26,430 matches
-
cunoscut în ultimii 40-50 de ani un succes crescînd, proces în care lui Gaston Bachelard îi revine un rol de seamă, grație operei sale de poetică și a lucrărilor sale despre cele patru elemente. Imginarul a devenit un fel de sinteză a tot ceea ce are legătură cu imaginea și imaginația și a tot ce era considerat ficțiune, produs, operă a imaginației ca facultate a irealului, ca să vorbim ca Bachelard. Și tocmai pentru că acest termen, „imaginarul”, a devenit un cuvînt sincretic, el
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
e divers, ca să nu spun cam eteroclit. El conține analize substanțiale ca acelea despre contemporani, precum N. Breban, George Cușnarencu, Mircea Cărtărescu, despre mari personalități foarte discutate în cadrul unor înfierbântate polemici, ca Emil Cioran (Schimbarea la față a României), interviuri, sinteze critice asupra întâlnirilor scriitoricești de la Neptun din anii din urmă, analize politice, scrisori, una trimisă de autor lui Dumitru Țepeneag și una primită de la Ov.S. Crohmălniceanu. În spațiul însemnărilor de față mă voi limita la prezentarea a doar trei dintre
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
concurs separat). Participanții la seminar erau atrași în special de problemele de „cibernetică”, pe atunci un domeniu aproape prohobit, susținut de conferințe și seminarii neoficiale. Stimulați de extraordinarul profesor Moisil și la sugestia îndrumătorului nostru, am abordat domeniul recunoașterii și sintezei automate a limbii române, realizând ca lucrare de diplomă un mic aparat capabil atât de recunoașterea, cât și sinteza vocalelor limbii române. La intervenția academicianului A. Rosetti, aparatul a fost prezentat la Academie (unde iluștrii profesori s-au amuzat copilărește
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13633_a_14958]
-
susținut de conferințe și seminarii neoficiale. Stimulați de extraordinarul profesor Moisil și la sugestia îndrumătorului nostru, am abordat domeniul recunoașterii și sintezei automate a limbii române, realizând ca lucrare de diplomă un mic aparat capabil atât de recunoașterea, cât și sinteza vocalelor limbii române. La intervenția academicianului A. Rosetti, aparatul a fost prezentat la Academie (unde iluștrii profesori s-au amuzat copilărește, rostind vocale în fața microfonului aparatului care indica aproape fără greș vocala rostită sau ascultau încântați vocala sintetizată (rostită artificial
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13633_a_14958]
-
din unghiul erudiției copleșitoare, cu Pico della Mirandola. Năzuința lui Hașdeu e cea de-a cuprinde mereu totalitatea: "Setea ( ...) timpurie de a ști tot, si de a ști direct de la sursă este înnobilata la Hașdeu de pasiunea lui romantică pentru sinteză, pentru cunoașterea totală a realității. Romantismul hasdeean poartă amprenta unei temerare capacități asociative, cu un fundal magic: Este o uriașă sete romantică de sinteză și enciclopedie, de apropieri curajoase între fapte mult depărtate între ele. Distanțele se pierd în viziunea
Romanul "hasdeenilor” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13739_a_15064]
-
si de a ști direct de la sursă este înnobilata la Hașdeu de pasiunea lui romantică pentru sinteză, pentru cunoașterea totală a realității. Romantismul hasdeean poartă amprenta unei temerare capacități asociative, cu un fundal magic: Este o uriașă sete romantică de sinteză și enciclopedie, de apropieri curajoase între fapte mult depărtate între ele. Distanțele se pierd în viziunea această romantică, viziune ce concentrează spațiul, creînd un univers de armonii nevăzute și simboluri. E relevat interesul special al lui Hașdeu pentru origini, pentru
Romanul "hasdeenilor” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13739_a_15064]
-
și larg format. Un pas, cum ne asigură dl Eugen Uricaru, în direcția afirmării unei noi strategii a cunoașterii și difuzării valorilor literare române, într-o societate "lipsită încă de majoritatea instrumentelor de lucru, cum ar fi dicționarele tematice, enciclopediile, sintezele, necesare atât nouă, cât și străinilor dornici a cunoaște, printr-un acces simplu și direct, fondul problemei. În prefața volumului suntem de la început puși în fața unei idei clare, deloc revoluționare cu vorbele dlui Eugen Uricaru , pe firul continuității care "nu
O sută de magnifici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13740_a_15065]
-
o dată mai mult din arenă, pe Maria Banuș. Așa că nu dintr-un strâmt foișor, la ultimul său cat, vom pune nota finală unui Dicționar conținând medalioane cu competență elaborate, deci cu o bună informație și cel mai adesea în duhul sintezei, cu toatele răspunzând unei certe necesități. Când coordonatorul s-ar fi fixat la o sută unul autori, cel puțin una din hibe ar fi dispărut. Ca să nu mai pomenim de acei scriitori care, neretrăgându-se la timp de pe această vale a
O sută de magnifici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13740_a_15065]
-
și-a supus reperele estetice istoriei duratelor lungi, aceasta a acceptat trendul timpurilor, adoptând formule stilistice în uz și acordandu-si imaginea sonoră la evoluția generală a artei sunetelor. Este adevărat că cercetarea muzicologica a semnalat moștenirea această bogată în sinteze sau studii punctuale despre tezaurul de muzică îngropat în arhive, sub formă de manuscrise; dar distanță dintre studioși cu textele lor savante și public este mare și mult prea puțin din acest repertoriu a intrat în circuitul vieții de concert
Cultura vechilor cetati by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/13750_a_15075]
-
cu o Simfonie de Haydn strict contemporană cu creatorii amintiți înainte a fost binevenită pentru a completa cadrul estetic larg, ca o râma a tabloului prezentat. Lucrare de tinerețe, Simfonia nr. 22 în mi bemol major numită " Filozoful este o sinteză între elemente de limbaj baroc și clasic: Adagio-ul, preluat că prima parte din Sonata da chiesa, cu alura solemnă și ritm punctat à la Händel, privește spre trecut, dar impulsul motoric și dinamismul părților rapide, sonoritățile surdinate, inventivitatea orchestrației
Cultura vechilor cetati by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/13750_a_15075]
-
Așezat la intersecția a două culturi, cea popular-etnografică, pe care zona Bistrița o poate încă valorifica, și cea de sursă academică, specifică oricărui mediu artistic structurat, Max Dumitraș a reușit, în cele aproape două decenii de activitate, să realizeze o sinteză de forme în același timp profundă și personală. Acest moment al creației sale, marcat prin ciclul Veriga, expus acum la galeria din Bistrița, reprezintă o purificare formală extremă și o investiție conceptuală de o maximă acuratețe. Cercetarea fundamentală încorporată în
Imagini ale interregnului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13777_a_15102]
-
putut participa la întâlnire, este prezent printr-un mesaj aplaudat de toată lumea: "Eugen Simion este, astăzi, la o vârstă incredibilă pentru cine-l vede și aude, cel mai important critic al literaturii noastre postbelice. Autor al unor impresionante studii de sinteză, el n-a lăsat nici un colț al tabloului neacoperit. Nici exilul n-a scăpat atenței sale, lucru cu atât mai remarcabil cu cât, înainte de 1989, nu era deloc ușor să te referi la scriitori aflaț, de obicei ca urmare a
Instantanee la Onești by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13800_a_15125]
-
umane, a prezentului cu memoria, a limbajului pur cu semnificația subtextuală, a melancoliei surde și ușor crepusculare cu un optimism surîzător și adolescentin. Într-un asemenea context vizual, seducător și plin de paradoxuri, în care spirirtul analitic și puterea de sinteză s-au exacerbat reciproc și s-au echilibrat împreună, în care severitatea profesională și predispoziția ludică s-au îngemănat spre a sluji aceeași idee, Irina Nicolau a fost prezentă cu adevărat, iar Mihaela Șchiopu a făcut posibil un asemenea miracol
Exuberanță și melancolie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13827_a_15152]
-
perspectivă. Au continuat neîntrerupt să se publice comentarii mai mult ori mai puțin punctuale despre muzica prezentului. Dar nimeni nu părea dispus să riște cuprinderea tuturor orientărilor moderne într-o panoramă coerentă și convingătoare. Meritul împlinirii acestui dificil travaliu de sinteză îi revine Valentinei Sandu-Dediu. Cartea sa, Muzica românească între 1944-2000 (București, Ed. Muzicală, 2002), e o expresie a maturizării tinerilor muzicologi români și, totodată, un reper al istoriografiei noastre muzicale. Valentina Sandu-Dediu s-a remarcat din capul locului prin cercetarea
Retrospectivă by Ștefan Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13852_a_15177]
-
1975). Realizările școlii românești de comparatistică nu sunt totuși îndeajuns cunoscute în măsură cuvenită în străinătate, mijloacele de difuziune, precum periodicile Synthesys ori Revue de Etudes Sud-Est Europeennes neputând decât să semnaleze lucrările de mare amplitudine. Studiile de proporții și sintezele cuprinzătoare rămân, natural, în afara lor. Puține sunt inițiativele organizatorice ale instituțiilor de profil și ale Comitetului Național de Literatură Comparată - colocvii, conferințe, congrese -, problemele circulației în aria universală fiind lăsate în seama posibilităților restrânse ale fiecărui autor. Situație regretabilă, de
Despre comparatismul românesc by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13853_a_15178]
-
cunoscutul cineast danez unul dintre puținii cu adevărat mari cineaști care mai lucrează în lume, la această oră în foarte selectul club al regizorilor cu două Palme d or la activ. Rămîne de văzut. Oricum, despre DOGVILLE vom scrie în "sinteza festivalului" pe larg. Pe scurt - dar problema este că, la Cannes, constați cît adevăr conține formula "Nu am timp să scriu scurt" -, pe scurt deci, DOGVILLE e filmul unei inițieri (în umilință) și a unei răzbunări (eliberatoare). Redusă la o
Ciao, Federico! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13879_a_15204]
-
urmînd apoi, rînd pe rînd, toate celelalte laturi: tracică, meridională, mitteleuropeană etc. Spre deosebire de istoria literară, geografia literară presupune un demers sincronic, pe orizontală, ceea ce face ca scriitorii care o populează să fie mult mai numeroși decît fericiții intrați în marile sinteze de istorie literară. În Imediata noastră apropiere, autorul aduce în centrul atenției o serie de scriitori despre care mai ales la vremea apariției cărții nu se știa mare lucru la nivel național (Cora Irineu, Virgil Birou, Anișoara Odeanu). Scriitori precum
Călătorii în lumea literaturii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13896_a_15221]
-
putem transforma critica într-un cod care să codifice ceea ce tocmai a decodat (adică opera) a fost Jean Starobinsky, din școala critică de la Geneva. El a scris pe la începutul anilor ’70 o carte admirabilă (Relația critică) unde propune o nouă sinteză critică prin asimilarea noilor metode de analiză și recuperarea dimensiunii creatoare. A avut dreptate. În această direcție a mers critica literară. A fost readus în discursul critic și autorul trimis în exil. ‘Întoarcerea autorului’, fenomen pe care l-am prevăzut
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
Italiana di Letteratura Comparata, au apărut în ultimii ani culegeri de studii și mărturii ale lui Cornel Ungureanu, Mircea Popa, Pavel Chihaia, N.Florescu, Titu Popescu, Silvia Constantinescu, Aurel Sergiu Marinescu, Radu Bărbulescu ș.a., ba chiar și două încercări de sinteză venite din Germania între care ultima, a Evei Behring ( Rumänische Schriftsteller in Exil, 1945-1989, Stuttgart, 2002), este un excelent început. Era evident că intrasem în epoca sintezelor și că acumularea de material, texte și documente, deși departe de a fi
Diaspora culturală by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/13947_a_15272]
-
Constantinescu, Aurel Sergiu Marinescu, Radu Bărbulescu ș.a., ba chiar și două încercări de sinteză venite din Germania între care ultima, a Evei Behring ( Rumänische Schriftsteller in Exil, 1945-1989, Stuttgart, 2002), este un excelent început. Era evident că intrasem în epoca sintezelor și că acumularea de material, texte și documente, deși departe de a fi mulțumitoare, cerea un instrument care să le structureze, care să ordoneze imensa cantitate de informație deja cunoscută sau aflată în arhive devenite publice. Acest instrument, primă acumulare
Diaspora culturală by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/13947_a_15272]
-
asemănător aceluia pe care l-a consacrat un alt bistrițean, Miron Duca, o subtilitate și un rafinament de fond care pun excesului de energie o surdină delicată și melancolică. Însă dincolo de această latură expresionist-lirică, pictorul inventariază, cu o putere de sinteză excepțională, toate direcțiile care se manifestă acum pe piața simbolică a artei românești. Dar această inventariere nu este nici pastișă, nici replică, nici parodiere și nici supunere involuntară față de un model preexistent, ci o modalitate, pe jumătate ludică și polemică
Materia și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13963_a_15288]
-
lirism ce urmează modelul modernist, impus de Eliot și Pound. În 1986 poetul nostru reia subiectul, apreciind "curentul" în cauză ca fiind "caracterizat printr-o anume epuizare a invenției, prin sentimentul că tradiția nu e sufocată, prin eclectism și reluare/sinteza ( în cheie ironică și parodică) a tuturor formelor/ manierelor anterioare". De asemenea în 1986, un număr al Caietelor critice e închinat postmodernismului, primind o replică tematică a aceleiași reviste, în 1995. Să fie valabilă ecuația postmodernism-optzecism? Mircea A. Diaconu nu
Subistorie și supraistorie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13981_a_15306]
-
ca să-l lămuresc, să-l încălzesc, să-l feresc de gheața reumatică a filozofiei voastre." (pag. 366) Eliade își sintetizează primele cinci foiletoane: "Am pornit de la constatarea unui spirit al generației actuale, deosebit de al celorlalte.(...) Trăsătura dominantă: dorința de o sinteză completă și autentică. De aici, critica diletantismului, nevoia de seriozitate spirituală, de integrarea experienței mistice, și critica acelui spirit științific de laborator, de universitate... Am arătat apoi necesitatea experiențelor, de orice fel, pentru gimnastica spiritului.(...) Și am încheiat această primă
Primul Eliade by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14003_a_15328]
-
jurnaliștii să vorbească între ei sau singuri. Oricum, până una-alta, peste plaiul străbun s-a simțit o adiere a zefir de primăvară. Așadar, în fața micilor ecrane și nu numai, vreo doi FNI-ști cu lacrimi în ochi, au prezentat în sinteză situația de sub pragul sărăciei în care se aflau ( parcă numai ei) din cauza fugarei-întoarse. Pe toate tv-urile am văzut aceeași câțiva inși fericiți, români fericiți, care se bucurau într-o deplină inconștiență. Deși unii nu prea erau optimiști... Dar, după părerea
Întoarcerea fiicei risipitoare by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14024_a_15349]
-
de piese donate de Liana și Dan Nasta îmbracă interioarele etajului dă acestuia un aer intim și în același timp distins, deci cât se poate de adecvat unui palat princiar, iar tematica îndrăzneață, și anume Tradiția aulică. Muzeu imaginar al sintezei românești, are întru totul acoperire în concretețea obiectelor de artă, alese și expuse cu mult gust. Dar împrospătarea întregii atmosfere produsă în ultimii doi ani, sub îndrumarea atentă a Doinei Mândru, noua directoare a complexului denumit Palatele Brâncovenești de la porțile
Martha Bibescu și restaurarea Mogoșoaiei by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/13990_a_15315]