149 matches
-
personajul central al cărții, partenerul de dialog de care trag toți ceilalți, cărora el le răspunde cu un calm imperturbabil, conturat în contrast cu reacțiile lor, de uluire, tulburare, euforie. Mike, cum îi spun simplu, la rugămintea lui, este șeful departamentului de slavistică de la University of California, Los Angeles, specialist cu recunoaștere internațională în limbile și literaturile Europei Centrale și de Răsărit. Pe lîngă limbile de largă circulație - franceza, germana sau spaniola, Michael Heim vorbește toate limbile din zona central și est-europeană, româna
O hagiografie modernă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16972_a_18297]
-
În seminarul de filosofie am susținut referate despre noul roman francez în raport cu existențialismul. Era la începutul anilor șaptezeci ai secolului trecut, în orașul rusesc Tambov. Locuiești și profesezi la Halle, în Germania. La Universitatea „Martin Luther” le predau studenților de la slavistică un curs de literatură rusă a secolului XX. De peste zece ani conduc și un teatru studențesc, DADAZ. Punem în scenă scrieri ale avangardiștilor ruși și germani, atât în rusă, cât și în germană. Spune-ne câte ceva despre cărțile tale. Mi-
Interviu cu poetul suprarealist rus Sergej Birjukov „Avangarda este o încordare superioară a formei“ by Peter Sragher () [Corola-journal/Journalistic/3040_a_4365]
-
pare o formație fericită: e o creație hibrida și are o rezonanță neplăcută"; presupunea că modelul său a fost constituit de unele adjective substantivizate precum Romanoslavica, Italica - si sugera că modele alternative preferabile denumirile de domenii de cercetare de tipul slavistica, germanistica, balcanistica - sau indologie, balcanologie etc. Pentru studiile despre română, termeni mai adecvați ar fi fost deci romanistica sau, eventual, (deși e mai greoi) românologie. Trebuie să remarcam mai întîi că, în ciuda criticii lingvistice, Romanica s-a menținut timp de peste
"Românica" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17918_a_19243]
-
în opera sa a scriitorului cu savantul”. Sub egida „Fundației Carol I”, întemeiată de Emil Turdeanu, împreună cu George Ciorănescu, a apărut revista Ființa românească, având un comitet de redacție format din Mircea Eliade, Vintilă Horia, Emil Turdeanu, reputatul profesor de slavistică și literatură română veche, creator și al unei publicații științifice pe care a condus-o mai bine de două decenii: Revue des Etudes Roumaines. Ea își propunea drept scop afirmarea ideii românești prin cultură. Cei intervievați se mai referă și
Resemnarea cavalerilor by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13529_a_14854]
-
slavon de figurare a numerelor prin litere. Tot din mărturia surorii lui Urmuz deducem că sistemul numerologic slavon îl putea folosi la schimbarea numelui și doctorul Ionescu-Buzău, cel care, „citea evanghelii în slavonă", ba chiar „urmase la bătrânețe cursurile de slavistică ale profesorului Ioan Bogdan"3 . Cercetându-i fiului său „numele astral", acest tipar numerologic prin care transcendența modelează devenirile umane, dr. Ionescu-Buzău nici nu ar fi avut de ales. Căci formula inițială de apelativ: Dimitrie Dim Ionescu-Buzău este ceea ce se
Noi argumente pentru redeschiderea „cazului Urmuz” by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/6181_a_7506]
-
Curin se va desfășura la sediul Clubului de Prietenie și Afaceri Româno-Yugoslav din str. Eugeniu de Savoya nr. 7. Întâlnirea de vineri, 25 mai, va începe la ora 17. Detalii se pot obține la tel. 0745-883 001. ( D. B.) Probleme de slavistică În cadrul celei de-a VIII-a ediții a Zilelor Academice Timișene, Catedra de limbi slave din cadrul Facultății de Litere, Istorie și Teologie a Universității de Vest organizează, sub egida Filialei Timișoara a Academiei Române, un simpozion internațional intitulat „Probleme de slavistică
Agenda2003-20-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281020_a_282349]
-
slavistică În cadrul celei de-a VIII-a ediții a Zilelor Academice Timișene, Catedra de limbi slave din cadrul Facultății de Litere, Istorie și Teologie a Universității de Vest organizează, sub egida Filialei Timișoara a Academiei Române, un simpozion internațional intitulat „Probleme de slavistică“. Au fost invitați slaviști de renume din Cluj-Napoca, Craiova, București, Timișoara, precum și din centrele universitare din Belgrad și Novi Sad. Lucrările se vor desfășura la sala 523 a Cabinetului de slavistică în ziua de 22 mai, de la ora 15, și
Agenda2003-20-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281020_a_282349]
-
Timișoara a Academiei Române, un simpozion internațional intitulat „Probleme de slavistică“. Au fost invitați slaviști de renume din Cluj-Napoca, Craiova, București, Timișoara, precum și din centrele universitare din Belgrad și Novi Sad. Lucrările se vor desfășura la sala 523 a Cabinetului de slavistică în ziua de 22 mai, de la ora 15, și în 23 mai, de la ora 9. ( D. B.) Amânări Termenele de 30 aprilie și 30 iunie 2003, prevăzute în O.U.G. nr. 158/2002 privind acordarea gratuită în 2003 a unui
Agenda2003-20-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281020_a_282349]
-
studiului și semnificația lui transnațională. După căderea Cortinei de Fier explorarea zonei aparținînd fostului bloc sovietic a devenit o prioritate în agenda multor departamente universitare nord-americane, canadiene și vest-europene. Departamente sau centre care înainte se ocupau de sovietologie, studii de slavistică sau sud-est europene s-au reorientat spre fenomenul post-totalitar. Sociologi și politologi, majoritatea critici acerbi ai sistemului comunist, au revizitat cu inteligență trecutul comunist și au înregistrat seismele tranziției, amenințările revenanților. Cărțile și articolele lui Vladimir Tismăneanu sînt un reper
Pe nisipuri mișcătoare by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12613_a_13938]
-
Europa și Statele Unite. De la Tony Judt, directorul lui Remarque Institute al lui New York University, la György Konrád, marele prozator și intelectual maghiar, la Jacques Le Rider, unul din autoritarii specialiști în Europa Centrală, la Michael Henry Heim, șeful catedrei de slavistică a Universității din California, traducătorul american al lui Havel și Kundera, la extraordinarul intelectual european Michel Serres, o sumedenie de personalități cu un cuvânt greu în lumea de azi au devenit invitații, colaboratorii și, în final, prietenii grupului "A Treia
Svejk, precursorul lui Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16027_a_17352]
-
și româno-ruse și a elaborat manuale de limba rusă pentru învățământul mediu. În 1953 îi este respinsă disertația despre Sadoveanu, pe motivul că nu a fost discutată și opera de după 1944. În 1972 devine cercetător științific principal la Institutul de Slavistică și Balcanistică din cadrul Academiei de Științe a URSS, cu specializarea în istoria culturii și a literaturii române, publicând articole, culegeri și monografii despre fenomenul literar românesc. Din opera lui Sadoveanu a tălmăcit în rusește Bulboana lui Vălimaș, Neamul Șoimăreștilor, Venea
Mihail Friedman "Cultura - un imperiu al binelui" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16601_a_17926]
-
Mariana Ștefănescu Milorad Paviș (n. 1929), un scriitor "tare în cărți dar mai tare în judecată", este autorul unei esențiale Istorii a literaturii sîrbe în patru volume: literatura sîrbă veche, barocul, preromantismul și clasicismul, lucrare de referință în slavistica mondială și nu numai, tradusă în numeroase limbi. Istoria aceasta este ea însăși un roman care reabilitează memoria scrisă a națiunii sîrbe. De altfel, toată proza lui Paviș trădează o uriașă experiență lingvistică, scriitorul mărturisind că atunci cînd scrie îi
Milorad Paviș - Îndreptar de ghicit by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12862_a_14187]
-
Istorie și Teorie Literară "George Călinescu", unde lucrează și în prezent. Aici obține și titlul de doctor în Filologie în anul 1968, cu o teză despre Reymont. Cele aproximativ 350 de lucrări îl impun în planul european al comparatisticii și slavisticii. Printre contribuțiile pe care Stan Velea le pune la temelia polonisticii românești amintim: Reymont, 1966; Scriitori polonezi, 1972, Paralelisme și retrospective literare, 1974; Romanul polonez contemporan, 1984; Istoria literaturii polone, vol. 1 1986, vol. 2 1990, vol. 3- 1995; Mickiewicz
Despre comparatismul românesc by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13853_a_15178]
-
fi destul, căci o parte din patrimoniu e încă în manuscris. Am prieteni și în generația tînără și lucrez cu ei cu cea mai mare plăcere, Mircea Vasilescu, de pildă, sau bulgarista Elena Siupiur, care mă ajută în partea de slavistică. Cea mai mare bucurie a mea, cînd vin în România, e să lucrez în bibliotecă, la București sau la Cluj. Am remarcat și eu că secția de manuscrise de la Biblioteca Academiei e în ultimii ani foarte puțin frecventată, ceea ce m-
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
Cronicar Babel sau fericirea ORIZONT nr. 9 ne prezintă - în formă neconvenționala a discuțiilor dintre membrii grupului de studii comparate central-europene și invitatul lor - un profesor american ieșit din comun, un "fenomen": Michael Heim, șeful catedrei de slavistica de la Universitatea californiana UCLA, știe, pe lîngă franceză, germană, spaniolă și italiană, pe lîngă rusă și chineză, si toate limbile Europei Centrale. Din toate aceste limbi traduce literatura și este unul dintre cei mai importanți consilieri editoriali din SUA. Adriana
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17527_a_18852]
-
să spui asian, nu asiatic -și acesta este un termen politically incorrect"). Deci, a studiat limba, cultura chineză și japoneză, cultura Islamului și cea indiană. În timpul studiilor universitare, o întîmplare determinanta a fost pentru el cunoștință cu șeful catedrei de slavistica, profesorul de limbă și literatura rusă Frampton Reeve (tatăl lui Superman) care i-a trezit interesul pentru limba lui Dostoievski și Tolstoi, astfel încît tînărul Heim a terminat Universitatea în 1964 cu două specializări: studii orientale și literatura rusă. Spaniolă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17527_a_18852]
-
a luat ființă, în anii comunismului, o bună școală de românistică pe care azi, o reprezintă Libu"e Valentová și, până mai ieri, profesorul J. Felix și Jiřina Smrčková. În România, Smrčková a ales însă alte căi: pe cele ale slavisticii și ale filologiei slavo-române - ceea ce a îndreptat-o spre slavistică. După ce se edifică asupra slavisticii românești (pe care o prezintă într-o Slovansky přechled în 1958). Întoarsă în patrie, Smrčková publică o serie de interesante studii. Cele mai însemnate sunt
O pasiune pentru România by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14835_a_16160]
-
românistică pe care azi, o reprezintă Libu"e Valentová și, până mai ieri, profesorul J. Felix și Jiřina Smrčková. În România, Smrčková a ales însă alte căi: pe cele ale slavisticii și ale filologiei slavo-române - ceea ce a îndreptat-o spre slavistică. După ce se edifică asupra slavisticii românești (pe care o prezintă într-o Slovansky přechled în 1958). Întoarsă în patrie, Smrčková publică o serie de interesante studii. Cele mai însemnate sunt Despre influența slavă asupra sintaxei Psaltirii Voronețene (teza de doctorat
O pasiune pentru România by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14835_a_16160]
-
reprezintă Libu"e Valentová și, până mai ieri, profesorul J. Felix și Jiřina Smrčková. În România, Smrčková a ales însă alte căi: pe cele ale slavisticii și ale filologiei slavo-române - ceea ce a îndreptat-o spre slavistică. După ce se edifică asupra slavisticii românești (pe care o prezintă într-o Slovansky přechled în 1958). Întoarsă în patrie, Smrčková publică o serie de interesante studii. Cele mai însemnate sunt Despre influența slavă asupra sintaxei Psaltirii Voronețene (teza de doctorat, prezentată în 1967, dar pregătită
O pasiune pentru România by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14835_a_16160]
-
entre les plus anciennes traductions roumaines, manuscrites et imprimées, des textes bibliques (Romanistica Pragensia, 1966) și Au sujet de la méthode des recherches de l'influence slave sur le roumain (Philologica Pragensia, 1966). Într-adevăr, Jiřina Smrčková descoperea treptat însemnătatea pentru slavistică a primelor traduceri românești din textele sacre slave (a se vedea articolul său despre Le valeur linguistique des premières traductions roumaines, publicat în Romanistica Pragensia în 1961). Fără îndoială, cercetătoarea din (fosta) Cehoslovacie stabilea o legătură între romaniștii cehi (I.
O pasiune pentru România by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14835_a_16160]
-
Andreea Deciu Rusoaica Svetlana Boym a emigrat din Rusia sovietică la începutul anilor 80. Părăsind Sankt Petersburgul natal, a ales ca atîția alții America, unde actualmente predă literatură comparată și slavistică la Harvard University. Autoarea unui scenariu de film produs la Hollywood, de povestiri, un roman, eseuri (reunite pînă acum în două volume, dintre care unul tratează despre cotidianul rusesc), Boym pare să-și fi menținut o preocupare constantă cu lumea
Trecutul care nu există by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16241_a_17566]
-
poet, publicist și traducător. Este fiul Elisabetei-Atena (n. Nicolau) și al lui Petru Georgescu, copist la Tribunalul din Craiova. După absolvirea liceului în orașul natal, urmează Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1930-1935) și face studii de slavistică la Sofia (1932-1933). În 1935 este funcționar la Arhivele Statului din București, iar între 1936 și 1946, profesor la licee din Năsăud, Oradea, Arad, Oravița, Orăștie, Ismail, Craiova, Petroșani. În perioada 1946-1963 predă limba și literatura română la Liceul „M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287218_a_288547]
-
în lucrările lui Silviu Dragomir și medievistul Alexandru Lapedatu. La Cernăuți, principala personalitate a fost Ioan I. Nistor care s-a distins prin studiile sale privind evul mediu și epoca modernă, alți cercetători făcând interesante cercetări în domeniul arheologiei, bizantinisticii, slavisticii. În general învățământului universitar îi revine principala pondere în cercetarea istoriografică a epocii. Aceasta a căpătat un cadru instituțional mai adecvat prin organizarea pe lângă universități, a unor institute specializate. În acest context, deosebit de favorabil, un loc important î-l ocupă
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
diferite școli (Școala Fiilor de Militari, Liceul Național), iar în iulie 1889 se transferă la Școala Normală de Învățători din București. În 1891, la Berna, obține bacalaureatul și, cu dispensă de stagiu, titlul de doctor în filosofie, având drept specializare slavistica și limbile germană și franceză. Își continuă cariera didactică în București, la Liceul „Sf. Sava”, apoi, ca titular, la Liceul „Matei Basarab”, la Seminarul „Nifon” și la Școala de Război. Obținând un concediu de studii, urmează, din 1897, timp de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287363_a_288692]
-
Victoriei (n. Mirițescu) și al lui Gheorghe T. Izbășescu, funcționar. După ce face școala primară în satul natal, urmează Liceul „Ienăchiță Văcărescu” din Târgoviște, pe care îl va absolvi în 1953. În anul IV întrerupe cursurile la Facultatea de Filologie (secția slavistică) a Universității București, pentru a le încheia la Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1970). Este profesor suplinitor și apoi profesor în comunele băcăuane Viișoara și Oituz, predă, din 1973, la Liceul Industrial de Chimie din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287657_a_288986]