274 matches
-
Dumnezeu a fost condamnat la a-și menține În stare de funcționare jucăria. Sensul damnării Lui există, inclus undeva, În Marele Text. Drama de anvergură cosmică - singura reală și semnificativă - este a acestui Dumnezeu amnezic și Îndobitocit de propria-I sisifică predestinare. Ultimele cuvinte ale Textului vor fi Dezlegarea și Izbăvirea Sa. L-am parcurs destul de nedumerit, recunosc. Astea sunt vorbe de teolog cum sunt eu episcop de Canterburry! 20 Dacă aș fi fost cinstit cu mine Însumi, ar fi trebuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
oamenii spre a fi ei Înșiși faptele lor vor fi mai drepte decît după legi ce le sînt impuse dinafară. Oamenii trebuie să știe că răspunsul se află doar la cei care știu În rest doar grajdurile lui Augias sau sisificul bolovan al raționalismului și materialismului...“ Nu mi-e de nici un ajutor. Nici nu mă Îngrijorează, nici nu mă liniștește. Îmi vine În minte acel aforism care mă entuziasmase cîndva: „CÎnd mă analizez mă detest, cînd mă compar mă admir“. Mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
de întreg care ne caracterizează existențialitatea în multiplul de forme pe care rațional ni-l alegem să ne reprezinte finit într-un infinit de universuri aproapiate nouă însăși. Orice realitate pleacă dintr-un punct fix pentru a ajunge după o sisifică transformare evolutivă într-un alt punct. Și de acolo ciclul continuă infinit. Eu, sunt primul punct dornic să se înțeleagă prin prisma ta, punct deja ajuns la prima destinație. Și nu orice drumeție prin viață se sfârșește într-un punct
PUNCTE...REFERINŢE GEOMETRICE SAU SUMA REALITĂŢILOR ALTERNATIVE de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361409_a_362738]
-
adunate în volum, certifică nevoia de confesiune a femeii ce-și împarte spațiul și timpul între cotidianul modern, haotic, și liniștea creativă din ceasurile liniștii nocturne. Defel obsedată de idei năstrușnice, de sensuri sau simboluri inedite, poeta cercetează cu răbdare sisifică, zona sa de interacțiune cu lumea care o înconjoară, reușind să facă din sentimentul cel mai banal, la prima vedere, o bijuterie literară. Dragostea cu toate valențele sale, natura ca sursă de inspirație nemuritoare și fiecare dintre persoanele cu care
ECOURI LA O CARTE DE... DESCĂTUŞĂRI LIRICE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362454_a_363783]
-
scrie cu propriul sânge, picnit de mit levantin, povestea de dragoste. Theodor Răpan are talent cu carul, are și puterea de a struni inorogii creației din propria-i poezie. Lucrează tenhic și direct „pe curat”, fără ciorne și transpirația muncii sisifice dispare când citești sonetele sale: totul este în ordine, așa, Născut și nu Făcut! Parcă o curgere de idei lirice a căzut în cascade peste acoperișul turnului său de fildeș ... Și poeții plâng, și poeții au boli, și mor biologic
ULTIMUL „CRESCĂTOR” DE INOROGI ÎN REZERVAŢIA SONETULUI de MELANIA CUC în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364113_a_365442]
-
Nadiei și ale colegelor ei de echipă. A nu se înțelege că mă compar cumva cu Nadia Comăneci și realizările ei... Metaforă este alta, si anume ca munca de creație a scriitorului care tocmai a terminat o lucrare, este modalitatea sisifica de a o lua de la capăt, de a reîncepe expediția pe care tocmai a închieiat-o, cu memoria vie a efortului, a nopților nedormite, a stresului, a emoțiilor pozitive și negative. Totul trebuie parcurs din nou, pas cu pas, lacrima cu
TAINA SCRISULUI (49) – UN TESTAMENT LITERAR de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364228_a_365557]
-
baza dezvoltării materiei, fenomenelor naturii și societății. Observând toate acestea, putem să-i dăm dreptate deplină lui Mihai Codreanu când afirmă că ,,sonetul este o expresie a tendinței spre absolut, spre desăvârșire în artă, care se realizează printr-o trudă sisifică”. Într-adevăr, cine năzuiește să escaladeze piscul înalt al sonetului trebuie neapărat să treacă prin aceste furci caudine, deloc înjositoare, aidoma alpinistului care nu ocolește, ci înfruntă pieptiș peretele vertical al muntelui. În sprijinul demonstrației noastre, trebuie să mai spunem
SONETUL SI MATEMATICA ASTRALA de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367995_a_369324]
-
gât se topește brusc sub privirea ei îngăduitoare scrisoare pentru mama am intrat în rândul lumii mamă, realitatea mă urmărește obsedant; uneori mă iau la întrecere cu ea cum în copilărie alergam paralel cu trenul; întotdeauna pierdeam dar jocul acela sisific mă antrena pentru cursele lungi. transpir și nu știu dacă de teamă sau de mișcarea continuă a coatelor. din spate mă împinge presant o memorie grăbită și uneori pătrund în sufletul oamenilor fără să vreau; mă simt înstrăinată de tăcerea
CARMEN TANIA GRIGORE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367352_a_368681]
-
albă decât zăpada din gânduri” și „Conștientă de puterea cuvintelor distribuite în spectacolul imagistic și ztilistic al versurilor, de impactul asigurat prin franchețea expresiei și cutezanța sugerării, poeta Marinela Preoteasa își asumă perenitatea trăirilor și scrierilor sale cu seriozitatea luptătorului sisific cu timpul”, „Mai mult, oferă rezolvări și deschide uși acolo unde ochii minții văd obstacole insurmontabile în lupta cu fiara, oricare ar fi natura ei”. Eu aș zice că sintagmele poetei sunt autentice, inedite și ca o liră de pe Olt
PREFAȚĂ DE FLORENTIN SMARANDACHE de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367423_a_368752]
-
albă decât zăpada din gânduri” și „Conștientă de puterea cuvintelor distribuite în spectacolul imagistic și ztilistic al versurilor, de impactul asigurat prin franchețea expresiei și cutezanța sugerării, poeta Marinela Preoteasa își asumă perenitatea trăirilor și scrierilor sale cu seriozitatea luptătorului sisific cu timpul”, „Mai mult, oferă rezolvări și deschide uși acolo unde ochii minții văd obstacole insurmontabile în lupta cu fiara, oricare ar fi natura ei”. Eu aș zice că sintagmele poetei sunt autentice, inedite și ca o liră de pe Olt
PREFAȚĂ DE FLORENTIN SMARANDACHE, LA VOLUMUL DE POEZIE PARALELISM VIZIONAR de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367426_a_368755]
-
fiind lăsată de izbeliște și chiar lucrându-se „la greu” pentru compromiterea, banalizarea și diabolizarea ei. Poate doar Biserica să mai fi făcut și altceva, decât ar putea ști un ortodocs nu prea dus la biserică și neinformat cu apostolatul sisific, zilnic, al instituției ecleziastice. Școala, instituțiile și întreprinderile statului totalitar își ironizau și chiar pedepseau proprii angajați, adepți practicanți ori doar simpatizanți ai oricărui cult religios (inclusiv cel tradițional creștin-ortodox). Dacă mai punem la socoteală și infiltrarea Bisericii cu politruci
CONFESIUNILE UNUI NEDUS...LA BISERICĂ ! (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366954_a_368283]
-
a unui intelectual de formație renascentistă, care știe bine să interpreteze limbajul mesajelor artistice. Bogăția de idei a eseului lui Terner este și rodul unei culturi enciclopedice, care vine în sprijinul observațiilor sale. El ne oferă aici concluziile unei munci sisifice de cercetare, desfășurate ani de-a rândul, cu o voluptate de bun degustător de vinuri rare. Cunoștințele și lecturile întinse ale regizorului, romancierului, poetului și criticului de artă, vin elegant să lumineze și să nuanațeze. În titlul eseului se spune
ŞAMPANIE ÎN CUPE DE CRISTAL: „LIVIU LĂZĂRESCU – O AVENTURĂ PICTURALĂ” DE ZOLTAN TERNER de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367636_a_368965]
-
serie nesfârșită de opere analoge, fiindcă nu atingerea singularei perfecțiuni este scopul, ci varietatea infinită sub care estetica corpului trebuie să fie admirată. Această proliferare a ipostazelor frumuseții aplicate unei singure ființe, această multiplicare a percepției frumosului ține de misiunea sisifică de „a ne lucra corpul”. Aceasta înseamnă o modelare după un tipar mai degrabă absent, caleidoscopic. Motivul profund este că socializarea depinde de gradul de seducție al fiecăruia, iar seducția aparține, înainte de toate, corpului. Or, această obsesie a seducției derivă
REPREZENTARE ŞI REPREZENTAŢIE de DAN CARAGEA în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366495_a_367824]
-
tulburați de ispitele clipei. Conștientă de darul său creator, Alexandra Mihalache îl pune în valoare în plenitudinea lui, străduindu-se să-și găsească filonul propriu din care extrage pepita prețioasă care-i va aduce recunoașterea și consacrarea. Acest suiș continuu, sisific și perseverent, îi configurează statura morală și spirituală.Tot ce dorește poeta în demersul său este „Să-mi promiți că zborul nu se frânge” (Valuri de credință). Structural, poeta folosește versul endecasilabic, cu rimă 1-4; 2-3, aranjamentul strofelor în forma
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
potrivnici trăirilor sale, de altfel înălțătoare; amplifica revoltă, dându-i proporții incomensurabile, dar izbutite din punct de vedere artistic. Deși conștientă de limitele omului, totuși, poeta lupta cu optimism împotriva aneantizarii cu mijloacele poeziei, amintind omului apropierea limitei și destinul sisific al acestuia de a continua existența făcând ceva pentru a nu fi uitat și asimilat existenței că frunză și iarbă, de a nu se pierde în deșert, adică neantizat. „(...) Prof. Dr.Mihai Păstrăguș 3. Și... ne mai amintim de Divină
TREI APARIŢII EDITORIALE ÎNTR-UN AN( 2011). VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361673_a_363002]
-
replică la „estetica urâtului“ (Lecția despre cub); despre ilogicul poeziei sau despre a cuvintelor mecanică (Oificarea caprelor); un model de „text lacunar“ (Papirus cu lacune); un model de comparație reușită (Tragerea cu arcul); despre „coerențele fundamentale“ ale operei și mitul sisific aplicat artistului; despre structura operei (Pușca); model de dialog pentru a demonstra imposibilitatea dialogului (Noapte bună); un model de portret al personajului (Evocare); despre „cheile“ lecturii etc.; pentru a rezuma, trebuie spus că se vorbește în continuare prin poezie (niciodată
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (3) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361638_a_362967]
-
CARACALULUI LA ȘCOALA OLTENEASCĂ, ÎN POLITICĂ, ȘI ÎNAPOI Nu știu cui urmașii, și urmasii urmașilor Iovacrei de astăzi, au să-i mulțumescă pentru acest monument magistral, șlefuit cu geniul lui Dedal, amplasat cu Parthenonică măiestrie, ridicat cu Don Quijotească visare, urnit cu Sisifică rabdare, intuit cu Van Der Bildtiană viziune, încropit din Hagi Tudosică iconomie. Dacă ȘCOALELE acestei regiuni binecuvântate de oarde de achingii de iarmaroace și târguri, în care se vorbește în limbi, asemeni sfinților, ar beneficia și ele de lumina care
DE PE CARACALULUI LA ŞCOALA OLTENEASCĂ, ÎN POLITICĂ, ŞI ÎNAPOI de JIANU LIVIU în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361771_a_363100]
-
său în marile biblioteci din Europa. Într-o lume sufocată de frivolități de tot felul când personalități notorii mai scriu și lucrări făcând „copy-paste” - iată că doi bistrițeni cu har de la Dumnezeu și foarte harnici, profesioniști în materie, au trudit sisific și ne demonstrează că sunt autentici. Felicitări autorilor și așteptăm ca cei în măsură, să facă diligențele necesare pentru ca această carte esențială pentru cercetarea culturii imateriale din județul nostru, să ajungă acolo unde îi este locul. Melania CUC februarie 2013
RITUALURI DE TRECERE de MELANIA CUC în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351773_a_353102]
-
ce face cinste unei literaturi, unei culturi, unui neam ». Prima sinteză cuprinzătoare a eminescologiei mondiale, un dar al Domniei sale la împlinirea vârstei înțelepților atenieni, aduce o contribuție esențială în înțelegerea universului eminescian, determinându-ne să «devenim intru Eminescu». Truda să sisifica, devenind o operă impresionantă scrisă cu hâr și chibzuința, probează că avem în Domnia sa un neobosit constructor al «catedralei Eminescu », o personalitate complexă și marcantă a spiritualității noastre și o lucrare de referință care va dăinui, dominând suveran « Olimpul literaturii
DICŢIONARUL ENCICLOPEDIC MIHAI EMINESCU A FOST LANSAT LA BOTOŞANI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351857_a_353186]
-
de problemă transcedentală. Poezia fiind o călătorie in nimic și oriunde Spiritul uman fiind fiul „Marelui Anonim Transcendental”. Totuși ,în „Poezia” Gheorghe Neagu (după gustul meu) găsesc urcușuri și coborâșuri, amplitudini paroxistice. Și așa se cuvine să înfruntăm „suiș - coborâșul sisific”, al creației literare. Prin libertate de scriere, necenzurată de critici baroni, conți, sărmani histrioni festiști. Pusă, această eliberare de angoasă, de frustrare și de „amintiri vorbitoare”, în competiție cu cartea citită la gura inimii de lectori anonimi, vom ști împlinită
DOUĂ CĂRŢI, UN POET – ANDREI GHEORGHE NEAGU de IOAN TODERIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346606_a_347935]
-
multi. Angela Nache este o învingătoare în războiul cu severele obligații ale cotidianului, un război el însuși cotidian, un război lipsit de eroism, în care nu se piere, dar se moare. Insidioasa agresiune a monotoniei, a cenușiului și a banalitații, sisifica povară a diurnului, exasperarea necomunicării, constiinta diferențierii vulnerabile, ce va fi reprezentând poezia printre atâtea capcane și măcinări sau dincolo de ele, un liman sustras determinărilor sau dimpotrivă, un instrument al opoziției. Nici una nici alta : versurile Angelei Nache sunt , nu doar
ANGELA NACHE „MIRACULUM” PREFAŢĂ DE MIRCEA IORGULESCU de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351007_a_352336]
-
unor cifre, rămâne un adevăr incontestabil: cazna și interesul dascălului de a lumina în juru-i înțelepciunea și adevărul, deasupra oricăror impedimente de climat. Ne facem o datorie de inimă în a-i aminti pe cei care au depus o muncă sisifică în organizarea, susținerea și reușita in mare măsură a acestei acțiuni (în prima ei fază, imediat postbelică) : directorul școlii, prof. Ion Urdea, Maria Gh. Constantin, Gheorghe Dulamă, Maria Teușan (Doană), Aretia Răuță, mulți dintre ei dascăli ai coautorului, etc. Pentru
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XX) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356857_a_358186]
-
și de atunci am tot colecționat câte o perla lirica atunci cand “mă vizită muză” cu darul acesta neprețuit... Așa s-a nascut volumul “Exercițiilor de mers” ale omului prin spiritul acestei cumpene de veacuri. O impresie finală este de factură sisifica pe linia lui Albert Camus (celebrul sau eseu: “Mitul lui Sisif”): umanitatea e și ea la o răscruce primordial-vitala de drumuri - pentru a ne salva trebuie să ne ducem povară conștient și să luptăm în fiecare zi, în fiecare moment
SCRIITORUL EUGEN COJOCARU A SCRIS UN ROMAN POLIŢIST ŞTIINŢIFICO-FANTASTIC, ÎN CARE PERSONAJUL PRINCIPAL ESTE TIMPUL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356051_a_357380]
-
evanescenta sacrul și curățenia a două mâini care se știu în împreunare, mereu ridicate spre Slavă, Iubirea și Recunoașterea Talentului domniei sale. Nelevantina această poezie își cucerește pe zi ce trece un teritoriu profund personal și aceasta spre laudă și lucrarea sisifica a celei care nu precupețește nimic, spre a și încântă publicul și pe cititorii ei constanți. Da, poeta are deja o bursă lirica pe care noi o dorim în continuare în Excelsio. Harul nu se dobândește decât prin sudoarea minții
CUVINE-SE CU ADEVĂRAT ACESTEI POEZII LAUDA NOASTRĂ NETRUFAȘĂ DE MARIAN CONSTANDACHE de DORINA STOICA în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370530_a_371859]
-
ridice la gloria lui de altădată”, dacă...Iar Pleșcan, foarte curios, făcea eforturi disperate să-i urmărească perorația, trăgând de pleoapele grele, care-i cădeau ca niște perdele de plumb peste ochii înroșiți și obosiți. Scârțoi renunțase la această muncă sisifică, pentru că-i căzuse căpățâna pe masă, ca un bolovan, peste care o Băbească își răsturnase conținutul rămas nebăut. Nu știu ce efect o fi avut magica licoare, că fericita căpățână sforăia o duioasă și liniștitoare melodie care nu deranja cu nimic pe
TRANDAFIRUL SIRENEI-10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353270_a_354599]