1,086 matches
-
sunt puternic ideologizate (vezi Deconchy, 1989), proclamând un „adevăr” universal, științific, unic, toate explicațiile și acțiunile poartă amprenta acestei specificități. În aceste condiții, discursul identitar al individului traduce modul în care acesta s-a implicat în problemele comune, de la cele situaționale, instituționale, până la cele naționale, ca proiect social global. Subiectul social își construiește discursul pornind de la „starea de fapt” și-și organizează strategia țintind către sfere din ce în ce mai largi, însușindu-și discursul identitar dominant, unificator, național (Gavreliuc, 2000). Produsul final se prezintă
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
tratată într-o manieră „obiectivă”, inserată între altele într-o manieră „neutră”. Sensul e acesta: contextul este important, dar nu hotărâtor. Ceea ce vreau să prezint în continuare este modul în care un anumit context global (social, ideologic), precum și cel concret, situațional pot determina formarea unor anumite reprezentări sociale, dirijate, „comandate” de specificul acestui context. Despre rolul contextului Serge Moscovici a spus-o primul: reprezentările sociale sunt „aspecte ale mediului social”; ele sunt produse de contextul social, generate în mod colectiv. Reprezentările
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
realitate constrângătoare, un marcaj social, un corpus de norme de conduită care nu-i dau actorului social nici o șansă să refuze sau să aleagă dintre mai multe variabile. Mă refer la un context social-global, ideologic, precum și la un context imediat, situațional, ce construiesc împreună o anumită realitate social-istorică în care-l „învelesc” pe individ, silindu-l să-și însușească anumite soluții cognitive, să prelucreze o anumită informație și să-și formeze anumite imagini, credințe, reprezentări. Dacă-și alimentează reprezentările dintr-un
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
celorlalți, de ideile pe care le împărtășește împreună cu alții. Specific acestui tip de gândire este faptul că, în operațiile cognitive, se utilizează credințele colective și reprezentările sociale pe care individul le-a dobândit, frecventând un anumit context social, ideologic și situațional. Implicarea ideologică, raporturile sociale influențează capacitatea individului de a judeca și evalua, marchează dezvoltarea sa cognitivă. Gândirea socială este deci impregnată de istoria morală, culturală, economică a grupului social, o ancorează, o particularizează. Homo sapiens este totodată și un „homo
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
consecințele respectivului decret, ce-au ființat pe parcursul a 23 de ani, afectând trebuințele umane de bază - nevoile fiziologice și de siguranță (Maslow, 1968)? Ce-a însemnat să fii femeie în timpul „regimului Ceaușescu”? Vom încerca, în consecință, un decupaj în contextul situațional al trecutului apropiat privind modificările statutului femeii în regimul comunist, cauzele și consecințele interzicerii avorturilor în România în perioada 1966-1989. Premise ideologice În mod declarat, Revoluția bolșevică (1917) trebuia să aducă schimbări fundamentale în statutul femeii, considerată, în condițiile societății
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
majoritatea foștilor deținuți politici intervievați, ancheta a constituit primul eveniment traumatic 1 (eveniment dureros situat în afara experienței umane obișnuite) pe care l-au trăit. Evenimentele la care au participat în decursul anchetelor au cuprins cea mai mare parte a factorilor situaționali ce duc la elaborarea traumei, considerați astfel de Green (1993): 1. amenințarea integrității corporale și a vieții (peste 80% dintre mărturii cuprind referiri la astfel de amenințări); 2. vătămările sau rănirile corporale severe; 3. a fi supus unei răniri sau
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
vârste au spus fie că nu știu mai nimic despre fenomenul închisorilor politice, fie au emis opinia că „au făcut ei ceva rău, altfel nu erau închiși”. Structuri ale discursului foștilor deținuți politici Concepția analizei Întrucât unele teme sau elemente situaționale apăreau frecvent în interviuri, am considerat utilă efectuarea unei analize structurale a discursului acestor persoane. Pentru acest scop, au fost alese aleator un număr de 10 dintre cele 20 de interviuri realizate. Am considerat potrivită efectuarea unei analize structurale întrucât
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
un mort (1998), scriere de factură avangardistă, ale cărei personaje se definesc în raport cu o aparentă situație limită. Lovitura de teatru (2000) reprezintă desprinderea de registrul literar al absurdului și descoperirea unei formule personale de metateatru, caracterizată prin introducerea unui preambul situațional, unde sunt precizate circumstanțele viitoarei acțiuni, dar și prin acreditarea ca personaje a Publicului și a Autorului. Replicile transcend sfera banalului, unde ele se consumă, spre a se cantona în veritabile comentarii autoreflexive. Tehnica se regăsește în Păcală (2002), aplicată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286695_a_288024]
-
al., 1996). b) Contextualismul este o viziune inspirată mai ales de etnometodologi. Etnometodologia oferă o teorie elaborată și sistematică potrivit căreia membrii unei organizații sau ai unui grup încearcă să mențină un „sens comun”, care însă, fiind fragmentar, istoric și situațional, nu se poate conforma decât unei „logici locale”. Principala idee este că orice tip de cunoaștere poate fi analizat și înțeles numai în contextul care îl caracterizează. Valabilitatea cunoașterii va merge mai degrabă până la limitele flexibile ale unui orizont apropiat
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
prezența unui număr foarte mare de variabile, a căror acțiune este imposibil de controlat și prevăzut în totalitate; - actul liber, spontan, nedeterminat de precedente cauzale, ce apare în procesul educațional și afirmă caracterul teleologic al acestuia; - posibilitatea/necesitatea unei didactici situaționale, care depășește caracterul rigid al rețetelor în favoarea unei abordări în situație, mai aproape de multitudinea factorilor care pot interveni în procesul educațional; - riscul conceperii elevului, dar și a sistemului de învățământ în ansamblu ca o cutie neagră, după principiul că anumite
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
reprezentărilor sociale, această variabilă este tratată într-o manieră "obiectivă", „neutră”. Sensul e acesta: contextul este important, dar nu hotărâtor. Ceea ce vreau să prezint, în continuare, este modul în care un anumit context global (social, ideologic), ca și cel concret, situațional, pot determina formarea unor anumite reprezentări sociale, dirijate, "comandate" de specificul acestui context. Despre rolul contextului Moscovici a spus-o primul: reprezentările sociale sunt "aspecte ale mediului social"; ele sunt produse de contextul social, sunt generate în mod colectiv. Reprezentările
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
realitate constrângătoare, un marcaj social, un corpus de norme de conduită care nu dau actorului social nici o șansa să refuze sau să aleagă dintre mai multe alternative. Mă refer la un context social-global, ideologic, ca și la un context imediat, situațional care construiesc împreună o anumită realitate social-istorică, în care-l "învelesc" pe individ, silindu-l să-și însușească anumite soluții cognitive; să prelucreze o anumită informație și să-și formeze anumite imagini, credințe, reprezentări. Dacă-și alimentează reprezentările dintr-un
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
101 4. Orientările actuale ale cercetării /101 4.1. Gestionarea diversității /102 4.2. Demersul de integrare /103 Capitolul 7. Implicarea în muncă și satisfacția /105 1. Implicarea: definiție /105 2. Relația dintre implicarea în muncă și variabilele personale și situaționale /108 3. Implicare și efecte organizaționale /109 4. Discuție /110 5. Satisfacția muncii: definiții /110 6. Relația între satisfacție și variabilele organizaționale / 111 6.1. Satisfacție și post /111 6.2. Satisfacție și remunerație /112 6.3. Satisfacție și relații
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
angajamentului consideră că angajarea într-un act care nu este problematic îl va face pe subiect să aibă comportamente mai costisitoare. Zeci de studii confirmă acest lucru. De notat că angajarea într-un act nu este o variabilă psihologică. Condițiile situaționale de realizare a unui act sunt cele care permit definirea lui ca angajant sau nu. Aceste condiții sunt acum binecunoscute (Beauvois, Joule, 1998). Autorii le grupează în două mari categorii: • dimensiunea actului (e vorba de vizibilitate și importanță). Un act
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
diverse caracteristici obiective ale muncii se îmbină pentru a obține un scor potențial de motivație. Scorul va fi mare pentru posturile variate, identificate clar, care au un impact social, îi oferă responsabilități salariatului și dau loc unui feedback. Aceste variabile situaționale exercită o influență la nivelul variabilelor psihologice. Legătura dintre caracteristicile postului, variabilele psihologice și consecințele personale și organizaționale nu este mecanică. Ea este afectată de o variabilă moderatoare, nevoia individuală de dezvoltare, care se exercită la două niveluri (vezi tabelul
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
lucrările lui Locke), dar și atașamentul față de scop. Acest atașament va decurge din valoarea subiectivă a recompenselor legate de atingerea scopului (valență), precum și din expectanță (capacitatea percepută de a atinge obiectivul). Valența și expectanța sunt determinate de variabile personale și situaționale. Klein și Hollenbeck, studiind atașamentul față de scop, integrează în teoria scopurilor elemente din teoria expectanței valența. 4.2. Demersul de integrare Unii cercetători au încercat să integreze diferitele teorii ale motivației folosind cadre matematice. În această orientare, Klein (1989) a
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
măsura în care o persoană se identifică cu munca sa, participă activ la realizarea ei și consideră performanța importantă în evaluarea propriei valori". Cercetările pot fi organizate în jurul a două orientări. Figura 8. Organizarea cercetărilor privind implicarea Variabile personale și situaționale → Implicare în muncă → Efecte organizaționale La nivelul (1), se va studia relația dintre implicarea în muncă și multiplele variabile personale și situaționale. La nivelul (2), implicarea în muncă va fi pusă în relație cu diferite efecte organizaționale (performanță, absenteism). Vom
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
valori". Cercetările pot fi organizate în jurul a două orientări. Figura 8. Organizarea cercetărilor privind implicarea Variabile personale și situaționale → Implicare în muncă → Efecte organizaționale La nivelul (1), se va studia relația dintre implicarea în muncă și multiplele variabile personale și situaționale. La nivelul (2), implicarea în muncă va fi pusă în relație cu diferite efecte organizaționale (performanță, absenteism). Vom examina succesiv aceste două niveluri de analiză, sprijinindu-ne pe meta-analiza lui Brown (1996), care privește 240 de cercetări publicate între 1974
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
diferite efecte organizaționale (performanță, absenteism). Vom examina succesiv aceste două niveluri de analiză, sprijinindu-ne pe meta-analiza lui Brown (1996), care privește 240 de cercetări publicate între 1974 și 1995. 2. Relația dintre implicarea în muncă și variabilele personale și situaționale Brown clasează în primul rând variabilele personale și situaționale care vor fi relaționate cu implicarea în muncă. El distinge variabilele numite "antecedente" deoarece joacă un rol cauzal. Este vorba de: • variabile de personalitate. Sunt variabilele construite în timpul educației: "etica protestantă
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
două niveluri de analiză, sprijinindu-ne pe meta-analiza lui Brown (1996), care privește 240 de cercetări publicate între 1974 și 1995. 2. Relația dintre implicarea în muncă și variabilele personale și situaționale Brown clasează în primul rând variabilele personale și situaționale care vor fi relaționate cu implicarea în muncă. El distinge variabilele numite "antecedente" deoarece joacă un rol cauzal. Este vorba de: • variabile de personalitate. Sunt variabilele construite în timpul educației: "etica protestantă" (Blood, 1969) care dă o valoare intrinsecă muncii ca
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
și implicare. Aceste rezultate sunt conforme, cu excepția LOC, celor prezentate într-o sinteză mult mai veche (Rabinowitz, Hall, 1977). Ele rămân deci constante în ciuda trecerii timpului și a transformărilor aferente; • implicarea în muncă este în mare măsură dependentă de variabile situaționale. Toate caracteristicile postului incluse în modelul lui Hackman și Oldham sunt legate de implicare. Validitatea modelului își găsește aici o nouă confirmare. De asemenea, participarea și considerația sunt însoțite de o implicare mare. Participarea are cele mai puternice efecte; • În
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
la promovări...). Doar cu satisfacția dată de salariu implicarea nu este corelată pozitiv. 4. Discuție Brown (1996) realizează o meta-analiză de mare amploare. Această lucrare arată că implicarea depinde atât de variabile personale (stima de sine...), cât și de variabile situaționale (caracteristicile postului, comanda). Implicarea este numai slab legată de performanțe. Rezultatul nu este surprinzător. El se explică prin faptul că motivația furnizează energia aflată la baza comportamentelor și face ca ele să fie menținute. Ea explică, de asemenea, performanța. Implicarea
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
referitoare la stres, singurele care iau în considerare emoțiile la locul de muncă. De aceea merită dezvoltate. DE REȚINUT • Implicarea este un concept multidimensional. • Ea depinde de variabile personale (stima de sine și adeziunea la etica protestantă) și de variabile situaționale (caracteristicile postului și participarea). • Relația între implicare, performanță și absenteism este slabă. Satisfacția este o stare emoțională. Ea rezultă din punerea în relație a așteptărilor individului față de muncă cu ceea ce îi oferă munca. Capitolul 8 Șomajul și gestionarea efectelor lui
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
internă și externă. Atât pentru locul controlului, cât și pentru atribuire, cercetările au demonstrat că există o "înclinație" de internalitate. Aceasta constă în a pune în prim-plan mai ales explicațiile interne și a acorda mai puțin loc ponderii factorilor situaționali. Este vorba (Dubois, 1994) "de o supraestimare a ponderii actorului ca factor cauzal". Mai multe explicații au fost avansate pentru acest fenomen (vezi Dubois, 1994). Jellison și Green (1981) propun o explicație în termeni de normă socială: ar exista o
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
desfășurarea procesului: a. contextul psihologic, are în vedere cine suntem și ce am adus interacțiunii. Nevoile, dorințele, valorile, personalitatea individului etc. formează contextul psihologic; b. contextul relațional, care se preocupă de reacțiile noastre vizavi de persoanele din jur; c. contextul situațional este focalizat pe "locul" psiho-social în care are loc comunicarea. O interacțiune care se desfășoară într-o clasă va diferi foarte mult de una dintr-un bar; d. contextul ambiental are în vedere "locul fizic" în care comunicăm: mobilă, spațiul
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]