3,912 matches
-
marginea șoselelor. Bântuiți de timpii lungi ai istoriei, ei posedă o uluitor de scurtă memorie a trecutului imediat. Drept urmare, sunt carnea de tun preferată a demagogilor, populiștilor și naționaliștilor de toate nuanțele (care la noi, sunt, de fapt, una: amestecul sinistru de roșu comunist și verde legionar). I-am putut vedea "la lucru" chiar zilele trecute, cu ocazia deschiderii "Parcului reconcilierii româno-maghiare" de la Arad. Pe câțiva dintre ei îi cunosc încă din copilărie, veșnici abonați ai bodegilor cu spirtoase de pe malul
Prea târziu pentru Europa Centrală ? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12886_a_14211]
-
emisiuni TV de numai două ore și acelea de îndobitocită proslăvire a regimului și a familiei conducătoare, aniversările și defilările megalomanice, Europa Liberă ca alternativă la mass-media totalmente controlată politic, revistele Pif înlocuind în zona publicațiilor de divertisment pentru tineri sinistrele Cutezătorii și Luminița, jocurile primitive ale copiilor în fața blocului, retragerea în cărțile de aventuri și în zonele vechiului București amenințate cu demolarea, obsesia Occidentului esențializată până și în invidia televiziunii bulgare ș.a.m.d. Recurența temelor conferă autenticitate (dacă mai
Cutia neagră a comunismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12887_a_14212]
-
a reproșat telefonic faptul că nu m-am implicat. Dar reproșul esențial se referă la Academia Română: ar fi vrut să refuz a deveni membru, sau - dacă accept - să provoc un scandal imens, demascând prezența în acest for a unor politicieni siniștri. Refuzul meu de a-i urma recomandarea a determinat ruptura unei prietenii de o viață întreagă. Ultima mea scrisoare, nedeschisă, a rămas pe noptiera sa din spital: n-a mai dorit să asculte ce aveam de spus...” Și, peste câteva
Nostalgii lucide by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/12931_a_14256]
-
politică externă, de încălcare a tratatelor internaționale sau alte chestiuni care-ar fi lezat interesele unor terțe entități statale. Ce s-a spus în raportul Nicholson se referă strict la ceea ce fac românii la ei acasă, cu ei înșiși: politica sinistră a adopțiilor de copii, corupția identificată cu structurile de putere și libertatea presei, cu accent pe maltratarea ziariștilor. Unde sunt aici „interesele” străine? A, există o categorie de străini dubioși, pe care guvernul Năstase îi curtează cu asiduitate. Sunt nelipsiții
Primadona și ciomăgarii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13052_a_14377]
-
iar, De-a curmezișu,-n jos și-n sus, De zece ani de nas i-am dus - Văd, nu putem să știm nimic, și gata! Ah, inima-mi se mistuie-așa, biata. E drept că-s mai ager ca fleții siniștri De popi, grămătici și de doctori, magiștri; Nu sînt chinuit de vreun dubiu sau scrupul, De draci și de iad nici nu-mi tremură trupul - În schimb, părăsit sînt de-orice bucurie Ce-i bine că-aș ști, nu-mi
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
S-a stins viața falnicei Veneții, / N-auzi cântări, nu vezi lumini de baluri; / Pe scări de marmură, prin vechi portaluri, / Pătrunde luna, Înălbind păreții. (...) Ca-n țintirim tăcere e-n cetate. / Preot rămas din a vechimii zile, / Sân Marc sinistru miezul nopții bate. / Cu glas adânc, cu graiul de Sibile, / Rostește lin În clipe cadențate: „Nu-nvie morții e-n zadar, copile!”»); falnicul poet, cu zidurile trupului ruinate, era el Însuși cu viața În stingere, ca un far cu feștila
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
Urcau spre orașul adormit, asemenea unor glasuri de orgă, slobozite din sute de orgi, în lungi cortegii de sunete. Năvăleau pe uliți, se strecurau către casele oamenilor, izbeau în ferestre și făceau să tremure geamul într-un vaiet ascuțit și sinistru. Toate sirenele lumii păreau să se fi pornit, cor înfricoșător de mugete planând peste acoperișuri. Copil, m-am apropiat de fereastră și am privit spre port. O dată cu sirenele, milioane de șoapte, într-un singur zvon, treziseră orașul: "Arde împăratul Traian
Marea și Visul File din carnetul unui memorialist - vara 1992 by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/9057_a_10382]
-
rămurele uscate și spini, scaieți imuni la devenirea întru anotimpuri, adică mereu galbeni și casanți, bănci de fier pe care nu te poți așeza decât ca un fachir, leagăne, tot din fier, pentru copiii surzi ca să nu le audă scrâșnetul sinistru și pentru copiii care visează să ajungă în Afganistan unde pericolele sunt mult mai puține decât datul cu leagănul în parc, încât simți imboldul de a o lua așa hai-hui prin el, la plimbare. Puțini cetățeni au însă romantismul în
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
se imunizase împotriva lor și le socotea un mare pericol pentru tineri. Cu privire la tinerii lui asociați aleși de el, el nu le oferea decât ceea ce era bun.” Cât de diferite sunt aceste sincere cuvinte rostite în 1992, comparate cu insinuările sinistre din românul sau Ravelstein 10 ani mai tarziu. Cine oare i-a otrăvit sufletul ca să se degradeze în acel hal? Un portret asemănător al lui Eliade este prezentat de Mac Linscott Ricketts, fost elev și ulterior cel mai important exeget
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
Ministerului Învățămîntului și Culturii și pe care o transcriu întocmai mai la urmă. Și cazul „Meleagridelor” vine după alt caz, l-aș califica hiperbolic, acel al operei mele „Agamemnon”, scrisă în anul 1922, izgonită tot atunci dela „Opera Romînă” prin sinistra... solicitudine a direcției acesteea și, în perioada dela anul 1930 pînă astăzi, de multe și multe ori pătrunsă și izbită afară pe ușile templului nostru de muzică dramatică teatrală. Condescindeți, vă rog, tovarășe Președinte, să binevoiți a afla că această
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
ocazia dă informez un tovarăș ministru adjunct dela Ministerul Învățămîntului și Culturii că opera mea nu cere nici orchestră grozavă, nici cor grozav, nici decor grozav, nici repetiții grozave, tovarășul ministru adjunct excalmă: - „Bine, dar dece atîta grabă!” - ce forțe sinistre și neidentificabile reușesc să menție uneori în ale celor mai strigătoare realități dragostea și conștiința facturilor celor mai binevoitori chiar! Și cu aceasta, bineînțeles, dela sine se exclude cazul celorlalte opere ale mele: Soria (1911), Traian și Dochia (1921), Bellerophon
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
rigla", "Tratat despre fortificații" etc... să te confisc în saci de catifea reiată, ca pe comorile călătorite între cocoașele cămilelor, prin pustie...să mori hămesită de sete și de iubire... să te readuc, brav, la viață... Construiam beciuri imaginare, hrube sinistre, galerii scobite-n miezul munților necunoscuți încă în geografii... să te odihnești nestigherită de oameni... cu hrana la picioarele leneșe... cu fructele la îndemînă, lîngă buzele uscate ale gurii somnoroase, șoptitoare...cu băuturi soporifice în ulcioare de lut, proaspăt scoase
Mereu mă temeam să nu pleci... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12153_a_13478]
-
de onanism. Am impresia că în tristețe intră și o doză foarte mare de incultură.( După cum vezi, am trecut la panseuri - citesc moraliștii francezi.) * Mă gîndesc mereu cînd și cum o să veniți aici. Ar fi mare păcat să faceți figura sinistră de a nu veni. E liniște, liniște pînă la extaz. Sînt garduri ce se dărîmă, sînt șanțuri verzi, sînt după-amiezi cataleptice, după-amiezi cu porci obnubilați și rațe confuze, cînd femeile au o dezordine ațîțătoare în mișcări, au ceva de mîl
Sînt plantă sau animal by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12397_a_13722]
-
dosul casei, în șezlong, sub meri, le citeam fericit. Mistrețul și pacea eternă are versuri uluitoare, gustoase, pipărate, elegante, medievale, nebune, făcîndu-mă să chicotesc de plăcere ca o curvă pișcată de cur (oh!). Și deodată - oroare! - dau de aceste rînduri sinistre: "Un pumn de stele s-au desprins/ Și cad în noaptea zmălțuită" !!!!! Dar în rest, ce desfrîu, ce orgie: "Să dăm de-o parte roze buci / De mici maimuțe africane"; "Buldogi cu bot împărătesc / Adulmecau fecioare grase" (îmi vine și
Aici e mult timp, Dimov... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12579_a_13904]
-
tînăr și elastic, necunoscător de boli, de griji, de faptul că undeva... departe... foarte departe... se află un final neplăcut, inevitabil, pe care te decizi cu greu să-l accepți, să-l gîndești... măcar să-l gîndești... Băi, zice, nu fi sinistru... mă evapor automat... zbang la domiciliu' personal, la mama! Și iar să reîncep, retoric, afectuos... Fratele meu iepure... a fost odată ca niciodată... o să-ți îndrug chestii de cînd eram adolescent, copil, tînăr... Umblam ca turbatul la un moment dat
Afară să se topească întunericul... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12673_a_13998]
-
l-a apărat de înlănțuirea răului: „pierderea” slujbei de la Revista Fundațiilor Regale, interzicerea dreptului de avocatură, lipsa banilor, legea chiriilor pentru evrei, confiscarea radioului, munca obligatorie, imposibilitatea plecării, interzicerea cărților scriitorilor evrei și, peste toate acestea, o mulțime de zvonuri sinistre, de amenințări nevăzute, de sentimente confuze, neliniști chinuitoare. Pe 10 noiembrie 1942 Sebastian notează în Jurnal: „M-a străbătut o clipă gândul că într-o noapte - o noapte ca asta - am putea fi toți măcelăriți în casele noastre”. Frica, singurătatea
Piese de puzzle Sebastian și Eliade by Irina Groza () [Corola-journal/Imaginative/12957_a_14282]
-
dezvăluirea tîrzie a furtunilor lui sufletești, acolo unde se părea că nu există decît "seninătate imperturbabilă", nimic nu-l umanizează atît ca urmele calităților și slăbiciunilor lui, într-o devălmășie totală, necenzurată de ideea confruntării cu publicul. Zi amestecată. Încolo, sinistră. Mare depresiune. La 1, moment de reculegere; plîng, ca un copil, pe stradă (sunt cu Lala). Materializarea unei îngropăciuni. Nimeni după-amiazi. Totul penibil, general și personal. (Miercuri, 3 iulie [1940]) În ultimii ani din viața lui Lovinescu răul e tot
JE EST UN AUTRE - Seninătatea destrămată by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14257_a_15582]
-
d-na Ștefania Russu - Povestea poveștilor are de ce să surprindă. Ulterior, la cenaclu, lectura din textul rar, greu de obținut în interbelic (ceea ce explică și de ce e citit public) se va repeta, iar unul dintre beneficiari este Eugen Ionescu. Zi sinistră. Plouă în continuare de 20 de ore. Nu fac ce-mi propun. [...] T. Vianu (adresa lui Iancu. N-a citit cartea. Îi vorbesc de "cancer"). Telefon cu Rădulescu-Motru (știe de boală de la Petrovici - poate chestia cancer). Monica vine, 10-10. (Joi
JE EST UN AUTRE - Seninătatea destrămată by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14257_a_15582]
-
istoria clădită cu figuri, anecdotică și falsificată", cu "eroii ei solemni și încoronați, patrioticele vărsări de sânge din războaie, aventurile de roman foileton ale domnilor și împăraților lumii", nu mai este decât o "delicioasă pagină de humor" sau "cea mai sinistră anecdotă": ceea ce contează cu adevărat este viața muncitorilor și a țăranilor ( v. Tineretul în fața istoriei, în "Cuvântul liber", nr. 15, din 16 februarie 1935). Fervoarea despre care s-a putut vorbi mai târziu în legătură cu practica sa poetică este și o
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
istoria clădită cu figuri, anecdotică și falsificată", cu "eroii ei solemni și încoronați, patrioticele vărsări de sânge din războaie, aventurile de roman foileton ale domnilor și împăraților lumii", nu mai este decât o "delicioasă pagină de humor" sau "cea mai sinistră anecdotă": ceea ce contează cu adevărat este viața muncitorilor și a țăranilor ( v. Tineretul în fața istoriei, în "Cuvântul liber", nr. 15, din 16 februarie 1935). Fervoarea despre care s-a putut vorbi mai târziu în legătură cu practica sa poetică este și o
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
prin care ne-a fost dat să trecem - încununează în loc să inaugureze, cum s-ar fi cuvenit, o carieră care ar fi fost - în virtutea principiului noblesse oblige - una în primul rînd de romancier. O încununează însă frumos, la sfîrșitul lungii și sinistrei paranteze comuniste, și nu fără ceva din acea melancolie care-mi aduce aminte de definiția baudelaireană a frumuseții: "Nu pretind că Bucuria nu se poate asocia cu Frumusețea, dar susțin că Bucuria e una din podoabele ei cele mai vulgare
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
în pământ ca să reziste marilor vânturi de pe aici: Tramontana și Marinul. Culoarea lor e neagră iar capul e despicat de un zig-zag roșu: simbolul fulgerului și al electrocutării. Jandarmeria departamentului, îngrozită de hecatomba anului trecut, a avut ideea acestor originale, sinistre "indicatoare de circulație". Fiecare siluetă = un mort la locul accidentului! 26 pe un parcurs de 20 de kilometri! O cifră demnă de Cartea Recordurilor... Morți din prostie, din beție, din fudulie. Prostia, beția, fudulia lor sau a altora. Și, poate
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/14705_a_16030]
-
pătate de sângele a zeci, sute, mii și zeci de mii de oameni a caror singură vină a fost că au căzut de partea greșită a istoriei. Alexandru Vișinescu, fostul comandant al penitenciarului de la Râmnicu Sărat, unul dintre cele mai sinistre centre de exterminare în primele două decenii ale regimului comunist, s-a întâlnit pe strada cu unul dintre foștii lui deținuți, țărănistul Ion Diaconescu. Deloc încurcat, aproape jovial, fostul torționar a încercat să se scuze: „Așa au fost timpurile”, i-
Oamenii și timpurile by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82390_a_83715]
-
acum comunism, fascism capitalism, socialism moderat și alte aberații ale minții umane vor fi tot timpul diferențe și clase sociale pentru că așa trebuie să fie.Regnul animal este organizat în același mod.Nu există bunăstare pt toți.Comunismul a fost sinistru.Capitalismul te îngroapă în taxe,si credite fără sfârșit. În opinia mea fiecare individ ar trebui să-și croiască propria cale fără a aștepta nimic de la guverne,divinități,sau alte organizații. Știu că toate sistemele folosite până acum au fost
Oamenii și timpurile by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82390_a_83715]
-
Dragoș Bucurenci Îți rămân recunoscător dacă-ți vei lua 4 minute din timpul tău și vei privi acest colaj până la final. Deși nu pare, acest film vorbește despre speranța. Și despre cea mai pragmatică formă de a-ți iubi aproapele. Sinistru. Ne aduce aminte că sănătatea e cel mai prețios lucru pe care îl avem. ...și mai pleci și tu în America. impresionant
Ce se poate face cu două sute de euro by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82479_a_83804]