiei literare în România 29 Contactul cu laboratorul lui Wundt și primul Congres internațional de psihologie 35 Participarea la primul congres internațional de psihologie 36 Ce este sinestezia? 42 Căsătoria 48 Din nou la "Mecca psihologiei experimentale" 52 Activitatea de cercetare din laboratorul lui Wundt 55 Organizarea internă 60 Congresul mondial de psihologie de la Londra. Triumful lui Gruber 65 O mare realizare: publicarea în Revue scientifique 79 Teza
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
făcea să le citim și să-l ascultăm pe el cetindu-le" (Gorovei, 1930, p. 96). Evenimentul literar care a declanșat ideea audiției colorate a avut loc la ședințele Cercului, în cadrul căruia citește versurile lui Arthur Rimbaud, ce amintesc de fenomenul sinesteziei: " A noir, E blanc, I rouge, U vert, O bleu, voyelle, Je dirai quelque jour vos naissances latentes " În casa lui Beldiceanu, după ce Arthur Stavri citește versurile "Rând pe rând, și 'ncet, în tristul țintirim bătrân și sfânt, Lin se
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
de sistematizare? Unde ar fi putut să ajungă și ce ar fi fost astăzi Eduard Gruber, dacă nebunia nu venea într'o seară tristă să-i bată cu degetul ei în geam?" (Anghel, Iosif, 1910, op. cit., pp. 26-27). Ce este sinestezia? Il est des parfums frais comme des chairs d'enfants, Doux comme des hautbois, verts comme des prairies, Et d'autres corrompus, riches et triomphants [...] Charles Baudelaire Correspondances Sinestezia este un fenomen psihic în care acțiunea specifică a unui stimul
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
ei în geam?" (Anghel, Iosif, 1910, op. cit., pp. 26-27). Ce este sinestezia? Il est des parfums frais comme des chairs d'enfants, Doux comme des hautbois, verts comme des prairies, Et d'autres corrompus, riches et triomphants [...] Charles Baudelaire Correspondances Sinestezia este un fenomen psihic în care acțiunea specifică a unui stimul declanșează imagini proprii altui stimul, subiectul uman fiind confruntat cu o senzație comună. Conform Larousse pentru psihologie (1992, p. 771), termenul provine din limba engleză (Synestesia). Corespondente similare pentru
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
manifestă foarte diversificat, ASA (American Synesthesia Association) enumerând 152 de forme diferite în anul 2004, dintre care cele implicând forme și culori sunt mai răspândite, în comparație cu cele presupunând gusturi și mirosuri, care sunt mai rare. Cel mai frecvent fenomen de sinestezie este așa-numita "audiție colorată" sau sinopsie, în care stimulările de natură acustică li se asociază diferite culori. Este tipul de sinestezie cunoscut în studiile științifice și sub numele de "grapheme-culori" și reprezintă 64% din totalul formelor de manifestare; în cadrul
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
sunt mai răspândite, în comparație cu cele presupunând gusturi și mirosuri, care sunt mai rare. Cel mai frecvent fenomen de sinestezie este așa-numita "audiție colorată" sau sinopsie, în care stimulările de natură acustică li se asociază diferite culori. Este tipul de sinestezie cunoscut în studiile științifice și sub numele de "grapheme-culori" și reprezintă 64% din totalul formelor de manifestare; în cadrul acestuia, literele alfabetului sau numerele pot fi percepute colorat. În sinopsie, frecvențele undelor electromagnetice ale culorii sunt transpuse pe plan psihofiziologic în
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
generat încercări de aplicație practică pentru beneficiul deficenților senzorial. Astfel, s-au inventat tehnici de "citire" a tablourilor cu ajutorul sunetelor. Deficienții auditiv beneficiază de "audiții" de lucrări muzicale prin intermediul culorilor, după modelul armoniilor muzicale (Șchiopu, 1997, p. 643). Fenomenul de sinestezie este considerat normal, de mare diversitate și transcultural, manifestându-se la culturi din toate ariile mapamondului. Individul care manifestă o anumită formă de asociere senzorială este numit sinestet. În privința gradului de răspândire a sinesteziei în rândul persoanelor, statisticile indică o
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
Șchiopu, 1997, p. 643). Fenomenul de sinestezie este considerat normal, de mare diversitate și transcultural, manifestându-se la culturi din toate ariile mapamondului. Individul care manifestă o anumită formă de asociere senzorială este numit sinestet. În privința gradului de răspândire a sinesteziei în rândul persoanelor, statisticile indică o mare variabilitate procentuală, justificată prin dificultătea de a cuantifica cu suficientă precizie numărul persoanelor veritabil sinestezice într-o populație dată, această noțiune fiind subiectivă și înregistrearea ei fiind bazată pe o concepție personală. Unele
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]