114 matches
-
atunci. În societatea aceea, ca în toate societățile mai primitive, nu putea exista dorința de singularizare; societățile primitive se caracterizează prin conformism, și nu prin individualism. Dar chiar și fără această cauză, pe vremea aceea nu puteau apărea veleități de singularizare, pentru că, neexistând încă o literatură, nu aveai în contra cui să te singularizezi. Influența au avut-o atunci mai ales Hugo și Lamartine, poeții ideilor și sentimentelor mai simple, mai generale. Dar această influență a romantismului s-a exercitat divers în
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Primele porți cu rezonanța unei opțiuni artistice, a unui manifest artistic implicat. Am citit În cartea Dumneavoastră singurele pagini despre lagăre care m-au mișcat. Am citit apoi, În texte ca Nunțile, o poziție de probitate care vă singularizează, acea singularizare care face cu putință dialogul - și dă acces la poezie pentru că din poziția sa orizontul nu se restrânge. Am citit cu atenție pagina 95. Poet este cel care vede adevărul, până acolo unde el se densifică până la inefabil, esențele. Ce
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
3.4. 1849. Când folclorul românesc se citea la Paris / 127 3.5. Arheologia ca știință a frumosului / 138 3.6. Estetica dispariției. Creația operelor din resturile vieții / 143 3.7. Metaforele formei: mozaicul și mărgăritărelele / 153 Partea a patra. SINGULARIZAREA / 165 4.1. Cucerirea interiorității / 165 4.2. O arheologie a pasiunilor colective (I): râvna / 170 4.3. O arheologie a pasiunilor colective (II): zelul național / 180 4.4. Fabrica de biografii. Cele trei tipare ale vieții de scriitor / 189
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
idei occidentale referitoare la estetica vestigiilor, monumentalizarea a canalizat atenția spre materialitatea fragmentară și dispersată, a mediat o relație "geografică" cu realitatea teritoritorială a țării și a angajat o viziune a vieții efemere. În sfârșit, capitolul al patrulea abordează regimul "singularizării", legat de aprecierea personalității creatoare în funcție de revelarea vocației individuale. Introdusă tot în atmosfera revoluționară de la 1848, prin mobilizarea doctrinelor despre "misiunea națională", sensibilitatea față de singularitate a inaugurat o nouă formă a admirației în spațiul public românesc după 1860, aducând în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
operelor, bazat pe dezvoltarea vocațiilor individuale. Sub impresia ideilor revoluționare, societatea românească a devenit sensibilă la ideea de destin colectiv și personal orientat de "misiune", ca sens al propriei existențe; acest orizont de reprezentări avea să constituie un "regim al singularizării", asupra căruia mă voi opri în capitolul următor. Practic, Revoluția de la 1848 a creat în același timp mai multe oportunități pentru dezvoltarea literaturii române, "monumentalizarea" și "singularizarea" fiind emanate de o singură conjunctură istorică. Neșansa "monumentalizării" a fost acest raport
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
al propriei existențe; acest orizont de reprezentări avea să constituie un "regim al singularizării", asupra căruia mă voi opri în capitolul următor. Practic, Revoluția de la 1848 a creat în același timp mai multe oportunități pentru dezvoltarea literaturii române, "monumentalizarea" și "singularizarea" fiind emanate de o singură conjunctură istorică. Neșansa "monumentalizării" a fost acest raport de concurență: a pierdut în fața unui model care oferea societății românești resurse mai interesante ca să își gândească raportul cu literatura. Și aici cred că putem specula asupra
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a pierdut în fața unui model care oferea societății românești resurse mai interesante ca să își gândească raportul cu literatura. Și aici cred că putem specula asupra unei a doua explicații. La o analiză mai profundă, ceea ce a "ratat" "monumentalizarea", spre deosebire de regimul "singularizării" a fost chiar energia naționalistă. Mi se pare semnificativ faptul că metafora "mozaicului" apare într-un articol al lui Cezar Bolliac din 1858, intitulat "Mozaicul social", unde e folosită pentru reprezentarea dezagregării societății românești, împărțită într-o puzderie de clase
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
monumentalizării. Nu naționalismul a condamnat folclorul și l-a lipsit de consecințe în evoluțiile pe termen lung ale culturii literare, ci tocmai absența sa - sau mai bine zis indiferența reprezentărilor estetice la energia orientată a angajamentului național. Partea a patra SINGULARIZAREA 4.1. Cucerirea interiorității Dacă privim de la distanță miturile productivității literare din secolul al XIX-lea, dincolo de varietatea lor, intuim un sens al evoluției care se petrece dinspre exterior spre interior. Primele încercări de circumscriere a creativității naționale se referă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cea de-a treia atitudine distinsă de Schlanger? Ce sens poate să aibă în acest context naționalist formula unei vocații care deduce formele acțiunii din propria căutare de sine? Ce rol se poate atribui în acest amplu scenariu naționalist unei singularizări a activității? Înainte de a răspunde la această întrebare voi examina pe rând cele două ipostaze ale implicării în viața activă prevăzute de universul chemării naționale. 4.4.1. Ocazia. Vocația în viața privată Un scriitor care ocupă o funcție la
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și pe nonintegrarea socială a conduitelor creatoare 101. Acest mod de reprezentare a practicilor creatoare, bazat pe distribuția excepțională a calităților necesare producției artistice, pe inspirație, pe originalitate și pe excentricitate, face parte din ceea ce Nathalie Heinich numește "regim de singularizare"102, unul dintre elementele esențiale pentru constituirea câmpului autonom al artei în modernitate. Evident, nu este în intenția mea să urmăresc formele unui imaginar al elitei artiste. Ceea ce mă interesează e doar să clarific în ce măsură reprezentările unei vocații democratice, accesibile
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
același timp, să observăm că aceasta era o utilizare a Lepturariului, dacă nu abuzivă, cel puțin neprevăzută de autorul său. Eminescu n-a făcut decât să exploateze o latență a acestui obiect cultural pe care l-a creat Pumnul. Democratizarea singularizării, pe care manualul o permite malgré soi, se datorează unui simplu efect de "montaj": prin asocierea dintre texte și narațiunile de viață, ceea ce era o masă de vocații nediferențiate a devenit masă de singularități discursive. "Zelul național" a selectat autorii
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
regăsește, desigur, mult amplificată, în Politiques de la nature. Comment faire entrer les sciences dans la démocratie (1999), La Découverte, Paris, 2015. ------------------------------------------------------------------------- PROZA LUI A. SOLJENIȚÎN Relațiile interpersonale 2 1 FABRICA DE GENIU Resursele 110 3 Resursele Sacralizarea 164 163 Monumentalizarea Singularizarea 234 235 Devalorizarea unui mit Bibliografie selectivă 242 241 Indice de nume Abstract 248 247 Résumé
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
se arată prin cîteva locuri privilegiate: ceainăria de pe strada Frumoasă colț cu strada Tecuci, un colț de stradă pe lîngă farmacia Troia, malul fluviului, grădina bunicului și nucul ș.a. În amintiri de multe ori autorul caută motive de mîndrie și singularizare orgolioasă: "cînd ești de la Dunăre/ nu prea stai la coadă la bătaie/ dar nici nu o cauți cu lumînarea". Această atitudine delimitează două zone distincte în volum, de fapt generale la Grișa Gherghei: una a lumii copilăriei și tinereții, în
Culise și ironii by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16610_a_17935]
-
istorică și înainte de instaurarea „dictaturii proletariatului”, ca unul dintre fruntașii Revoluției de la 1848 din Țara Românească, și, de asemeni, era menționat ca unul dintre fondatorii istoriografiei și publicisticii moderne din secolul XIX. Ceea ce se întâmplă însă din 1948 încolo este singularizarea lui ca epitomă și protagonist absolut al evenimentelor al căror centenar era acum celebrat. Bălcescu a fost prezentat ca singurul revoluționar autentic, în vreme ce alți contemporani fie se dovedesc șovăielnici, fie chiar trădează din interese sau orgoliu cauza Revoluției. Ne putem
Nicolae Bălcescu – realitate şi mit by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296468_a_297797]