212 matches
-
Fără de-a deveni uniform or trăgănat, artistu 1 trebuie totuși să se ferească de-a cădea într-o astfel de dezapropriațiune. de sine însuși și să plutească ca epopea însăși între mișcare și liniște, între contemplațiunea comodă a obiectului singuratec si între progresul acțiunii. Cu deosebire se cere la asta tratarea artistică a exametrului, după cum am pomenit și mai sus. Declamațiunea se mai nuanțează încă și după cele două mari antiteze: a epopeei antice și a celei romantice. Abstrăgând de la
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de-aceea pentru că în urmă fiece caracter prezintă o schimbare nemărginită de simțăminte lirice și fiece caracter în genere poate fi considerat ca un întreg liric ce se răzlățeste de la trupina unei direcțiuni originale, astfel încît simțirile și reflecțiunile sale singuratece sânt ramurile și crengele cu frunze ale lui, cari toate-și trag hrana lor din rădăcina caracterului. Spre a trata sistematic declamațiunea lirică ca pe un studiu preliminar al artei ar fi bine ca să se facă începutul cu recitațiunea unor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ni se par niște busilori (Stumper), pentru că aicea fiecare călcătură falsă a vocei și fiecare rău sau defel pricepută [intenție] a poetului iese pregnant pe suprafață și nu poate fi acoperită cu nici un fel de accesoriu. De la citirea dramatică a singuratecelor role mai e de făcut pasul din urmă la citirea unui întreg dramatic: culmea a toată declamațiunea dramatică și a toată arta vorbirei. Se cere însă coexistența celor mai strălucite însușiri spre-a reproduce în fantazia auditorului prin declamațiune un
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sine stătătoare, de-a cărei fundator și strălucit interpret se poate privi L. Tieck. Pentru o rezolvare deplină a acestei probleme atât de grele se cere atât priceperea deplină a întregei opere de artă în relațiunile sale generale, spețiale și singuratece cât și puterea de-a determina esact toată mulțimea diferitelor personalități prin versatilitatea vocei și de-a le reproduce în sufletul auditorilor ca pe niște figuri vie. Prelectorul dramatic are așadar să plutească oarecum asupra întregului op de artă, totodată
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
-l {EminescuOpXIV 334} prezinte cu claritate și intuitivitate vădită - asta e-un lucru ce se-nțelege de sine; apoi se mai înțelege de sine și cerința care rezultă din cea precedentă, ca adică: să nu ni dea numai trăsuri, lumini singuratece ale tabloului, ci, printr-o concepțiune unitară, pricepută și vie a tuturor momentelor conținute în esența materiei, el să ni dea o icoană formulată într-un întreg determinat în sine cu artă. După aceaste indicațiuni scurte și generale vom cerca
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
între cele spețiale și generalul opului. Va să zică caracterul nu se poate concepe clar și cu siguranță dacă actorul nu-și va da cont mai întîi de ideea piesei și dacă el nu-și va aduce la conștiință intențiunile poetului pentru singuratecele figuri ale dramei. Cu cât actorul va fi mai mult în stare de-a pricepe dintr-una opera poetică și de-a cunoaște din configurațiunea ei organismul unui principiu cert și creatoriu cu-atîta mai precis i se vor prezinta și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
concepțiunea ideală va vedea întrupată întreagă acea pasiune a sufletului îndreptată asupra bunurilor lumești, iar în suma trăsurilor lui singulare va vedea numai icoana concretă a speției de oameni, iar nu fenomene întîmplătoare or manitestațiuni de viață a unui individ singuratec. Astfel la figura lui Shylock o concepțiune ideală se ridică la intuițiunea jidovimei maltratate, înjosite, apucate de interesele ei materiale și adânc supărate pe creștini. Concepțiunea ideală condensează așadar aceste trăsuri caracteristice într-un singur tablou mare, pe care apoi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
raportului dintre realitatea sensibilă și idee. Fizionomii într-adevăr însămnate, din cari să ne vorbească cu deplin adevăr distinctivul caracter spiritual al individual[ului], sânt în realitate foarte rare. Ceea ce însă în realitate {EminescuOpXIV 342} nu e decât un fenomen singuratec, un dar care întrece orce pretențiune a vieții reale, aceea arta are de-a realiza neîntrerupt. Tot șirul tipurilor artei trebuie să nu ne prezinte altceva decât efigii a celei mai adânci vieți a spiritului. Și de-aceea pretențiunea ce-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și sensibiliza cele privite înăuntru prin intuițiune. Mai întîi ar trebui să se distingă prin ton fundamental antiteze caracteristice generale, în deosebirile lor desemnate cu trăsuri mari. Va să zică actorul ar avea aicea tema de-a 433r afla tonul fundamental la singuratecele categorii deosebite: a caracterelor eroice, a sceleraților, a figurelor antice și moderne de un caracter cu totului ideal, a naturelor de juni; entuziaste, înamorate, cavalerești, în fine a caracterelor bărbătești circumspecte și dirigeate asupra intereselor lumești, și, după ce va fi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
am cercetat-o conform ideei sale, ea ridică înaintea privirei intuitive acel punct simplu de viață din care apoi se dezvoltă caracterul organic însă. Această intuițiune (concepțiune) e rezultatul adîncirei în ideea întregului op de arte și în relațiunile individelor singuratece din el. Această icoană predată fantaziei trebuie acuma să se manifeste în realitate, trebuie însă ca să se conserve prin toate fazele mișcărei sale ca o viața unitară în sine. De-aceea e înainte de toate condițiunea absolută a oricărei esecutări a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
într-o singură viață organică. Fără această mijloc[ire] privitorul nu vede decât scene fără vreo legătură adevărată și necesară între ele, mișcări sufletești izolate fără o viață individuală unitară. Mijlocirea de speția primă împreună într-o unitate vie vorbirile singuratece a caracterului în cari acesta se relevează în vremea prezenței sale pe scenă; însă astfel încît fiece vorbă succedentă să se prezinte cu rezultatul impresiunei totale pe care-a produs-o cei ce coagează asupra individului. Caracterul, prin vorba vie
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
rolul lui la valoarea sa deplină și de a-l pune în armonie cu organizațiunea întregului op de arte. O direcție care ar corespunde pe deplin cu ideea misiunei sale are îndatorirea ca să aducă astfel la o unitate toate reprezentările singuratece a unui op de arte întreg, încît să pătrundă un singur ton prin totalitatea lui și ca toate puterile să fie-ntrebuințate la o colaborare corectă și ajustată în întregul organizațiunii vii. Cantitatea de luare-aminte, diligență și silință în repetițiile și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
intuițiunei și cugetărei pure, cari acestea două se pun în aplicație și produc noțiuni abia venind în contact cu cele dentăi. O asemenea adurmecare a primelor silințe pe cari puterea noastră de cunoștință le face spre a ajunge de la percepții singuratece la noțiuni generale este fără-ndoială de mare folos, și avem a o mulțămi celebrului Locke că mai întîi au deschis drumul unor asemenea cercetări. Însă niciodată nu vom ajunge astfel deducțiunea, noțiunilor pure apriorice, căci aceasta nu se află
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în adunarea poporului e pedepsit cu moartea". - Lib[anius]. Era pentru a împiedeca ca secretele republicei să nu fie divulgate. (Montesquieu L. I. [IJ, C. II) [TEORIA CULTURII] CULTURĂ ȘI ȘTIINȚĂ 2255 Fiecare om cult va avea în fiecare caz singuratec o judecată determinată, ba chiar justă asupra împrejurărei: dacă cutare sau cutare îi este asemenea lui sau trebuiește numărat între cei neculți, dacă cutare sau cutare faptă e demnă or nedemnă de un om cult; ba mai fiecine va fi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sale proprii. Merită a fi relevat expres cum că se vorbește și despre cultura unui popor; aicea însă vorba are o-nsemnătate cu totului alta decât dacă e vorba de cultura în sens propriu și strict a l unui om singuratec. Cum că romanii și grecii se țin de națiunile culte n-a vrea nimenea să ne-o dispute. Între cultura unui popor pricepem suma întregei sale vieți spirituale, aspirațiunile și făptuirile sale în artă și știință, moravurile și obicinuințele sale
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
opere și manifestațiuni a culturei, noțiunea ei e cu totului diferită cîndu-i de popor vorba și cîndu-i de oamenii singulari. Și mai esențial e că cultura publică sau națională consistă din niște elemente foarte importante, cari nu sânt opera oamenilor singurateci ci-s comune absolut tuturor; acestea-s elemente ale spiritului poporului pe care, comparîndu-l cu alte spirite ale popoarălor, îl numim cult, precum sânt de es. moravuri, religiuni, maniera de-a privi lumea și îndeosebi limba, care-i oglinda tuturor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
unui om încît e în starea de-a lăsa fără frică în sarcina afectului dirigerea voinței, fără de-a cădea în pericolul că va sta în contradicțiune cu deciziunile acestuia. De aceea la un caracter frumos nu sânt morale faptele singuratece, ci caracterul întreg e astfel. Nu poți să-i faci un merit din una din ele, pentru că o îndeplinire a stimulului intern nu poate fi numită merit. Sufletul frumos n-are un alt merit decât acela că există. Cu o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
atmosferei, sânt în continuă circulațiune. Pe când acidul carbonic care plutește în aer îndeplinește într-o generație multe cercuri, trecând bunăoară din atmosferă-n plantă, din plantă-n animal și din animal iar în aer, nefiind nicicând proprietatea reală a ființei singuratece și nepetrecând nicicând mult timp în acelaș loc, masa totală a acidului carbonic se mișcă într-o circulație mai lentă și mai mare între pământ și aer. El se ridică din pământ la un capăt al curbei ca gaz elastic
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
FARUL, revistă apărută la Dorohoi, lunar, între 15 martie și octombrie 1915. Director: Stelian I. Constantinescu. Publicația își propune „ridicarea vieții intelectuale deasupra nivelului comun în acest singuratec și depărtat colț al țării”, apelând la contribuția tinerilor universitari. Are rubricile „Recenzii”, „Note și reflexii”, „Portrete”, „Însemnări”. În primul număr este reluat din „Revista idealistă” un medalion dedicat lui I. Păun-Pincio, iar Stelian I. Constantinescu îl evocă pe Raicu
FARUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286963_a_288292]
-
îndepărtase, recunoștea, de creștinism și îmbrățișase, într-adevăr, budismul (" După ce-ai frecventat o vreme budismul, e cu neputință să revii la dulcegăriile creștine..."). Și, totuși, în ciuda tuturor argumentelor invocate, era profund nemulțumit că nu lucrează. Era, de fapt, un singuratec sceptic și disperat, bîntuit rău de ideea sinuciderii. Ideea sinuciderii m-a însoțit în toate împrejurările, grave sau frivole, ale vieții. În fond e vorba de o obsesie cu-adevărat salutară, de vreme ce pînă acum mi-a permis să rezist ispitei
Un jurnal al lui Cioran? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17162_a_18487]
-
lui. Și, ca să știți la ce cîntec bate inima asta, priviți: sting ultima rămășiță de frică din ea! Și stinse dintr-o suflare flacăra. Așa cum, în toiul unei furtuni care mătură cîmpia, oamenii fug de lîngă vreun ulm uriaș și singuratec, a cărui înălțime și putere îl fac cu atît mai vulnerabil, cu cît îl expun mai mult fulgerelor - tot astfel, la ultimele cuvinte ale lui Ahab, mulți dintre marinari fugiră de lîngă el, îngroziți. Capitolul CXIX PUNTEA, SPRE SFÎRȘITUL PRIMULUI
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
în fond altceva decât încercări de a acoperi lipsa reflectării conflictului esențial al realității, conflictul de clasă, în care se conturează puternic personalitatea caracterelor eroilor (...). Iată, de pildă, nuvela Prietenie de Traian Coșovei. Organizatorul de partid Andrei este un tip singuratec, care muncește fără nici un obiectiv (...). În fața scriitorilor noștri stau de pildă minunatele opere ale literaturii sovietice. În creația lui Gorki, Fadeev, Șolohov, etc. umanismul socialist este tema centrală (...)”. *** Mihai GAFIȚA 42: „De curând au apărut lucrări literare în care bătălia
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în păr înfiorate Or să-ți cadă flori de teiu. Fruntea albă-n părul galben Pe-al meu braț încet s-o culci, Lăsând pradă gurii mele Ale tale buze dulci... Vom visa un vis ferice, Îngîna-ne-vor c-un cânt Singuratece izvoare, Blânda batere de vânt; Adormind de armonia Codrului bătut de gânduri, Flori de teiu de-asupra noastră Or să cadă rînduri-rînduri. {EminescuOpI 76} CĂLIN (FILE DIN POVESTE) GAZEL. Toamna frunzele colindă, Sun-un grier sub o grindă, Vântul jalnic
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
frunzele uscate Rânduri, rânduri trece-un freamăt, ce le scutură pe toate. De când codrul, dragul codru, troienindu-și frunza toată, Își deschide-a lui adâncuri, fața lunei să le bată, Tristă-i firea, iară vântul sperios v-o creangă farmă - Singuratece izvoare fac cu valurile larmă. Pe potica dinspre codri, cine oare se coboară? Un voinic cu ochi de vultur lunga vale o măsoară. Șapte ani de când plecat-ai, sburător cu negre plete, Ș-ai uitat de soarta mândrei, iubitoarei tale
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
frumusețe a Munților Apuseni îți face semn să o privești.” (Ion Simionescu , Pitorescul României) Cerințe: 1. Explicați expresiile: „fața de plumb a unei ape mari...” „parc închis de ziduri” 2. Dezvoltați cu ajutorul textelor și al ideilor principale temele: a. Muntele singuratec; b. Dealurile și bogățiile lor; c. Transilvania, țara de peste munte. Țara Dobrogei “De la Măcin spre satul Greci culmea Pricopanului e așa de pietroasă și cu povârnișuri atât de repezi că nici iarba nu poate să suie pe vârf, necum tufișul
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]