411 matches
-
Acestea sunt setate prin transferul unui fișier de configurare la modem, prin protocolul TFTP (Trivial File Transfer Protocol), cănd modemul prima dată stabilește o conexiune la echipamentul furnizorului. Un canal downstream poate trata sute de modemuri de cablu. Cu creșterea sistemei, CMTS poate fi modernizata cu mai multe porturi downstream și upstream. Dacă rețeaua HFC este vastă, CMTS poate fi grupata în noduri centrale pentru management eficient. Unii utilizatori au încercat să treacă de limita lățimii de bandă și să posede
DOCSIS () [Corola-website/Science/306571_a_307900]
-
porturi downstream și upstream. Dacă rețeaua HFC este vastă, CMTS poate fi grupata în noduri centrale pentru management eficient. Unii utilizatori au încercat să treacă de limita lățimii de bandă și să posede acces la toată lățimea de bandă a sistemei (de obicei cam 30 Mbps), prin descărcarea fișierului propriu la modemul de cablu - proces numit uncapping (în majoritatea cazurilor este o încălcare a înțelegerii și a legii). Tabelul 1. Frecvențele de sincronizare. O arhitectură DOCSIS include două componente primare: un
DOCSIS () [Corola-website/Science/306571_a_307900]
-
cablu - proces numit uncapping (în majoritatea cazurilor este o încălcare a înțelegerii și a legii). Tabelul 1. Frecvențele de sincronizare. O arhitectură DOCSIS include două componente primare: un modem de cablu CM (Cable Modem) localizat la partea abonatului, si o sistema terminală a modemului de cablu CMTS (Cable Modem Termination System) localizat la cap-stație CATV. Tipic, CMTS este un dispozitiv ce găzduiește porturile downstream și upstream (funcțional este similar cu DSLAM utilizat în sistemele DSL). Pentru comunicații duplex între CMTS și
DOCSIS () [Corola-website/Science/306571_a_307900]
-
al Garnizoanei București și șeful trupelor din Tabăra Floreasca. În anul 1862 solicită aranjarea drepturilor la pensie, urmare a conflictelor accentuate cu Domnitorul, fiind scos la pensie în anul următor (octombrie—decembrie). În anul 1868, la 23 decembrie publică articolul Sistema în armată, în „Trompeta Carpaților", vădit supărat că nici în noua domnie nu este luat în considerație. Este reintegrat în armată în 22 ianuarie 1869. Se stinge din viață în același an în 24 septembrie și este înhumat cu ceremonial
Alexandru D. Macedonski () [Corola-website/Science/304974_a_306303]
-
în total 69 de oameni. Structura etnică a orașului conform recensământului populației din 2004: Lungimea totală a drumurilor din localitate este de 101,4 km, dintre care drumuri cu acoperire rigidă constituie 27,8 km. Orașul Râșcani dispune de o sistemă centralizată de aprovizionare cu apă, cu lungimea apeductului de 43,5 km. Populația care este conectată la sistemul centralizat de aprovizionare cu apă constituie 31%. Sursa de apă în sistemul de apeducte este formată din 17 fântâni arteziene. Restul populației
Rîșcani () [Corola-website/Science/305083_a_306412]
-
a scris ""Tablou al Imperiului Otoman"" și a publicat două volume de Istoria Turcă.Thomas Thornton a scris "‘The Present State of Turkey’." În spațiul românesc, Dimitrie Cantemir a scris "Istoria Creșterii și Descreșterii Imperiului Otoman", "Istoria Imperiului Otoman", "Cartea sistemei religiei mahomedane". Joseph von Hammer-Purgstall, orientalist austriac, a scris "Constantinopolis und der Bosporos" (1822) și "Geschichte des osmanischen Reiches" (Istoria Imperiului Otoman) în zece volume. În secolul XX s-au remarcat Nicolae Iorga ("Geschichte des Osmanischen Reiches "-Istoria Imperiului Otoman
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
nimeni la tine în România"). Căutați un început celebru de frază: "Nu știu alții cum sunt, dar eu..." și veți găsi tot felul de anonimi care l-au parafrazat, dar nicăieri indicat autorul - Creangă. Acesta este internetul, o aglomerare "fără sistemă", atât de frumos anticipată de Caragiale în schița Moșii. Prima societate de bazalt" stă în același plan cu "Hop și eu cu țața Lina" sau cu "copilul cu trei picioare", "Deșteaptă-te române" este asociat cu "beigălă" și "Alexe, omul
Cartea și computerul by Vladimir SIMON () [Corola-journal/Journalistic/6968_a_8293]
-
dar exercită presiune asupra judecătorilor ca să condamne oameni nevinovați, merită a fi reprodus ca un model de fățărnicie, amăgire și lipsă de pudoare. Iată-l dar: Administrațiunea unei țări formează un tot nedivizibil; diferitele ei ramure fac parte din aceeași sistemă și sânt neapărate una alteia tocmai după cum o bucata a unei machine este neapărată celeilalte și mecanismului întreg. Când o bucată a mecanismului merge rău, toată sistema din care face parte sufere. Această observațiune, de mii de ori repețită și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
unei țări formează un tot nedivizibil; diferitele ei ramure fac parte din aceeași sistemă și sânt neapărate una alteia tocmai după cum o bucata a unei machine este neapărată celeilalte și mecanismului întreg. Când o bucată a mecanismului merge rău, toată sistema din care face parte sufere. Această observațiune, de mii de ori repețită și devenită un loc comun din cele mai mult întrebuințate, dar totdauna adevărat, ne-am făcut-o văzând ce fel de concurs dă justiția, pentru înfrînarea delapidărilor, hoțiilor
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
acest număr. De exemplu: un număr ne va fi cu totul cunoscut daca ni se va spune că el cuprinde cinci sutimi de mii, douăzecimi de mii, patru sutimi, șase zecimi și cinci unități. Considerarea unităților de diferite ordine constituie sistema noastră de numerațiune; numărul zece, care arată câte unități de un oarecare ordin trebuiesc pentru a forma unitatea de ordinul următor se numește baza sistemului, și sistemul se numește sistem zecimal. Petrescu Pag. 13 al. 1 - Adunarea este o operație
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
acesta s-a dovedit prin urmare și cu această ocaziune că într-o țară, în multe asemănată nouă, nici vederile radicale nu mai pot fi primite, nici estrema opoziție nu mai este agreată. Dacă d. Cairoli - și-ar fi schimbat sistema; daca în locul d-lor Conforti și Zanardelli, miniștri de justiție și interne, partizani ai principielor radicale, d. Cairoli s-ar fi adresat la bărbați politici cu altă greutate și altă pricepere, poate că regretabilul atentat din Neapole nu s-ar
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Beccaria, noi pe Athanasiad. Ce mai vrei dar d-le Brătiene? în țări cari se aseamănă atât de mult, nu mai merge nici cu vederile radicale, nici cu reacția ruginită. Nu mai sânt agreate. Daca d-ta ți-ai schimba sistema, daca în locul unor domni ca Conforti și Zanardelli, te-ai adresa la bărbați politici cu altă greutate și altă pricepere, la un om luminat, progresist, liberal-moderat, membru al centrului, cum am zice la noi, atunci poate, poate că n-ai
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
prin orașe, greci, sârbi, bulgari, germani, armeni, izraeliți, armați-vă spre a ține buna orânduială și a ajuta la fapta cea mare. Patria este a noastră și a voastră, vouă vă place a ședea într-însa și ea vă primește. Sistema cea veche nu v-a chemat și pe voi la masa de obște. De azi înainte o masă avem cu toții; un ospăț de frăție ni se întinde, aceleași drepturi vom avea cu toții" Asta e de ajuns. Sânt cunoscute apoi intimitățile
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de cari suferim. Primiți etc. Alex. B. Stirbei București, 3 (15) noiemvre 1879. Frumoase într-adevăr și juste sânt apreciațiunile pe care principele Știrbei le face asupra urmărilor polemicei ziaristice, numai ni se va permite a adăoga că nici inventorii sistemei nu sîntem, nici n-am găsi-o proprie întru apărarea intereselor publice daca pana noastră n-ar fi adeseori mânată la această estraordinară asprime de unitatea fenomenelor din viața noastră publică. Rugăm numai a se considera că de ex. ziarul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
espuși sub conducerea celor doi bărbați influinți de la putere. Dumneasa a atins mai toate cestiunile de căpetenie interne și externe cari s-au rezolvat fără știrea și peste voia țării, a demonstrat cât de rea și cât de periculoasă e sistema înstrăinării ce se practică astăzi și a dezvoltat punctele principale din programă. După aceea Adunarea a ales un comitet de 23 membri și pe d. Vernescu ca președinte al acestuia. Comitetul e însărcinat cu organizările ulterioare. Felicităm formarea și organizarea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a nu primi ca numele lor să figureze în comisiunile numite de majoritate. Atunci am fost acuzați, daca nu mă înșel, de d. Dimancea și de d. Cîmpineanu, membri ai majorității, că noi dovedim prin aceasta că sîntem o opozițiune sistema tică și că înșine ne dezbrăcăm de dreptul de control ce opozițiunea trebuie să esercite asupra actelor majorității și ale guvernului. Așa a fost ni se pare argumentațiunea majorității și ea ar avea temei dacă majoritatea ar fi păstrat, în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în rândurile majorității. D. Costinescu a luat cuvântul spre a ține o lungă tiradă, goală de spirit și de idei, plină de injurii, proprie injurii, la adresa opoziției și îndeosebi la adresa d-lui T. Maiorescu, pentru că acesta avusese îndrăzneala a stigmatiza sistema nedemnă a primului-ministru. D. Costinescu a produs ca act pe care-și întemeia injuriile d-sale sordide o sentință a corpului profesoral de la Universitate prin care odinioară fusese condamnat d. Maiorescu la destituire. Atât cauzele acelei sentințe cât și împrejurările
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
perversă și vrăjmașă a adevărului, s-ar putea vreodată îndrepta cumva și de aceea nu sperăm că lecțiunea destul de aspră ce a primit d. prim-ministru ieri îl va putea face să ia în viața publică altă cale și altă sistemă decât acele pentru cari cu prisos l-a înzestrat natura. Am dori numai să știm ce gândește d. I. C. Brătianu de ceea ce pe bun drept a trebuit să sufere ieri. E firesc lucru ca șarpele veninos să nu să poată
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
fiecare secțiune fiind subdivizată în grupe, după culoarea strugurilor. În Germania, încă de la începutul secolului al XIX-lea (1804), primul ampelograf care a încercat să clasifice soiurile de viță de vie a fost Cristian A. Frege, care a publicat o sistemă proprie de clasificare, alegând drept criteriu morfologic forma boabelor și grupează soiurile în două clase, care la rândul lor se divid în subordine în funcție de culoarea boabelor, iar acestea la rândul lor sunt împărțite în secțiuni, după mărimea boabelor.Această clasificare
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
là delle apparenze, una neppure troppo larvata modalità di addomesticamento della libertà costitutiva dell' essere umano, contro cui lanciare la sfidă educativa alla resilienza, non solamente come opposizione reattiva e meccanica al dato di realtà, mă come costruzione di un sistema integrato duttile, în grado di adattarsi al contesto offrendo risposte innovative, nella convinzione che le relazione umane non siano mai uno zero-sum game. L'educazione e la politica, în tale prospettiva, non possono limitarsi alla gestione dell'ordinaria amministrazione, mă
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
europeo così come era stato ipotizzato e ralizzato a partire dagli anni'40 del secolo passato non ha più alcuna ragione di esistere dal momento sono venuti meno i presupposti etici e politici ovvero quel legame tra democrazia, welfare e sistema valoriale. Sul piano pratico le politiche di liberalizzazione e di commodofication hanno inferto un ulteriore e forse definitivo colpo al modello sociale europeo. 6. Care credeți că este astăzi "marele păcat" al Uniunii Europene? Din răspunsurile anterioare apare clar care
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
dietro alla frase fatta e ben notă ormai: L'ha voluto l'Europa 5! Mancano quindi gli elemenți essenziali perché un atto și possa denominare giuridicamente Costituzione: potere costituente, una tradizione giuridica comune (e șu questo bașta far riferimento al sistema giuridico inglese, che și differenzia notevolmente da quello degli altri stați europei che sono dotați di una costituzione scritta) e una precedente politică unitaria. Anche în questo caso îl processo è inverso: și vuole, attraverso la Costituzione, dotare l'Unione
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
parte i limiti che essa presenta nel suo fondamento e partendo dal presupposto che sia stată presentata come un "Progetto Costituzionale", cerchiamo di analizzare la differenza tra questi due documenti i quali presentano un quadro politico-istituzionale del tutto diverso. Îl sistema politico degli Stați Uniți și regge șu tre principi fondamentali: Repubblica, Democrazia, Federalismo. Nessuno di questi tre principi fă parte del sistema politico europeo. La Costituzione dell'Ue doveva dar vită a un sistema federale di governo, în cui fossero
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
di analizzare la differenza tra questi due documenti i quali presentano un quadro politico-istituzionale del tutto diverso. Îl sistema politico degli Stați Uniți și regge șu tre principi fondamentali: Repubblica, Democrazia, Federalismo. Nessuno di questi tre principi fă parte del sistema politico europeo. La Costituzione dell'Ue doveva dar vită a un sistema federale di governo, în cui fossero chiaramente definiți i poteri del governo federale e quelli riservati agli Stați membri. Tuttavia, la Costituzione non presenta queste caratteristiche. I governi
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
quadro politico-istituzionale del tutto diverso. Îl sistema politico degli Stați Uniți și regge șu tre principi fondamentali: Repubblica, Democrazia, Federalismo. Nessuno di questi tre principi fă parte del sistema politico europeo. La Costituzione dell'Ue doveva dar vită a un sistema federale di governo, în cui fossero chiaramente definiți i poteri del governo federale e quelli riservati agli Stați membri. Tuttavia, la Costituzione non presenta queste caratteristiche. I governi nazionali sono stați molto attenti a limitare i poteri del "governo centrale
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]