169 matches
-
175. De asemenea, trebuie menționat de la început că Matei Călinescu nu face o distincție fermă între modernitate și modernism, concepte pe care de multe ori le echivalează, așa cum și conceptele de modernitate și postmodernism sunt utilizate frecvent în mod echivalent, sinonimic. Călinescu rescrie istoria termenului de modernism, de la utilizarea lui în special în legătură cu celebra Ceartă dintre antici și moderni, la diferențierea sa de conceptul de contemporaneitate și până la provocările aduse o dată cu succesul de care se bucură conceptul de postmodernism. Criticul român
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
că începe acolo unde toate definițiile se opresc...) către efecte și relaționări mai complexe reprezintă o caracteristică a postmodernismului; poate de aceea apetitul pentru delimitări conceptuale este oarecum mai restrâns, concepte precum cele enunțate (scriitură, text, discurs) fiind utilizate aproape sinonimic, sau diferențiate în funcție de context. Perspectiva discursului văzut în context social, ca instrument în acțiune, este mult uzitată în multiplicitatea abordărilor contemporane (discursul feminist, colonialist etc.). 3.2.3. Perspective ale scriiturii 3.2.3.1. Scriitură textuală și scriitură non-textuală
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și discurs, care au făcut carieră în special în spațiul cultural francez, înțelegerea lor fiind esențială în vederea posibilității de conceptualizare a discursului postmodern. Deși utilizarea lor în cadrul lucrărilor postmoderne nu este pe deplin diferențiată, cei doi termeni folosindu-se preponderent sinonimic, incursiunea în teoriile care s-au construit în jurul lor a deschis, pe lângă o gamă de precizări terminologice necesare, și calea unor intersecții discursive care au format o parte din discursivitatea postmodernă. În acest sens, importanța tel-quel-ismului pentru postmodernismul francez este
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a depășit sau înlăturat"383. Realismul apare de data aceasta ca o formulă cu virtuți curative, arta socială fiind un antidot pentru "o mai strânsă și mai dăunătoare angajare pe calea formalismului și decadentismului"384. În această situație, pe filiera sinonimică, criticul aproape suprapune realismul, clasicismului și secesionismul, decadentismului. Arta portretului se deschide către o nouă abordare, potrivită edificării unei noi sensibilități, care se orientează către interiorizare, către o pozare mai accentuată a afectelor, către un lirism al compoziției, ceea ce, cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dintre ele și reconciliind tensiunile dintre diferitele semne, Dracula poate fi considerat un arhisemn în termeni derrideani. Un exemplu interesant în acest sens, printre nenumăratele figuri de vampiri care au apărut pe marele ecran de la inventarea cinematografului, este Nosferatu, nume sinonimic cu Dracula, personajul din filmul mut german Nosferatu, eine Symphonie des Grauens (Nosferatu, o simfonie a groazei). Regizat de Friedrich Wilhelm Murnau și avându-l în rolul prin-cipal pe Max Schreck, filmul urmărește povestea lui Stoker despre un vampir transilvănean
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
notelor de drum, explică ce era acest han: "așa se numesc casele cele de oaspeți mari la care noi le zicem făgădauă sau cârciume sau tractiruri"153. Faptul că în cultura sa semantică, călătorul alege să așeze hanul în serie sinonimică cu tractirul al cărui sens învechit e acela de casă de toleranță, spune destul despre opinia sa defavorabilă. Pentru locuitorii munteni exista o familiaritate de mai bine de un secol cu hanurile domnești, mănăstirești sau boierești așezate în importante noduri
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
ales în ochii membrilor grupului de prieteni, care i-ar putea pune nedorită eticheta de conformist, adolescentul consideră că lupta împotriva părinților trebuie să fie o constantă a comportamentului sau. Se impune o distincție. Deși termenii lupta și competiție sunt sinonimici, în contextul interacțiunii părinte-adolescent ei dobândesc un conținut semantic oarecum diferit: adolescenții nu se află în competiție cu părinții, deoarece competiția presupune angajarea într-un demers, de pe poziții de egalitate, în termeni bine stabiliți și cu acordul ambelor părți. Competiția
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
de exemple paralele din culturi înrudite, fie și distanțate în timp și în spațiu. Nu este vorba numai de forme destructurate sub presiunea vremurilor și de ieșirea lor din uzaj, dar și de amalgamarea, de suprapunerea, de contopirea unor valori sinonimice pînă la tautologie. Ne trezim cu o mare migrație de semne amestecate, de limbaje incoerente, care pot fi puse, ca izvorînd inițial, cînd pe seama riturilor ezoterice egiptene, cînd a zodiacelor asiatice chineze sau/și babiloniene, cînd a miturilor greco-italice. Albumele
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
în paralel de psihologii asociaționiști, apoi behavioriști, mai mult sau mai puțin de acord între ei în ceea ce privește raporturile între cogniții (inexistente pentru cei din urmă) și cuvinte. Ipoteza care fundamentează această tehnică se raportează la existența unor legături semantice, lexicale, sinonimice, referențiale, analogice, taxinomice și de simbolizare între cuvinte și reprezentare(ări). Acest tip de test începe cu o întrebare în care i se propune unui subiect să spună (sau să scrie), fără a se gîndi prea mult timp, toate cuvintele
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
de o anumită axă semantică, putem stabili, folosind o schemă ca aceasta, o ierarhie de personaje caracterizate puternic sau slab. Dacă mai multe personaje sînt marcate de aceeași axă cu aceleași valori (pozitive sau negative), ele pot fi considerate personaje sinonimice: personaje cu același conținut. Pot fi astfel expuse dublùrile discrete ale personajelor. Nu vom accepta totuși să ne limităm la o diviziune binară a axelor, atît de simplistă. Merită de precizat dacă diferențele de grad și modalitate sînt evidente în
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
modalitate sînt evidente în fiecare caracterizare. Gradul poate transforma o scară polară într-una mobilă: foarte puternic, acceptabil de puternic, nu destul de puternic, oarecum slab, debil. Modalitatea aduce nuanțări: desigur, probabil, poate, improbabil. Mai ales dacă s-au descoperit personaje sinonimice, am putea rafina cu folos modelul descris. Pentru a continua analiza personajului, putem examina relațiile dintre diversele caracteristici. De pildă, anumite sexe sînt îmbinate în mod constant cu o anumită poziție ideologică? În multe din romanele secolelor al XVII-lea
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
la nuanțe și context, lucrurile par să stea și altfel. Călinescu știa prea puține atunci despre polemică și despre relația polemică-pamflet. El nici nu discută despre polemică (cred că nici nu pomenește termenul), ci scrie de fapt despre pamflet, numit, sinonimic, diatribă, dar are în vedere acel pamflet care e, câteodată, și artistic. Îi descrie de altfel mecanismul de funcționare, după care conchide că o asemenea construcție este, finalmente, "valabilă în sine". Iar atunci când numește pamfletul "sterilizat", accentul e pus pe
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
manifestul "descrie, justifică și recomandă auditoriului o atitudine, o practică. O teză oarecare, politică, socială sau estetică, este afirmată și susținută astfel încât cititorul este invitat să ia poziție."162 Fie că se intitulează întocmai, fie că recurge la denumiri parțial sinonimice, "articol programatic", "program", sau apare disimulat sub cu totul alte forme, manifestul reprezintă refuzul de a accepta un dat (politic, ideologic, cultural etc.) și, în mod complementar, pretextul colportării unei alternative axiologice cu care autorul/autorii se identifică. În ceea ce privește schema
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
și cea romanică sunt mult mai numeroase, fără ca aceasta să însemne că s-a pierdut caracterul latin al limbilor romanice. În lexicul latinei vulgare, se petrec o serie de transformări, se constată tendința spre simplificare, spre reducerea numărului de dublete sinonimice și spre ștergerea nuanțelor de sens. La acestea, se poate adăuga și constatarea că simplificarea a vizat și opozițiile lexicale ce funcționau în latină. Tot E. Coșeriu arată că, în latina clasică, niger însemna „negru mat“ și se opunea lui
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
înlocuit de medulla, moștenit și de rom. măduvă. În română, nu au existat aceste contacte lingvistice. Nu se știe prea bine de ce avem cuvântul ceafă, pus de majoritatea lingviștilor în legătură cu alb. qafë (kjafë) „gât, gâtlej“. De asemenea, sunt neclare relațiile sinonimice, din epoca veche, dintre ceafă și alte cuvinte din același domeniu semantic, gât, grumaz, gușă (uneori sinonime, din cauză că sensul lor este glosat vag), toate trei cu etimologii dificile, discutabile: deși s-a propus și o etimologie latină, originea acceptată de
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
franceză, există și biscotte „un fel de biscuit“, împrumutat din it. biscotto, format după același procedeu ca fr. biscuit și care însemna „copt de două ori“. În română, după DA, cuvântul biscuit are următoarele sinonime: pișcot, pesmet, posmag. Această serie sinonimică este interesantă pentru că evidențiază diversele straturi etimologice care ilustrează evoluția tehnologiei alimentare. Cel mai vechi este posmag, din v. sl. posmagŭ; apare la Dosoftei în Viețile sfinților (1682) și este cunoscut din poveștile lui Creangă: „Eu am acolo un hambar
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
arătat A. Ernout: „Se constată, mai ales, tendința de simplificare, al cărei rezultat este faptul că dispar arhaismele și anomaliile, în folosul formelor regulate, de cele mai multe ori de origine familiară și populară. Se constată, de asemenea, reducerea numărului de dublete sinonimice [...] și ștergerea nuanțelor de sens.“ Astfel, din latina dunăreană, care a stat la baza formării limbii române, au dispărut adjectivul magnus cu sensul „mare“ din latina clasică și sinonimele sale amplus și grandis, care s-au transmis celorlalte limbi romanice
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
picula > rom. păcură a înlocuit lat. pix „smoală“, păstrat în toate limbile romanice; la fel, lat. retella > rom. rețea a luat locul lat. rete), tendință specifică ansamblului Romaniei (ansamblul teritoriilor unde se vorbesc limbile romanice); de asemenea, în cazul perechilor sinonimice, a putut dispărea unul dintre termeni (lat. iungere „a lega“ a fost înlocuit de sinonimele destul de apropiate prendere > rom. prinde, ligare > rom. lega; tepidus „călduț“ a lăsat pentru acoperirea întregii noțiuni de „cald“ numai pe cal(i)dus). Au existat
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
mai recente și mai puțin variate sau complexe decât cele ale francezei, sunt mult mai unitare decât cele ale italienei și au în comun cu cele spaniole și portugheze influența limbii țiganilor (= limba romaní). O serie de fenomene ca derivarea sinonimică (= substituirea, mai ales în expresii,a termenului metaforic prin altul, cu sens asemănător: a băga la bufet „a mânca“ = a băga la burduf/ghiozdan/cufăr/ladă) sau deraierea lexicală (un cuvânt dintr-o expresie e înlocuit cu altul, pe baza
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
antice, a desenelor de aici caracterizate prin amestecuri de forme omenești, simbioze de regnuri vegetale și animale în arabescuri bizare. Ca și comicul, grotescul se bazează pe asocierea fantezist-contrastivă de elemente. De altfel, mai mulți cercetători echivalează termeni din seria sinonimică a comicului cu grotescul. Astfel, Th. Gautier (Les Grotesque, 1844) pune semnul egalității între burlesc, arabesc și grotesc, iar K.F. Flögel (Geschichte des Grotesk-Komischen, 1788), Thomas Wright (A History of Caricature and Grotesque in Literature and Art, 1865) sau J.
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
în fața oribililului metabolic. Etapa presupusă de realizarea comicului este, în acest caz, o semirelaxare, exteriorizată prin ricanare sau grimasă. Această formă de umor care și-a găsit în atributul cromatic dat de André Breton expresia cea mai cuprinzătoare a sintagmelor sinonimice de tipul "umor de spânzurătoare" (germ. Galgenhumor, "veselie cruntă și în situații penibile"), "umor de eșafod", "umor macabru", umor sângeros, atroce, feroce etc. este o modalitate estetică reprezentată literar din cele mai vechi perioade, de la Petronius, la Rabelais, Shakespeare, Swift
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
prin care societățile ieșite dintr-un regim politic își confruntă trecutul, luându-l în colimatorul juridic, moral, istoric și interpretativ al ordinii socio-politice prezente. O definiție orientativă este avansată de J. Elster (2004), despre care trebuie spus că a folosit, sinonimic, termenul de "justiție retrospectivă": "Justiția tranzițională este alcătuită din procesele de judecată, epurări și reparații care au loc după tranziția de un sistem politic la altul" (p. 1). Ansamblul de practici care compun arsenalul procedural al justiției tranziționale cuprinde intentarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o agitație și zguduire socială intensă, dar oarecum indefinită. Termenul românesc de „tumult” Îl Întâlnim și la Ioan Monorai XE "Monorai" , În 1820. Caracterizarea evenimentelor drept „răscoală” poate fi Întâlnită și ea În mod frecvent, dispusă Însă pe o arie sinonimică Întinsă. La fel ca În limba română, unde, În majoritatea contextelor, termenii de „răscoală”, „răzmeriță”, „revoltă”, „rebeliune”, „sedițiune” etc. nu prezintă diferențe semantice semnificative, și În maghiara epocii „răscoala” poate fi denumită În mai multe feluri, iar diferențele dintre termenii
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
când epitetul „lătin” poate fi atribuit și unei realități confesionale maghiare sau chiar românești, calificată drept catolică sau de tendință catolică. Tot aceleiași epoci i se poate atribui succesul termenului „papistaș”, derivat din maghiară (pápista), aflat și el În relații sinonimice cu „lătin” și cu accepțiunea de „catolic” a termenului „frânc”. Spre deosebire Însă de „lătin” și mai ales de „papistaș”, „frânc” rămâne În primul rând un etnonim, având doar asociată accepțiunea de „catolic”. Vehiculat inițial dintr-o direcție sud-dunăreană, „frânc
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
consultarea Dicționarului Explicativ al Limbii Române mi-a prilejuit identificarea expresiei lingvistice prin care s-a consemnat atât atitudinea față de soartă a omului tradițional, cât și cea a intelectualului. Există În limba română o stratificare Înscrisă Într-o aparentă coexistență sinonimică, ce ajută la decorarea sau cel puțin la interpretarea, poate, mai adecvată , a faptelor folclorice.Mi am propus ca În această lucrare să discut despre noțiunile de soartă și destin , cât și despre ecourile temei cercetate În literatura română cultă
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]