144 matches
-
satisfacă această poftă. Într-adevăr, contractul îi asigura mari avantaje viitoarei soții; se observa doar o clauză destul de bizară, inserată la cererea soțului. "Viitorul soț va avea libertate de a se închide în fiecare dimineață în cabinetul său de toaletă, singur-singurel, fără a-i fi permis doamnei să-și introducă acolo vârful piciorușului." Oamenii se întrebau ce se poate face timp de două ore într-o baie! Vai! Pentru a repara al anilor ireparabil afront" și pentru a-i reda culoarea
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
înălțimea asta rămâne. Așa se și cuvine, vere. Intrăm pe aleea principală a parcului Copoului. Ieșeanul o ia înainte și se oprește în preajma Teiului privind teatral coroana copacului. Apoi, încet-încet, începe să murmure: “Pe genunchii mei ședea-vei, Vom fi singuri-singurei, Iar în păr înfiorate, Or să cadă flori de tei...” Iar la baza bustului Veronicăi Micle de pe o aleie din Copou scrie: “Adesea stau și mă gândesc, ce ar fi fost viața-mi fără tine?... Tu, Veronica mea muză inspiratoare
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
a fost lung și obositor, nici măcar Inocent, negrul, nu rezistat și ne-a abandonat după câteva ore. Camera de să ți-o descriu altă dată, acum cred că te interesează mai mult cum a fost prima mea noapte cu Vero, singuri-singurei, fără J.P.ul care ne spiona pe barcă, dar și cu încărcătura despărțirii brutale de dimineață. Am făcut duș pe rând, eu primul, pentru că ea făcea un fel de inventar al obiectelor uitate în graba plecării, după care m-am
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
care reîncepuse să cadă. A despachetat cele șapte conserve de slăbit și le-a ordonat în dulap, a pus cartofii și merele în frigider, iar cele șapte bucăți de ciocolată au fost plasate într-un sertar. Și acum? Sâmbătă seara. Singură-singurică într-un oraș străin. Nimic altceva de făcut decât să stai în casă și să te uiți... Abia atunci a observat că în camera ei nu exista televizor. Era o lovitură atât de puternică încât a izbucnit într-o repriză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
-o toată după-amiaza și am ascultat balivernele puștanului despre Brooklyn Dodgers și Șnițelul Baban până mi s-a acrit. Apoi eu zic „Hai să luăm cina și o gură de aer curat“. Coborâm în hol și acolo dăm de Liz, singură-singurică. Îmi spune că are nevoie de bani și, cum am băgat de seamă că lu’ ăla micu’ îi place de ea, aranjez o șușanea în șușanea. Urcăm înapoi în apartament, eu iau o mică pauză și ei se pun pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
pe francezul Joe Dulange strivind gândaci, pe Johnny Vogel cu biciul lui și pe Betty, care mă implora s-o fut sau să-i omor ucigașul - ori una, ori alta, nu conta. Dar cel mai insuportabil era să mă trezesc singur-singurel în casa noastră din povești. Veni și vara, cu zilele fierbinți în care dormeam pe canapea și nopțile fierbinți când patrulam prin cartierul negrilor din vest - whisky, cluburile Royal Flush și Bido Lito, Hampton Hawes, Dizzy Gillespie, Wardell Gray și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
năzărit mai Întâi: „Jacqueline, și dacă p-ormă am merge la lac?“ „P-ormă?“, a zis și m-a lăsat bușbeu. „Să mergem mai bine repede decât ușor.“ Acu nu ne-a mai urmatără nime. Ierau ca Budha cu haleala. Singuri-singurei, am dat În bășcălie și flirt, da așa cum cerea, ba bine că nu, Înaltu nivel al pretinei mele. Raza soarelui și-a piruetat fugitiva mâzgăleală pe apele dă anilină și toată natura s-a nălțat să răspundă momental. Oaia behăia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
o fată atât frumoasă și de matură. Știu că va fi Începutul unei perioade minunate, absolut minunate din viața ta. O, Îmi aduc bine aminte cum a fost când am absolvit și eu facultatea și m-am mutat la New York. Singură-singurică În orașul acela mare și turbat. Înspăimântător, dar În același timp excitant. Vreau să te bucuri de fiecare clipă, de piese de teatru, de filme, de oameni, de magazine și de cărți. Va fi cea mai frumoasă perioadă din viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Au chiar și copii din flori Bossii și boașele lor, Măi, Lino, Lino... În seara copleșită de caniculă, pe Mircea îl trecură fiori la gândul că, nu demult, se trezise discutând, într-o cârciumă oarecare, la o masă, unde ședea singur-singurel, cu acel individ, despre care unii spuneau că e spițer la farmacia din centrul orașului (era, în adevăr, scund, rotofei, politicos și amabil, ca un farmacist), alții pretindeau că ar fi, fără îndoială, ofițer, în civil, invocând, în sensul acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
serios. Acum, că venise vara, am hotărât să scurtăm programul la cafenea, de fapt ea a hotărât, cu gând să-și facă timp pentru renovarea casei. Apoi a plecat la băi, două săptămâni la Moneasa, lăsându-mă cu toate aranjate, singur-singurel. N-am știut să profit de momentele astea. Nu că În rest m-ar fi stânjenit prezența Clarei. Aveam, În casa ei, cameră cu intrare și baie separată. Numai din pricina asta mă hotărâsem să mă mut la ea, odată Întors
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
Nastasiei Filippovna s-a produs totuși din acest moment o cotitură extremă. Brusc, dădu dovadă de hotărârea necesară și își dezvălui caracterul în lumina cea mai neașteptată. Fără să stea prea mult pe gânduri, își părăsi căsuța de la țară și, singură-singurică, se duse val-vârtej la Petersburg, de-a dreptul la Toțki. Acesta rămase perplex, dădu să spună ceva, dar chiar de la primele cuvinte înțelese că trebuia să schimbe stilul, timbrul vocii, fostele subiecte ale discuțiilor plăcute și elegante, de care uzase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
ne despărțim prietenește căci și eu sunt visătoare și n-ar merge! Crezi că eu n-am visat la dumneata? Ai dreptate, de mult te-am visat, încă de pe când locuiam la moșia lui, căci cinci ani am stat acolo singură-singurică; mă gândeam, mă lăsam furată de visuri și întotdeauna îmi închipuiam că unul ca dumneata, bun la suflet, cinstit, frumos și așa de prostuț, o să vină deodată și-o să-mi spună: „Nu sunteți vinovată, Nastasia Filippovna, și vă ador!“ Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
știa decât că începuse să deslușească totul limpede de-abia din clipa când Aglaia apăruse pe terasă, iar el sărise de pe canapea și pășise spre mijlocul odăii ca s-o întâmpine; asta se întâmpla pe la ora opt seara. Aglaia era singură-singurică, îmbrăcată simplu și parcă în grabă, cu un burnuz ușor. Ca și dimineața, era palidă la față, iar în ochii ei fulgera o strălucire vie și uscată; avea o expresie a ochilor pe care prințul nu i-o mai cunoscuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
încântată de cele ce le transmiți. N.A. Scrisoarea aceasta nu e datată. Primitorul ei crede și notează pe ea: probabil e din aprilie 1941. Focșani, 1 mai 1941 Scumpă și dulce soțioară, Ai plecat de lângă mine și m-ai lăsat singur-singurel sau mai bine zis nu singur, ci cu imaginea ta ce va rămâne veșnic în toate fibrele sufletului și inimii mele. Cum am pornit de pe peron spre casă, parcă nu-mi venea să cred că mă întorc singur, căci eram
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
și, apoi, conjunctura, despre care nimeni nu mai are azi habar: "revoluțiunea" fusese plănuită a izbucni simultan în mai multe județe. Numai că liberalii radicali din Turnu Severin, Craiova, București etc. au "amânat" acțiunea fără să-l anunțe, Candiano rămânând singur-singurel să lupte cu... dinastia Hohenzollern-Sigmaringen. Cariera deputatului și doctorului în drept Candiano-Popescu părea, în 1877, făcută țăndări moment în care solicită să fie trimis voluntar pe frontul cu turcii, ba, mai mult, cere să i se încredințeze comanda formațiunii care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
și-n pofida atâtor revărsări teatrale, cică nici Restoiu n-a insistat cine știe ce, tot oful lui zbuciumându-se Într-o singură direcție. Aia e, că ținea cu tot dinadinsul ca Ortansa să divorțeze. Pentru el, da, să rămână doar ei singuri-singurei, să se zbenguie ca doi iezi de-a lungul și de-a latul acestui loc de verdeață. Să divorțeze de mine adică. Păi, cine sunt eu? Câți ca mine n-or fi trecut prin birourile lui din cazemata Casa Scânteii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
fericit, Peregrine? — Senzația nefamiliară pe care o încerc poate fi identificată drept fericire. Charles, își doresc toate cele bune. Macabrul tău văr militar mai e pe aici? — Nu, a plecat. — Așadar, huzurești cu de-a-pururi-fidela Liz? — Nu, și ea a plecat. — Singur-singurel? se interesă Rosina. Ce-i cu femeia cu barbă? — A, și ei pleacă. În orice caz, am renunțat la cucerirea femeii cu barbă. A fost o rătăcire mintală de scurtă durată. — Cu toții eram de aceeași părere, replică Peregrine. Te felicităm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
la Securitate? Domnule, știți ce-i interesant? Mie mi s-a părut groaznic. Pe mine când m-au arestat cu tata împreună, pe tata l-au dus înăuntru, pe mine m-au lăsat vreo zece minute în mașină, acolo, da’ singur-singurel în curtea Securității, după care m-au scos și m-au băgat într-o gheretă cât dulapul ăla, cu niște aerisitoare, sus. Și-am stat acolo închis până dimineața pe la șase... Nici la WC n-am fost. Și dimineață pe la
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
timp. Cecilia și copilul sunt foarte bine. Mă gândesc mereu la prietena mea. Voi trimite și o scrisoare. Salutări lui Georges. Wilhelm. Răspuns datat 19 octombrie 1909 Mă bucur tare mult să aud că ești bine. Eu sunt la Posada, singură-singurică, cu unicul meu copil, cu pisica mea cu ochi albaștri și cărțile mele preferate. Georges pleacă pentru câteva zile, cu prințul Ferdinand, la partida de vânătoare, unde se va bucura de compania lui Kiderlen. Ghicește cine a venit la noi
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
bâlciul ei). Ba chiar m-am gândit la câțiva eseiști (gurmeto-gurmanzi) apți și abili să scrie, la o adică, un asemenea eseu. Firește, nu pot să nu îl pun pe cititor la încercare și să nu îl rog să bănuiască singur-singurel numele presupușilor eseiști! Dixit. ENȚICLOPEDIA ENCARTA Luiza VASILIU Pe drum Să fii pe drum, în mijlocul unei cărți, să te-oprești ca să-ți tragi sufletul, și-apoi să te pui iar pe mers - toate astea sunt niște ritualuri firești din viața
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
a antrenamentului tehnic nu este antrenat mai simplu decât loviturile de serviciu. Este numai nevoie de ceva timp, de o masă și de o cutie cu mingi. Nu întotdeauna este nevoie de un antrenor: antrenarea serviciului pote fi efectuat și singur-singurel. Pentru jucătorii accidentați, care tocmai din cauza handicapului nu pot participa la un antrenament normal, antrenarea serviciului este o ocazie ideală să facă ceva pentru a simți mingea, astfel încât revenirea la joc să nu fie prea directă. Profesioniștii se antrenează aproximativ
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
bucatele și toată lumea s-a înfruptat din bunătățile puse pe masă. Apoi lumea a plecat, iar în casă au rămas părinții mei și trei copii: Mircea, Lică și Titi. Două ființe dragi ne părăsiseră pentru totdeauna. Stăteam în pridvorul casei singur-singurel, trist, abătut și neconsolat, strângând cu putere la piept pernuța mică și frumoasă de catifea, care nu mai ajunsese la surioara mea pentru a-și demonstra puterile miraculoase... "Și cum ședeam... departe, un clopot a sunat Același clopot poate în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Eu trebuie să plec la spital. Țuki, ochii și copilul, ai auzit?! Da, mama, voi avea grijă! Să fiți cuminți, să nu faceți prostii. La revedere, copii! Sărut mâna, mama, te așteptăm! Țuki și Bebi, cei mai mici frățiori, rămâneau singuri-singurei până ne întorceam noi de la școală. Milă voiesc și nu jertfă. (Matei 9:13) Unde este "mila" Ta, Doamne? Unde? Tu nu ai milă de nimeni și de nimic, nici măcar de propriul Tău popor "ales". Nu știu... Se zice că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
ardeiul verde tocat mărunt pe marginea talerului tău. Într-o asemenea liniște și reculegere puteai avea, până mai acum douăzeci de ani, o vrăbioară fragedă la grătar și un pahar de vin bun dinainte la cârciuma lui Sotir de pe Scaune, singur-singurel sau cu un prieten sau cu o femeie romanțioasă și cât mai puțin vorbăreață, la masa lungă de stejar cu patină veche sau În odăița de sus, cu oglinda plină de semnături trase cu diaman tele de la inele, ascultând cum
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
încadreze în barem, iar când tata a atins cu cel de-al doilea picior peronul gării, locomotiva cu un fluierat puternic făcea cunoscută continuarea traseului spre alte orizonturi. Nu mai coborâse nimeni. Trenul prinsese viteză și era acum departe. Stătea singur-singurel, descumpănit și descurajat în fața clădirii cu un etaj, care-l privea rece, distant și disprețuitor de la înălțimea acoperișului de țiglă strălucind sub soarele dimineții de vară. Cu trăistuța în mână, în care mai avea un rest de apă clocită și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]