496 matches
-
presiunii arteriale medii, de aproximativ ()/3; indicele oscilometric (Pachon) este numărul de diviziuni corespunzător acestor oscilații maxime. Pulsul arterial este de fapt pulsul presiunii arteriale, poate fi detectat prin palpare și permite determinarea non-instrumentală a frecvenței cardiace (de fapt frecvența sistolelor ventriculare eficace). Dacă la locul de palpare a pulsului se aplică un traductor piezoelectric conectat la un sistem de înregistrare, se obține sfigmograma (fig. 43), cu aspect similar tensiogramei; oscilațiile acesteia corespund temporal aproape perfect celor presionale, fiind determinate de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
bazează pe receptori de presiune joasă (de întindere), care sunt localizați în atrii și arterele pulmonare și detectează nivelul tensiunii parietale pentru a regla presiunea venoasă și returul venos. Receptorii atriali sunt de tip A, ce descarcă mai ales în sistola atrială, și de tip B, ce descarcă mai ales în telediastolă, la umplerea atrială maximă. Efectele activării voloreceptorilor sunt vasodilatația și tahicardia ușoară, cu scăderea presiunii arteriale, la care se adaugă inhibarea secreției de ACTH și ADH. Diureza crescută ce
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
direct în cavitățile cardiace, prin sistemul venos profund (vasele arteriosinusoidale și arterioluminale) și venele thebesiene. Anastomozele arteriolare sunt rare și cu diametru intern sub 40 μm, dar numărul și dimensiunile lor cresc în cardiopatia ischemică. Datorită presiunii extravasculare mari în sistolă perfuzia zonei subendocardice a ventriculului stâng se realizează numai în diastolă; poate fi afectată de scurtarea diastolei în tahicardie sau de presiunea ventriculară crescută în stenoza aortică (în condiții de nevoie crescută de oxigen). Debitul coronar total (metoda diferenței arteriovenoase
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
reflectată ca modificări de calibru la nivel jugular, captate cu traductor piezoelectric). In cursul ciclului cardiac apar trei deflexiuni pozitive (a, c, v) și două negative (x, y), care corespund modificărilor de presiune în atriul drept determinate de următoarele: a sistola atrială, c bombarea planșeului AV spre atriu în sistola ventriculară isovolumică, x coborârea imediată a planșeului atrioventricular în timpul ejecției, v restabilirea poziției inițiale a planșeului în diastola ventriculară izovolumică, în paralel cu acumularea sanguină atrială prin retur venos, y evacuarea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
cu traductor piezoelectric). In cursul ciclului cardiac apar trei deflexiuni pozitive (a, c, v) și două negative (x, y), care corespund modificărilor de presiune în atriul drept determinate de următoarele: a sistola atrială, c bombarea planșeului AV spre atriu în sistola ventriculară isovolumică, x coborârea imediată a planșeului atrioventricular în timpul ejecției, v restabilirea poziției inițiale a planșeului în diastola ventriculară izovolumică, în paralel cu acumularea sanguină atrială prin retur venos, y evacuarea rapidă a atriului în ventricul la începutul umplerii ventriculare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
ventriculară izovolumică, în paralel cu acumularea sanguină atrială prin retur venos, y evacuarea rapidă a atriului în ventricul la începutul umplerii ventriculare. Diverse condiții patologice sunt însoțite de modificări ale jugulogramei. In fibrilația atrială dispare unda a datorită absenței unei sistole atriale eficace. In insuficiența tricuspidiană unda a pare mai redusă, iar depresiunea x este redusă, dispare sau este înlocuită de unda pozitivă R (de regurgitare), unda v fiind mai amplă; undele c, R, v se pot contopi într-o amplă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
tricuspidiană unda a pare mai redusă, iar depresiunea x este redusă, dispare sau este înlocuită de unda pozitivă R (de regurgitare), unda v fiind mai amplă; undele c, R, v se pot contopi într-o amplă undă pozitivă sincronă cu sistola ventriculară, iar depresiunea y este mai profundă decât în mod normal. In stenoza tricuspidiană unda a este mai amplă, unda c este mai scurtă, iar depresiunea y diminuă pâna la dispariție. In pericardita constrictivă unda a este mai amplă iar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
dintre capilare și atriul de destinație, curgerea sângelui în vene spre cord fiind deci în ultimă instanță determinată de pompa ventriculară din circuitul respectiv (ventriculul stâng pompează sângele prin arterele, capilarele și venele din circulația sistemică, până în atriul drept). Astfel, sistola ventriculului stâng determină un gradient presional (capilare arteriale 30-45 mm Hg, capilare venoase 10-15 mm Hg, vene 5-7 mm Hg, atriu 0 mm Hg). Factorii care contribuie la întoarcerea venoasă sau o influențează includ condițiile care determină presiunea sanguină la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
în cazul unei tensiuni arteriale sistolice de 160 mm Hg și mai mult și/sau la o tensiune arterială diastolică de 95 mm Hg și mai mult. Liga Germană de Combatere a HTA (1990), recomandă ca valorile maxime normale în sistolă și diastolă să fie interpretate în funcție de vârsta pacientului: • Presiunea sistolică : 14O mm Hg pînă la 40 ani, 150 mm Hg între 40-60 ani 160 mm Hg peste 60 ani • Presiune diastolică: 90 mm Hg pentru orice vârstă. În afară de cele două
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
o inimă slab excitabilă (se recomandă ADRENALINA intracardiac), fie de o fibrilație ventriculară (cordul trebuie defibrilat!) Dacă în timpul MCE nu se simte pulsul artificial la carotidă, iar semnele lipsei de oxigen se agravează, este vorba de un stop cardiac în sistolă, imposibil de reanimat. Măsurile de reanimarea sunt mult mai complexe, ele urmărind de fapt resuscitarea cardiacă + respiratorie + cerebrală. Refacerea integrală a activității și funcțiilor scoarței cerebrale constituie obiectivul final al resuscitării. Dacă sub reanimare cardio-respiratorie pupilele se micșorează, reacționează la
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
în timpul efortului cerscând la 40 l/min. Fiziologic, debitul cardiac este proporțional cu nevoia de oxigen de la nivel muscular. Matematic, aceasta se poate afla prin înmulțirea frecvenței cardiace/min. cu debitul sistolic (cantitatea de sânge pompată de inimă, la fiecare sistolă). În repaus, din catitatea totală de sânge pompată de inimă, musculatura scheletică primește 25%. Dacă am calcula cantitatea reală, din cei 5,6 litri, rezultă că 1,4 I de sânge (5,6 x 0,25) vor fi utilizați de
Gimnastica aerobica – strategii pentru optimizarea fitnessului by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1148_a_1881]
-
mese abundente. Prin contrast, scăderea contractilității miocardice (administrarea de beta-blocante) sau creșterea volumului ventricular sau a presiunii arteriale (efortul izometric, squatting-ul, administrarea de adrenalină) duc la reducerea obstrucției [3]. Cauza principală a obstrucției subaortice este dată de mișcarea anterioară în sistolă a valvei mitrale (SAM) și contactul acesteia cu septul inter¬ventricular sub un unghi de aproximativ 90 grade. Durata acestui contact determină gradul de obstrucție și poate fi apreciată extrem de ușor prin examen ecocardiografic. SAM este produsă prin efect Venturi
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
existau simptome invalidante. Examenul pacienților poate fi și el - de la extrem de sărac în elemente (la aceia cu forme segmentare de hipertrofie și fără obstrucție intraventriculară) până la definitoriu pentru un diagnostic pozitiv. Aria precordială poate prezenta un impuls apical presistolic - datorat sistolei atriale viguroase, urmat de șocul apexian propriu-zis - deplasat lateral în marea majoritate a cazurilor, și, uneori de cel de-al treilea impuls (în telesistolă, datorat contracției ventriculare izometrice). Pe jugulogramă se poate remarca o undă a proeminentă, ca urmare a
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
a scăderii complianței ventriculului drept, iar pe carotidogramă se observă o imagine caracteristică acestei patologii, denumită „spike and dome” ce se caracterizează printr-o undă ce crește rapid și are un prim vârf în protosistolă, care apoi scade spre mijlocul sistolei pentru a avea ulterior un al doilea vârf mai mic. Corespondentul impulsului presistolic la auscultație este dat de prezența zgomotului 4 ce precede zgomotul 1; zgomotul 2 poate fi uneori dedublat paradoxal ca urmare a obstrucției la ejecție. Patognomonic pentru
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
supraventriculare și ventriculare. La aproximativ 25% din pacienți, în special odată cu înaintarea în vârstă, poate apare fibrilația atrială, ce accentuează la rândul ei dilatarea atrială, și care este de cele mai multe ori greu tolerată de pacienți ca urmare a dispariției contribuției sistolei atriale la umplerea ventriculară. Dintre complicațiile ce pot apare ca urmare a instalării fibrilației atriale, cel mai frecvent se citează fenomenele embolice și insuficiența cardiaca [9]. La 75% din bolnavi apare tahicardia ventriculară, motiv pentru care în protocolul de urmărire
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
modificarea orientării mușchilor pilieri ai VS unul către celălalt și a amândurora către anterior. Mișcarea sistolică anterioară a valvei mitrale (SAM) se pune în evidența atât în modul M cât și în cel bidimensional și constă în deplasarea bruscă în sistolă a jumătății distale a cuspei mitrale anterioare către SIV și contactul cu acesta. Durata prelungită a acestui contact (> 30% din durata sistolei) duce la creșterea gradului de severitate al obstrucției intraventriculare. Ca urmare a SAM, apare în timp o fibroză
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
pune în evidența atât în modul M cât și în cel bidimensional și constă în deplasarea bruscă în sistolă a jumătății distale a cuspei mitrale anterioare către SIV și contactul cu acesta. Durata prelungită a acestui contact (> 30% din durata sistolei) duce la creșterea gradului de severitate al obstrucției intraventriculare. Ca urmare a SAM, apare în timp o fibroză și îngroșare a marginii libere a valvei mitrale [4]. Prin examinarea Doppler - pulsat sau continuu și aplicarea ecuației lui Bernoulli se apreciază
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
precoce protodiastolică. La vârstnicul de 80 de ani se reduce până la 50% comparativ cu o persoană tânără. Substratul este modificarea de structură VS, scleroza valvelor mitrale cu alungirea timpului de umplere diastolică. Un mecanism particular este încetinirea activării Ca2+ din sistola precedentă, sugerat de faptul că parametrii se ameliorează semnificativ dacă este influențată expresia pompei de transport a calciului din reticulul sarcoplasmatic (SERCA2a) (42). Antrenamentul fizic are capacitatea de a stimula eliberarea Ca2+ sarcoplasmic sechestrat și astfel ameliorează performanța cardiacă. Umplerea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
aorta și ramurile sale, au două modificări specifice - dilatație și rigidizare -, ceea ce Osler numea „arterioscleroză senilă” (47). În arterele musculare periferice, aceste modificări sunt mai discrete. De ce apare această diferență între artere? Pentru că pulsatilitatea, respectiv dilatarea sunt diferite la fiecare sistolă, ceea ce duce la așa-numitul fenomen fizic de „oboseală a materialului”. Arterele mari se dilată cu aproximativ 10% la fiecare sistolă, în timp ce arterele musculare cu 2-3%. Oboseala materialului se referă la fractura unei structuri supuse unui anumit număr de cicluri
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
aceste modificări sunt mai discrete. De ce apare această diferență între artere? Pentru că pulsatilitatea, respectiv dilatarea sunt diferite la fiecare sistolă, ceea ce duce la așa-numitul fenomen fizic de „oboseală a materialului”. Arterele mari se dilată cu aproximativ 10% la fiecare sistolă, în timp ce arterele musculare cu 2-3%. Oboseala materialului se referă la fractura unei structuri supuse unui anumit număr de cicluri de întindere. La o pulsatilitate de 10%, fractura se produce după 9 108 cicluri cardiace, adică după 30 de ani la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
de 47), care se referă la funcția de transformare a fluxului sanguin intermitent la origine în flux continuu la periferie. Funcția este proprie aortei și ramurilor sale, segmente arteriale elastice, care permit ca o parte din sângele ejectat la fiecare sistolă (în mod normal 66% din volumul sistolic) să fie înmagazinat, restul fiind dirijat spre periferie. Volumul de sânge înmagazinat în sistolă va fi cedat ulterior în diastolă. Astfel, presiunea de deformare parietală (Ep - energia potențială a țesutului elastic) din sistolă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
este proprie aortei și ramurilor sale, segmente arteriale elastice, care permit ca o parte din sângele ejectat la fiecare sistolă (în mod normal 66% din volumul sistolic) să fie înmagazinat, restul fiind dirijat spre periferie. Volumul de sânge înmagazinat în sistolă va fi cedat ulterior în diastolă. Astfel, presiunea de deformare parietală (Ep - energia potențială a țesutului elastic) din sistolă este eliberată în diastolă prin destindere elastică sub formă de energie cinetică de scurgere (Ec). Cel mai realist model de studiu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
sistolă (în mod normal 66% din volumul sistolic) să fie înmagazinat, restul fiind dirijat spre periferie. Volumul de sânge înmagazinat în sistolă va fi cedat ulterior în diastolă. Astfel, presiunea de deformare parietală (Ep - energia potențială a țesutului elastic) din sistolă este eliberată în diastolă prin destindere elastică sub formă de energie cinetică de scurgere (Ec). Cel mai realist model de studiu al fiziologiei sistemului arterial este „al unui tub cu un capăt reprezentat de rezistența periferică și celălalt capăt care
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
este „al unui tub cu un capăt reprezentat de rezistența periferică și celălalt capăt care primește intermitent sânge de la cord” (49). Modelul include fenomenul transmisiei și reflexiei undelor la nivelul arborelui arterial. Unda de puls arterial este generată de fiecare sistolă ventriculară. Unda de puls are o presiune și o viteză de propagare (velocitatea undei pulsatile - PWV). Morfologia undei este influențată de sumarea undei anterograde (incidente) - transmisă prin ejecția volumului sistolic în aortă - și a undei retrograde (reflectate) (50) . Fenomenul de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
a velocității, cauzată de scăderea debitului cardiac și de dilatarea aortei (50). La subiecții tineri sănătoși, reflexia este realizată în protodiastolă. TA distolică (TAD) este astfel menținută la un nivel optim pentru asigurarea perfuziei coronariane, fără a crește presiunea în timpul sistolei, deci fără supraîncărcarea de presiune a VS. Rigidizarea peretelui arterial determină creșterea PWV. Consecința va fi transmisia rapidă a undei de puls spre periferie și reflexie precoce, deplasată din diastolă în telesistolă. Implicit, amplitudinea undei presionale va crește în sistolă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]