154 matches
-
Al. Săndulescu Traian Ionescu-Nișcov (1898-1989), eminent slavist, cu studii de specializare la Praga, unde și-a luat doctoratul, a fost lector de limba și literatura română în capitala Cehoslovaciei între 1943-1944; 1946-1948. Admirator al cehilor și al culturii boeme, s-a ocupat în principal, cum ne informează
Cehi și români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10981_a_12306]
-
ediției critice. Grigore Brâncuș editează monumentul filologic hasdeean Etimologicum Magnum Romaniae, în trei volume, apărute în anii 1972-1976 la Editura Minerva. Cuvente den batrâni apar, tot în trei volume, la Editura Didactică și Pedagogică, în 1983-1984, în îngrijirea corectă a slavistului Gheorghe Mihăilă. Istoria critică a românilor este reeditată, după toate regulile științifice, cu un studiu introductiv de către Grigore Brâncuș, la Editura Minerva, în 1984 (în completare, istoricul Manole Neagoe a adăugat un alt studiu și note de specialitate adecvate). De ce
Mersul ediției Hasdeu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10927_a_12252]
-
aproape uitat astăzi. Din aceeași generație cu Nicolae Cartojan și Sextil Pușcariu, pionieri și ei ai studiului literaturii din secolele XVI-XVIII cu mijloacele secolului XX, Ștefan Ciobanu venea din Basarabia și predase la Kiev, unde dobândise o solidă formație de slavist. L-am folosit în Istoria critică în mai mare măsură decât pe ceilalți doi, față de care a avut în plus preocupări legate de metodele de studiu în istoria literară. A publicat în 1944 la „Casa Școalelor” o broșură intitulată Introducere
Un nume uitat: Ștefan Ciobanu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5236_a_6561]
-
chiar cu întâietate, în paginile acestei reviste. Dintre ele voi aminti doar unul care îmi este foarte apropiat de suflet, publicat în nr 1 din 1979, Monumentele - mărturii ale istoriei noastre. Era vorba de Mănăstirea Râmeți din Munții Apuseni, unde slavistul echipei noastre, Monica Breazu (ulterior slavist la Biblioteca din Paris) descifrase cu mijloace speciale (lampă de ultraviolete), o inscripție care data al doilea strat de pictură al bisericii cu o sută de ani mai devreme decât se apreciase până atunci
Arta cositorului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3793_a_5118]
-
reviste. Dintre ele voi aminti doar unul care îmi este foarte apropiat de suflet, publicat în nr 1 din 1979, Monumentele - mărturii ale istoriei noastre. Era vorba de Mănăstirea Râmeți din Munții Apuseni, unde slavistul echipei noastre, Monica Breazu (ulterior slavist la Biblioteca din Paris) descifrase cu mijloace speciale (lampă de ultraviolete), o inscripție care data al doilea strat de pictură al bisericii cu o sută de ani mai devreme decât se apreciase până atunci, în 1377. În articolul de atunci
Arta cositorului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3793_a_5118]
-
noastră, de un dialog tot cu L.V. în "22" nr. 5 din același an ca și o scurtă știre în "Observator cultural" nu am mai întîlnit altceva), deoarece nu vin din partea unui specialist întru ale literaturii și nici din partea unui slavist. Am pornit însă de la credința că nici un umanist, astăzi, cînd este atîta "foame" de instrumente de lucru, nu poate rămîne indiferent în fața unui Dicționar al scriitorilor români redactat în străinătate. De fapt, titlul acesta este numai traducerea celui real, Slovník
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
apoi la București, Ion Chinezu la Târgu-Mureș, mai târziu la Cluj, iar Gr. Nandris la Cernăuți. Doar doi dintre ei se vor revedea în Occident după al doilea război mondial, Băncilă și Chinezu rămân în țară. Profesor universitar la Cernăuți (slavist, cu studii în Polonia), Nandris e un corespondent asiduu și abundent: 79 de scrisori între 1924 și 1939. Retrospectiv, 60 de ani mai tarziu, chiar și aceasta abundență epistolara pare curioasă; cei doi au desigur multe lucruri în comun, dar
Basil Munteanu si corespondentii săi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/18119_a_19444]
-
lucruri în comun, dar deschiderea spre lume nu e aceeași: severă și generoasă, la Basil Munteanu, lirica și acută (o ascuțime fără adâncime) la Grigore Nandris. Unul își "reușește" viață: Nandris, de timpuriu universitar, bine instalat în specialitatea să de slavist; celălalt, B. Munteanu, se dăruie haotic obsesiei românești, insensibil la obiectivele necesități doctorale (lucrând concomitent în domeniul literaturii comparate). Exilul de dupa al doilea război îi va reuni întrucâtva. Grigore Nandris (care are o foarte bună până de epistolier!) rămâne un
Basil Munteanu si corespondentii săi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/18119_a_19444]
-
unul din cele mai bogate spirite românești ale secolului 20, fără preocupări de carieră. Semnificativă este reacția lui Nandris la apariția așteptatei Littărature roumaine. El este entuziasmat, firește, si nu sinceritatea să pune problema, ci confuzia în judecată estetică, indiscutabila. Slavistul își manifestă preferință pentru românul 1907 al lui Cezar Petrescu "care trebuie să fie relevat înaintea revoluției lui Rebreanu". Iată o frază curioasă și ușor confuză. Prin revoluție, e oare desemnat titlul Răscoală? Ori Gr. Nandris vrea să spună că
Basil Munteanu si corespondentii săi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/18119_a_19444]
-
unui țăran. Am să recitesc cartea să-mi verific judecată prima, care a fost aceea că e un roman mediocru, inferior Pădurii spânzuraților! (p. 587). Asemenea judecați de valoare nu-l prezintă bine pe un savant profesor - fie el și slavist - de vreme ce le pune pe hârtie cu multă siguranță de sine. D. PANAITESCU-PERPESSICIUS (1891-1971) apare în corespondență lui Basil Munteanu cu o singură scrisoare - cea mai târzie din volum, căci e datata, crepuscular, București 30 Maiu 1948... Pe tonul cercetătorului preocupat
Basil Munteanu si corespondentii săi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/18119_a_19444]
-
succesorul lui Ramiro Ortiz. Îl aprecia ca italienist, dar îl socotea "orgolios și sforar, binevoitor și atent ca de la înălțimi, condescendent și taler cu două fețe, florentin și machiavelic, din cap și până-n tălpile picioarelor". Profund antipatic i-a fost slavistul Petre Cancel, un nevropat mohorât și bizar, și, oarecum pe aproape, Mihail Dragomirescu, al cărui portret alunecă în caricatură, îngroșând mult părțile negative și nerecunoscându-i nici un merit. Alexandru Ciorănescu afirmă că nimeni nu l-a luat în serios, mai
Memorialiști români - Alexandru Ciorănescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14382_a_15707]
-
Rosetti. Și, în sfîrșit, revista Cercetări literare (1934-1943), cea dintîi revistă de istorie literară, dedicată mai ales literaturii vechi românești (recenziile revistei, în Germania, în Franța, sînt laudative; dl. Florescu presupune că ecoul, în Franța, aprecierile lui André Mazon, cunoscutul slavist, s-ar datora și "intermedierii" lui Emil Turdeanu). 5. Nu trebuie să pierdem din vedere faptul că N. Cartojan, după cursul său universitar Introducere în istoria literaturii vechi, este autorul celei mai cuprinzătoare Istorii a literaturii române vechi (vol. I-
Un savant, o epocă by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/15558_a_16883]
-
a VIII-a ediții a Zilelor Academice Timișene, Catedra de limbi slave din cadrul Facultății de Litere, Istorie și Teologie a Universității de Vest organizează, sub egida Filialei Timișoara a Academiei Române, un simpozion internațional intitulat „Probleme de slavistică“. Au fost invitați slaviști de renume din Cluj-Napoca, Craiova, București, Timișoara, precum și din centrele universitare din Belgrad și Novi Sad. Lucrările se vor desfășura la sala 523 a Cabinetului de slavistică în ziua de 22 mai, de la ora 15, și în 23 mai, de la
Agenda2003-20-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281020_a_282349]
-
se amplifică astfel, înglobînd alte și alte personaje, cu digresiuni despre lucrările de mică sau mare amploare ale celui ce spune eu, cu unele pasaje delicioase de folclor citadin: "ciudata figură a Iașilor", Giorge Pascu, se încaieră pe stradă cu slavistul I. Bărbulescu și strigă "Săriți că mă omoară!" - la care Păstorel Teodoreanu: "Nu mă bag, nu mă amestec, autonomia universitară!" etc. Partea cea mai interesantă rămîne relatarea anilor petrecuți în închisoarea de la Sighet, însă nici în fața unei asemenea experiențe liminare
Patru fețe ale trecutului by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16128_a_17453]
-
existențial anterior nu se poate face fără convulsii, fără inevitabile reacții sociale sindromatice. Cu atât mai mult cu cât revenirea, reîntoarcerea nu se poate face cu "metodele" utilizate de comunism pentru lansarea experimentului său.La pas prin noua Rusie, cartea slavistului francez Georges Nivat, este o mărturie a dificultăților acestei reveniri în chiar "leagănul" comunismului, Rusia. Autorul nu își propune să teoretizeze modalitățile de depășire a parantezei comuniste, să sugereze modele mai mult sau mai puțin abstracte de "normalizare". Dimpotrivă, el
Dilemele Rusiei de azi by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12834_a_14159]
-
dintre cei mai importanți cineaști ai lumii. Cititorul va descoperi o viață plămădită din umor, singurătate, prietenie și imaginație. Luis Buńuel: Ultimul meu suspin, Editura Humanitas, 2004. Preț: 250 000 lei. Mama Rusie Georges Nivat, unul dintre cei mai mari slaviști francezi contemporani, străbate Rusia concretă o dată la câțiva ani. Vede oameni, locuri, îi caracterizează, vorbește cu ei, îi studiază. Și dă seamă despre o țară și un popor care trec, după căderea sistemului U.R.S.S. , prin schimbări uriașe. Cartea surprinde
Agenda2004-17-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282352_a_283681]
-
dar din jargonul jocului de cărți (Blatt - "distribuire a cărților de joc" și "asociere"), eventual și din terminologia tehnică, metalurgică. Al. Graur, în 1938, sugera o comparație cu rusa familiară, dar nu aprofunda această direcție. O va face în 1941 slavistul B.-O. Unbegaun, care va oferi (în articolul "Notes d'argot roumain") explicația cea mai convingătoare, comparînd situația din română cu cea din rusă, unde blat a cunoscut un succes extraordinar: ca termen de argou, folosit în expresia po blatu
Blaturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7709_a_9034]
-
Petrovici regretînd că pe firme stătea scris "piine" și nu "paine" - cu un argument apropiat de cel folosit de apărătorii lui "â" după 1989: fonetic, a este mai aproape de î decît i - să scriem deci â !). Pare-se că valorosul slavist care a fost Emil Petrovici nu era atît de convins că "reforma" ortografiei din 1953 - pe care, probabil, o aprobase - putea anula anterioare, transilvănene convingeri etimologizante! "Reforma" ortografică a Academiei "RPR" a avut nevoie de modificări... Dacă sînt începuse a
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
și mai puțin bune, legături verificate în tot felul de împrejurări, în țară și în afara ei, la congrese, colocvii etc., unde se participa, de cele mai multe ori, în echipe. Andrei Avram, Mioara Avram, Grigore Brâncuș, Matilda Caragiu-Marioțeanu, Ion Gheție, Theodor Hristea, slavistul Gheorghe Mihăilă, I. Fischer, Lucia Wald, Emanuel Vasiliu, colegi la Universitate, la Institutul de Lingvistică, participanți la diferite reuniuni de breaslă toți aceștia și încă mulți alții au capitole în cartea lui Sala. Ca și foștii profesori, desigur, Al. Graur
Planeta lingviștilor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2573_a_3898]
-
și încrâncenările lor în paginile "jurnalului" fac parte evident din opusul, contrariul, din negațiile sale. Pentru capacitatea de a portretiza, citez îmbinarea de valori, sentimente, volubilitate critică ușor cenzurată în ironie, a apariției lui Grigore Nandriș: "imposibil să scoți un slavist din micile lui socoteli lingvistice, circumscrise la orizontul manualelor didactice și în capul lui Nandriș la limitele bucovinene ale "patriei mici"". Și ca o completare spirituală: "Suntem ca acum 35 de ani la Viena, un fel de Don Quijote cu Sancho
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]
-
Cipariu două sectoare bine delimitate, care solicită astăzi, pentru a fi evaluate cum se cuvine, competențe adecvate. De o parte se poate situa opera științifică a filologului și a lingvistului, construită pe o vastă erudiție de istoric al limbii, latinist, slavist, comparatist, dialectolog, polihistor bazat pe izvoare mai vechi sau mai noi. Acest sector al activității cipariene și-a propus să-l restituie o serie de trei volume de Opere, din care au apărut până acum numai două: primul în 1987
Un savant de secol XIX by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10558_a_11883]
-
din Rusia stalinistă) și o substanțială postfață, redactată de Livia Cotorcea. Tălmăcirea românească a poeziei satirice la adresa lui Stalin, care a constituit principalul cap de acuzare împotriva lui Osip Mandelștam cu ocazia arestării sale în mai 1934, i se datorează regretatului slavist și specialist în literatura rusă, Emil Iordache. Fără speranță este o remarcabilă carte-document, scrisă într-un stil narativ plin de expresivitate și vigoare, al cărei mesaj se cuvine păstrat în memorie și ale cărei învățăminte nu trebuie în nici un caz
Din Arhipelagul Gulag by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/6852_a_8177]
-
noi (adică într-un spațiu de cugetare religios ortodox, cu minime și irelevante manifestări laice), teza lor mi se pare falsă, dacă nu aberantă, inconsistentă și de nesusținut." (pp. 188-189). Imbatabil în acest sector al amendării unor opinii emise de către slaviști, bizantinologi, mentaliști, imagologi ante- și postbelici, ante- și postrevoluționari, Eugen Negrici va căuta, în continuare, iluzii și în epocile moderne, pentru a le constata și disipa. Or, aici operațiunea de revizuire se dovedește mult mai complicată. O dată, pentru că există deja
Iluzii pierdute (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8283_a_9608]
-
româna și franceza cu o caldă pasiune, cu mult entuziasm. Sosea în România, în cadrul schimburilor culturale" (tot illi tempore), după ce urmase, la Olomouc, cursuri de franceză, germană și cehă - dar aducea cu sine învățătura unor valoroși specialiști din țara sa (slavistul B. Hravanék printre alții. Să nu uităm că, în fosta Cehoslovacie, mai ales la Praga, la Universitatea Carolină, dar și la Bratislava, la Brno, Olomouc, se găseau filologi, istorici literari și lingviști de primă însemnătate. Nume ca Trost, Mukařovski, Ohnesorg
O pasiune pentru România by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14835_a_16160]
-
românești din textele sacre slave (a se vedea articolul său despre Le valeur linguistique des premières traductions roumaines, publicat în Romanistica Pragensia în 1961). Fără îndoială, cercetătoarea din (fosta) Cehoslovacie stabilea o legătură între romaniștii cehi (I. Urban Jarnik) și slaviștii români (printre care, ca întemeietor, îl considera pe B.P. Hasdeu); despre amândoi a scris în 1970, la București și la Praga. Jiřina Smrčková a avut întotdeauna o privire specifică, proprie, asupra limbii și culturii noastre. Ca lingvistă, ca o cercetătoare
O pasiune pentru România by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14835_a_16160]