286 matches
-
Analele Univ. "Al. I. Cuza" Iași. Petru Șt. (1989) "Geologia regiunii Dealului Mare-Hârlău și perspectivele în resurse minerale utile"; Univ. "Al. I. Cuza" Iași Rădoane Maria , Nicolae Rădoane ( 2010 ,,Monitorizarea evoluției ravenelor test din Podișul Moldovei în perioada 1986— 2008. Slavic Gh. (1977) "Podișul Sucevei studiu climatologic"; Rezumatul tezei de doctorat, Iași. Tănasă I., Mihăilă D. (2005) - „Variabilitatea cantităților de precipitații înregistrate la stația meteorologică Suceava”,Culegere de lucrări, București 28 30 septembrie 2005. Tănasă I. (2011) ,,Clima Podișului Sucevei , Fenomene
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
lingvistică, și-au proclamat că limbi naționale variante regionale ale sîrbo-croatei260: bosniacă, croată, muntenegreană, sîrbă. Bibliografie specială: Bray, R.G.A. de, Guide to the Slavonic Languages. Third Edition, Revised and Expanded, I. South Slavonic; ÎI. West Slavonic; III. East Slavonic, Slavica Publishers, Columbus, Ohio, 1980. Comrie, Bernard; Corbett, Greville G. (editori), The Slavonic Languages, Routledge, Londra/New York, 1993. Comrie, Bernard; Stone, Gerald; Polinsky, Maria, The Russian Language în the Twentieth Century, Clarendon Press, Oxford, 1996. Gardiner, S.C., Old Church Slavonic. An
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Feuvre, Clăire, Le vieux slave, Peeters, Leuven-Paris, 2009. Olteanu, Pandele (coordonator), Slavă veche și slavona românească, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1975. Paliga, Sorin, Introducere în studiul comparativ al limbilor slave, Editura Universității din București, Burești, 2012. Paliga, Sorin, 100 Slavic Basic Roots: Once Again on Slavic ѕъto and the Slavic Ethnogenesis, în "Romanoslavica", 40, 2004, pp. 67-86. Paliga, Sorin, Mitologia slavilor, Editura Meteor, București, 2006. Pleter, Tiberiu; Lambru, Ruxandra, Elemente de gramatică a limbii slave vechi, vol. I. Morfosintaxă numelui
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Leuven-Paris, 2009. Olteanu, Pandele (coordonator), Slavă veche și slavona românească, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1975. Paliga, Sorin, Introducere în studiul comparativ al limbilor slave, Editura Universității din București, Burești, 2012. Paliga, Sorin, 100 Slavic Basic Roots: Once Again on Slavic ѕъto and the Slavic Ethnogenesis, în "Romanoslavica", 40, 2004, pp. 67-86. Paliga, Sorin, Mitologia slavilor, Editura Meteor, București, 2006. Pleter, Tiberiu; Lambru, Ruxandra, Elemente de gramatică a limbii slave vechi, vol. I. Morfosintaxă numelui; vol. ÎI. Morfosintaxă verbului și a
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
coordonator), Slavă veche și slavona românească, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1975. Paliga, Sorin, Introducere în studiul comparativ al limbilor slave, Editura Universității din București, Burești, 2012. Paliga, Sorin, 100 Slavic Basic Roots: Once Again on Slavic ѕъto and the Slavic Ethnogenesis, în "Romanoslavica", 40, 2004, pp. 67-86. Paliga, Sorin, Mitologia slavilor, Editura Meteor, București, 2006. Pleter, Tiberiu; Lambru, Ruxandra, Elemente de gramatică a limbii slave vechi, vol. I. Morfosintaxă numelui; vol. ÎI. Morfosintaxă verbului și a părților de vorbire neflexibile
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Meteor, București, 2006. Pleter, Tiberiu; Lambru, Ruxandra, Elemente de gramatică a limbii slave vechi, vol. I. Morfosintaxă numelui; vol. ÎI. Morfosintaxă verbului și a părților de vorbire neflexibile, Editura Universității București, București, 2008 și 2011. Sussex, Roland; Cubberley, Paul, The Slavic Languages, Cambridge University Press, Cambridge-New York, 2006. Tomici, Mile, Limba sarba contemporană [Curs, Universitatea "Ovidius"], Constantă, 1998. Vinokur, G.O., The Russian Language. A Brief History, Cambridge University Press, Cambridge, 1971. Vraciu, Ariton, Curs de lingvistică generală și comparată (pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Centre Național de Recherche Scientifique, Paris, 1981. Schladt, Mathias (editor), Language, Identity, and Conceptualization among the Khoisan, Rüdiger Köppe Verlag, Cologne, 1998. Starostin, George, Languages of Africa. An attempt at a lexicostatistical classification, vol. I. Methodology. Khoesan Languages. Languages of Slavic Culture, Moscova, 2013. Vossen, Rainer (editor), The Khoesan Languages, Routledge, Oxon, 2012. Westphal, E.O.J., The Click Languages of Southern and Eastern Africa, în vol. T.A. Sebeok (editor), Current Trends în Linguistics, vol. 7: Linguistics în Sub-Saharian Africa
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
împrejurare confirmă și mai mult părerea că Maris al lui Strabon, și deci și acel al lui Herodot, este Oltul. Maris este numai cât o derivare scitică a rădăcinii arice mar-apă de unde sanscritul mîra, celticul mor, goticul marei, latinul mare, slavicul mare, litvanul mares, și prin care se explică niște termeni ca Marmara, Marna, Marsala, râușor și oraș în Sicilia, Mara, pârâu în Maramureș. Maris însemna deci in limba scitică tot atâta ca și apă, râu. Prin urmare deși nu se
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
ucigător de bărbați, căci in limba scitică cuvîntul oior ar înseamnă bărbat și pata, a ucide. Oior nu este decât sanscritul vira, latinul vir, goticul vair, litvanul wyras, celticul gwr, bărbat; iară pata este sanscritul bad, elenicul na-vânato, latinul batuere, slavicul biti, a bate, a ucide, Un topor de aramă cu două ascuțișuri se numea în limba scitică Sagara, ^ayaQiv. Acest cuvânt stă foarte aproape de latinul securis. Sciții fiind un popor de arcași, numele lor își găsește explicația în germanicul Schütze
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Zerna (Zernensium colonia), o inscripțiune descoperită la Mehadia Tsierna. Este deci evident că în limba dacă sunetul inițial al numelui se apropia mai mult de z sau de ț decât de c, pe când termenul negru este redat în toate dialectele slavice prin cern, ciarn, ciorn, aducând cu sunetul pe care-1 are c înainte de e și i. Limba tracică, fiind și ea o ramură a limbelor arice, nu ar trebui să ne minuneze chiar dacă am găsi în ea un termen pe deplin
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Este de observat că numele de zîrnă se aplică în românește tocmai la aceeași plîntă care purta în limba dacă pe acel de n()od’t6<>v(x, încât nu este de admis ca Românii să-l fi împrumutat de la slavicul zerna, cu toată forma sa aproape identică, pentru că la Slavi zerna înseamnă bob sau mazăre și în acest caz cum s-ar explica cuvântul derivat a se zîrni, a deperi la umbră, în cazul când s-ar admite ca zîrna
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
ce să zicem despre o sumă de alte etimologii, care de care mai fantastice ? Astfel sunt, bunăoară: Crovizii popor din Tracia ce nu ar fi decât Croații slavoni; Carpații care ar veni de la crapii, tare; Cotensii trib al Dacilor de la slavicul cît, unghiu; Timeșul de la rădăcina tim, ud; Clepidava de la Clepati, a suna; Oroles numele unui rege get de la oril, vultur; Zamolxis, profetul get de la za, după și mrukati, a întuneca.!! Cu asemenea etimologie s-ar ajunge în curând, cum spune
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Iancu, Petrea Iosub, Constantin Iurașcu Tataia, Cezar Ivănescu, Gheorghe Lupu, Constantin Manea, Dumitru V. Marin, Ion Mâcnea, Ion Murgeanu, Petru Necula, Traian Nicola, Gruia Novac, Mihai Ogrinji, Ion Patriche, Coriolan Păunescu, Alexandru Poamă, Theodor Pracsiu, Dan Ravaru, Cristian Simionescu, Constantin Slavic, Gheorghe Sofianu, Avram D. Tudosie, Laurențiu Șoitu și mai tinerii Mihai Apostu, Val Andreescu, Leonard Ciureanu, Daniel Dragomirescu, Daniel Grosu, LucianValeriu Lefter, Ion Toderașcu ș.a.. * Deși pun răbdarea cititorilor la... așteptare, cele cinci decenii de presă comunistă merită o u
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Mihai Ciobanu, sau Daniel Grosu, cu trei romane mediocre, care n-au nici o prezență, dar absolut nici o prezență publică vizibilă în viața Cetății. Sau Marina Costea care și adună volume de maculatură drept piedestal pentru ... poetă, sau Constantin Jomir, Constantin Slavic care-s oameni la locul lor, meseriași la ziarul comunist pe care l-au slujit dar cu talent în curs de afirmare, ca prozatori, la bătrânețe. Poetă cu adevărat, Daniela Oatu își face datoria de profesoară și atât; altă poetă
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Maria Cozma - Nisipul meu din clepsidră"Special pentru S.C. Cvintet Te-Ra S.R.L. și săptămânalului Meridianul Vaslui. Poezia este cea care ne apropie pentru a putea să privim Cerul. Cu mult respect și considerație, Maria Cozma." - 29 nov. 2005 22. Constantin Slavic - O baltă de lumină "Cu întreaga stimă și considerație pe care de-o viață le port domnului profesor și permanentului prieten prof. dr. D.V. Marin, din partea autorului C. Slavic" - 18 august 2006 23. Daniel Grosu - Toamnă kaki - "Domnului profesor doctor
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
mult respect și considerație, Maria Cozma." - 29 nov. 2005 22. Constantin Slavic - O baltă de lumină "Cu întreaga stimă și considerație pe care de-o viață le port domnului profesor și permanentului prieten prof. dr. D.V. Marin, din partea autorului C. Slavic" - 18 august 2006 23. Daniel Grosu - Toamnă kaki - "Domnului profesor doctor Dumitru V. Marin, această toamnă kaki pentru anotimpul zăpezii de pe flori de cireș" - 18 septembrie 2006 24. Marina Costea - Vertebrele timpului - "Domnului director al TELEVIZIUNII VASLUI și al GRUPULUI
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
toată prețuirea pentru modul cum realizează și trăiește actul de cultură." - mai, 2007 36. Ion N. Oprea - Lumânărică Dlui prof. dr. Dumitru V. Marin cu mari aprecieri pentru muncă și suflet, Ion N. Oprea." - Iași, 04.06.2009 37. Constantin Slavic - Vârcolacii "Stimatului ocrotitor al culturii pe aceste meleaguri, și totodată, bunului meu prieten, de-o viață, prof. dr. D.V. Marin. Cu stimă și drag, Constantin Slavic." - 9 iunie 2009 38. Constantin Slavic - Un țânțar cu ochi albaștri - "Stimatului prieten de-
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
aprecieri pentru muncă și suflet, Ion N. Oprea." - Iași, 04.06.2009 37. Constantin Slavic - Vârcolacii "Stimatului ocrotitor al culturii pe aceste meleaguri, și totodată, bunului meu prieten, de-o viață, prof. dr. D.V. Marin. Cu stimă și drag, Constantin Slavic." - 9 iunie 2009 38. Constantin Slavic - Un țânțar cu ochi albaștri - "Stimatului prieten de-o viață, D.V. Marin, și întregii 355 sale familii, pentru tot ce este și mai cu seamă ce va fi,...! Cu drag, Constantin Slavic !" - 26 iunie
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
N. Oprea." - Iași, 04.06.2009 37. Constantin Slavic - Vârcolacii "Stimatului ocrotitor al culturii pe aceste meleaguri, și totodată, bunului meu prieten, de-o viață, prof. dr. D.V. Marin. Cu stimă și drag, Constantin Slavic." - 9 iunie 2009 38. Constantin Slavic - Un țânțar cu ochi albaștri - "Stimatului prieten de-o viață, D.V. Marin, și întregii 355 sale familii, pentru tot ce este și mai cu seamă ce va fi,...! Cu drag, Constantin Slavic !" - 26 iunie 2009 39. Ciochină Barbu Ioan și
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
drag, Constantin Slavic." - 9 iunie 2009 38. Constantin Slavic - Un țânțar cu ochi albaștri - "Stimatului prieten de-o viață, D.V. Marin, și întregii 355 sale familii, pentru tot ce este și mai cu seamă ce va fi,...! Cu drag, Constantin Slavic !" - 26 iunie 2009 39. Ciochină Barbu Ioan și Marin Dorian îndrumătorul societăților specializate în pază și protecție - "De la nepotu', multă sănătate." 40. Ștefan Racovitză Cu mâinile de cap - "Domnului Dumitru Marin, cu cele mai prietenești gânduri din partea autorului, un nepot
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Les lettres françaises (Paris), Lumea, TV Vaslui, Unison Radio, Meridianul, Rampa, Ramuri (Craiova), România literară, Sonntag (Berlin), Teatr (Moscova), Teatr (Varșovia), Théatre dans le monde (Bruxelles), Teatrul, Tribuna (Cluj). Pentru vasluieni, rol excepțional în realizarea Festivalului Umorului, încurajarea talentelor locale. SLAVIC, Constantin, n.1932, 2 mai, Botoșani (G. Enescu): scriitor și ziarist. A urmat studiile școlii 371 profesionale din Brașov, apoi a urmat liceul și Facultatea de Filologie a Universității "Al. I. Cuza" din Iași. Debutează cu poezii, în 1950, în
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
impact al 383 activităților sale literar - artistice și cu atât mai puțin... de model ! Cam aceeași situație o are Aurel Cehan, epigramist cu har, dar lipsă la chemări sociale, Constantin Jomir fost mare, acum doar bunic, Constantin Manea (epigramist), Constantin Slavic (povestitor, fără spor valoric, dar neodihnit), Leonard Ciureanu, poet abscons retras la țară, Mihai Ciobanu (pensionat și din viața publică), Nicolae Ariton (profesor la Dănești), un prozator de tip special, ș.a., ș.a. Cum să-i putem considera cu influență socialculturală
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
LIII, 4, p. 449-467. Marten, Lutz, 2005, "The dynamics of agreement and conjunction", în Lingua, 115, p. 527-547. Marušič, Franc, Andrew Nevins, Amanda Saksida, 2006, "Last-Conjunct Agreement in Slovenian", în R. Compton, M. Goledzinowska, U. Savchenko (eds), Formal Approaches to Slavic Linguistics 15 (The Toronto Meeting), Ann Arbor, Michigan Slavic Publications, p. 210-227. Matushansky, Ora, 2005, Iraqi head seeks arms: Are bare nouns created equal?, Bare workshop, December 22nd, Utrecht (http://mapage.noos.fr/matushansky). Maurice, Florence, 2001, "Deconstructing Gender - The
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
of agreement and conjunction", în Lingua, 115, p. 527-547. Marušič, Franc, Andrew Nevins, Amanda Saksida, 2006, "Last-Conjunct Agreement in Slovenian", în R. Compton, M. Goledzinowska, U. Savchenko (eds), Formal Approaches to Slavic Linguistics 15 (The Toronto Meeting), Ann Arbor, Michigan Slavic Publications, p. 210-227. Matushansky, Ora, 2005, Iraqi head seeks arms: Are bare nouns created equal?, Bare workshop, December 22nd, Utrecht (http://mapage.noos.fr/matushansky). Maurice, Florence, 2001, "Deconstructing Gender - The case of Romanian", în Marlis Hellinger, Hadumod Bußmann (eds
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
curs susținut la școala de vară EGG09, Poznań, Polonia. Pollard, Carl, Ivan A. Sag, 1994, Head-Driven Phrase Structure Grammar, Chicago, University of Chicago Press. Popescu-Marin, M., 1967, "Acord... și acord", în Presa noastră, 12, 1, p. 39-40. Progovac, Ljiljana, 1997, "Slavic and the Structure for Coordination", în Martina Lindseth, Steven Franks, (eds), Formal Approaches to Slavic Linguistics: The Indiana Meeting 1996, Michigan Slavic Publications, Ann Arbor, p. 207-224. Pullum, Geoffrey, Arnold Zwicky, 1983, "Cliticization vs. inflection: English N'T", în Language
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]