287 matches
-
cu predilecție de arhitectul austriac la restaurarea bisericilor din Bucovina. Este vorba de acoperișul segmentat, realizat din plăci de țiglă roșie. Acestei restaurări i se datorează probabil și tencuiala cu ciment a fațadelor și decorul realizat din cărămidă nesmălțuită și smălțuită a firidelor și ocnițelor. După cum se precizează în ""Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937"", Biserica "Sfântul Ilie" din Sfânt Ilie avea o casă parohială de cărămidă, o sesie parohială de 12 ha, o sesie a cântărețului de 3 ha și
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
acestea au fost tencuite (mai puțin cele de pe absidă) pentru ca peretele să fie pictat. Picioarele firidelor și întreaga suprafață a ocnițelor de pe abside sunt acoperite de cărămizi roșii, nesmălțuite; la partea superioară a firidelor se află un brâu de cărămizi smălțuite policrome (în verde, albastru de peruzea, galben și violet) cu dimensiunile de 28x13x5,5 cm. Un alt brâu de cărămizi smălțuite se află și la partea superioară a ocnițelor mici. În interior, biserica este compartimentată în pronaos, naos și altar
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
de pe abside sunt acoperite de cărămizi roșii, nesmălțuite; la partea superioară a firidelor se află un brâu de cărămizi smălțuite policrome (în verde, albastru de peruzea, galben și violet) cu dimensiunile de 28x13x5,5 cm. Un alt brâu de cărămizi smălțuite se află și la partea superioară a ocnițelor mici. În interior, biserica este compartimentată în pronaos, naos și altar. Ușa de intrare în biserică este în arc frânt. Pronaosul este despărțit de naos printr-un perete în care se află
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
mistice iar la ultimul etaj are o capelă folosită pentru a oficia slujbele religioase sau pentru cercetările astrologice. Atât palatelele, templele cât și ziguratul, se construiau din cărămidă și foarte puțin din piatră și lemn. Acestea erau decorate cu cărămidă smălțuită și reliefuri. Sculptura pune în evidență atât statuile ce înfățișau regi și personalități importante ale statului cât și relieful având o tematică inspirată preponderent din lupte și războaie. Prin prezentarea victoriilor obținute împotriva dușmanilor relieful prezenta defapt gloria statului. Exemple
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
și bolților ce reprezintă o alternativă la sistemul stâlp-grindă mult mai simplu. Tot aceștia realizează pentru prima dată construcții folosind un liant pe bază de bitum care asigură solididatea construcților. Persanii au fost primii care foloseau pentru decorarea perețiilor cărămida smălțuită și policromă. Civilizația cretană se dezvoltă odată cu cele egiptene și mesopotamiene cunoscând apogeul între secolele XVI și XV î.Hr. și de aceea are influențe atât din partea Egiptului cât și din cea a Mesopotamiei. Creta este o insulă așezată la distanțe
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
Domul stâncii și Moscheea Omeyyazilor din Damasc. Teracota este extrem de folosită pentru a decora toate tipurile de clădiri, în lumea iraniană, în special, dar, de asemenea, în restul lumii islamice. Se utilizau două tipuri de elemente : elemente structurale, adică cărămizi smălțuite sau decorate în vreun fel și elemente pur decorative, și anume, plăci de ceramică pentru acoperirea pereților. Principalele tehnici utilizate sunt următoarele : Destinațiile unei clădiri pot fi multiple (moschee și madrasa, de exemplu). Se întâmplă adesea ca arheologii să nu
Arhitectura islamică () [Corola-website/Science/337179_a_338508]
-
pictate (sec.XVI), porțelanuri orientale ori faianță vieneză fragmentară (sec.XVIII - XIX), brățări, fragmente din sticlă albastră translucidă (sec. XVIII), amnare de foc, lulele cu mărci de fabricație turcești și ungurești, în nuanță de culori negre, roșii și cenușii ori smălțuite verzui (sec. XVII - XIX), fierărie gospodărească și menajeră, ba chiar și o săgeată de vânat ( sec. XVII - XIX), osteologie fragmentară, animalieră, acvatică și aviară, între care și capul unui bous aphricanus , gulmenițian. Toate aceste exponate sunt dispuse în diverse încăperi
Comuna Ștefan cel Mare, Argeș () [Corola-website/Science/302056_a_303385]
-
domniei lui Dragoș Vodă. Concepută într-o arhitectură cu elemente romanice, gotice și bizantine, Mănăstirea Bogdana (construită între 1359 și 1365) este unul dintre cele mai vechi edificii religioase din nord-estul țării. Către sfârșitul secolului al XIV-lea, introducerea ceramicii smălțuite avea să aducă un plus de frumusețe finisajelor exterioare. În acest sens stau mărturie Biserica Sfânta Treime din Siret (1352) și Mănăstirea Cotmeana (1292). Construită în perioada 1466 - 1469, Mănăstirea Putna devine nu numai un lăcaș de cult important, dar
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
orașului Iași, Teodor Burada arăta că "pisania, sfărâmată la un colț, am găsit-o aruncată sub un nămol de pietre ce se află în ograda din dosul sălii gotice a bisericii Trisfetitele", alături de alte piese arheologice (pietre cu inscripții, discuri smălțuite etc.) păstrate în condiții necorespunzătoare. El cerea depunerea obiectelor găsite într-un muzeu sau la Universitate, după efectuarea unui inventar amănunțit, și efectuarea unei anchete pentru a se da de urma obiectelor dispărute. Burada se opunea solicitării Ministerului Instrucțiunii și
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
abia la începutul anilor 50’ ai secolului al XX-lea. Zidurile fostei curți s-au conservat pe o înălțime ce variază între 1 și 5 m. Cercetările arheologice au scos la iveală numeroase cahle de sobă, unele nesmălțuite și altele smălțuite. Cahlele au ornamentații diverse de la stema Moldovei, la cavaleri în armură sau motive vegetale și animale. În jurul ruinelor s-a construit un zid din piatră. În perioada 1998-1999 s-au efectuat aici noi săpături arheologice. Pe o secțiune lungă de
Curtea Domnească din Suceava () [Corola-website/Science/321938_a_323267]
-
careva vreo oală, vreo ulcea, că ai suflet mare... Mai știi, dacă zici tu, m-o face! O ulcea dintr aia cu care bem noi vinul la butoi când nu e hoașca asta, a mea, acasă... Da, una ca aia smălțuită, în care îți înmoi mustățile. Și apoi gâl-gâl, gâl-gâl ! Gheorghe, fii-ți-ar spinarea a dracu, să-ți fie! Ca să vezi! Ți-a luat seama până și copilul ăsta! l-a dojenit nevastă-sa. Păi nu pun eu la beci
Editura Destine Literare by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/90_a_404]
-
Ceas din Sighișoara (forma pe care o avea anterior incendiului din 1676), pe care meșterii făuritori l-au avut ca model, a fost renovat în 1832, dar a fost serios avariat de cutremurul din 1986. Acoperișul Turnului, îmbrăcat în țiglă smălțuită, colorată în diverse culori, are forma unei piramide ascuțite. Dintre obiectele aflate în biserică, o valoare deosebită o are un potir gotic, lucrat acum mai bine de 500 de ani de către un artist necunoscut. În 1494, localitatea Saschiz ("Keisd") a
Saschiz, Mureș () [Corola-website/Science/300593_a_301922]
-
până la nivelul bolților. Fațadele sunt frumos ornamentate în stil autohton moldovenesc, rezultat din îmbinarea elementelor bizantine (ceramică smalțuită, cărămizi și discuri diferit colorate, în verde, în galben, în brun) cu cele gotice (contraforturile și ancadramente de uși și ferestre). Discurile smălțuite și nișele împodobesc și turla, de formă octogonală, prevăzută cu patru ferestre. Pictura din absida principală, naos și sala mormintelor aparțin ultimilor ani de domnie ai lui Ștefan cel Mare, iar cea din pridvor și pronaos este din timpul lui
Mănăstirea Neamț () [Corola-website/Science/309081_a_310410]
-
Puiu, fondată pe pământ viran, în suburbia Pământeni, pe drumul Glodenilor. Arhitecții A. Gabrielescu, N. Mihăiescu și R. Mihăiescu adoptă o soluție specifică arhitecturii neoromânești interbelice, utilizând detalii de origine brâncovenească și un joc al învelitorilor înalte din țiglă verde smălțuită. În perioada interbelică, locuințele orășenilor erau construite în spiritul modernismului românesc, cu calități estetice noi, bazat pe scoaterea în evidență a cromaticii și facturii materialelor de construcție, pe raporturi simple, clare, din elemente de forme geometrice. Aceste construcții au constituit
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
de Cires" (Muzeul Figurilor de Ceară) în care 15 scene evocă istoria castelului și principalele sale personaje.La intrare, doi sfincși deschid drumul peste un pod basculant care traversează râul Cher și conduce spre terasa înconjurată de șanțuri cu suprafețe smălțuite. În stânga, splendid "parcul Dianei de Poitiers", străjuit de imobilul administrației. Desfășurată simetric, în partea dreaptă, este grădina magnifică a Caterinei de Medici.Pe terasă se ridica donjonul vechiului castel Marques, remaniat de Bohier.Pe el sunt înscrise inițialele TBK (Thomas
Castelul Chenonceau () [Corola-website/Science/311664_a_312993]
-
regiune, ca material de construcție se utilizau cărămizile din pământ uscat (crude) arse la soare. În jurul anului 2300 î.Hr., începe să fie utilizată și cărămida arsă în cuptoare, iar ca liant bitumul. Din mileniul I î.Hr. se introduce și cărămida smălțuită. Bogat decorate, aveau intrări, scări și turnuri monumentale. Ca ornament, se utilizau forme în relief, cărămida smălțuită și policromă. O altă inovație o constituie introducerea arcurilor și a bolților care înlocuiește clasica "structură trilitică" (stâlp și grindă). Civilizația mesopotamiană a
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
2300 î.Hr., începe să fie utilizată și cărămida arsă în cuptoare, iar ca liant bitumul. Din mileniul I î.Hr. se introduce și cărămida smălțuită. Bogat decorate, aveau intrări, scări și turnuri monumentale. Ca ornament, se utilizau forme în relief, cărămida smălțuită și policromă. O altă inovație o constituie introducerea arcurilor și a bolților care înlocuiește clasica "structură trilitică" (stâlp și grindă). Civilizația mesopotamiană a creat ziguratul, templu cu mai multe nivele, având la partea superioară un sanctuar. Cel mai cunoscut zigurat
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
Dintre basoreliefuri cele mai reprezentative pentru perioada apogeului asirian sunt „Assurbanipal la vânătoare” și „Leoaica rănită”. În pictură O formă originală de mozaic era cel făcut din cuie de argilă arsă înfipte în zid sau în tencuială - conuri cu capete smălțuite, roșii, albe, negre, fiind o invenție sumeriană. Mesopotamia, regiunea cuprinsă între Tigru și Eufrat, cunoaște o civilizație contemporană cu cea egipteană, dar, spre deosebire de aceasta, nu beneficiază de condițiile favorabile formării unui stat unitar. Așezarea sa pe traseul marilor drumuri comerciale
Arta mesopotamiană () [Corola-website/Science/315155_a_316484]
-
În cadrul palatului-fortareață se află: Palatele, templele și ziguratele erau construite din cărămidă uscată la soare, foarte puțin din piatră și lemn și aceasta deoarece regiunea Tigru - Eufrat era săracă în minerale și păduri. Decorația acestor construcții este realizată cu cărămidă smălțuită și reliefuri. Sculptura este reprezentată de statui și basoreliefuri. Statuile înfățișează regi și personalități importante ale statului, iar basoreliefurile prezintă o tematică inspirată mai ales din lupte și războaie. Scenele înfățișeaza victorii dobândite împotriva dușmanilor și, prin aceasta, arta devine
Arta mesopotamiană () [Corola-website/Science/315155_a_316484]
-
militar, regii babilonieni supunând întreaga Mesopotamie. Babilonul va acumula bogății imense care vor duce la dezvoltarea unei vieți luxoase și la înflorirea artei. Arta babiloniană se dezvolta în două etape: Cea mai importantă construcție este palatul-fortăreață, bogat decorat cu cărămizi smălțuite policrome sau cu reliefuri din același material. Motivele decorative erau animaliere, florale sau geometrice. Deși orașul a fost distrus de nenumărate ori, el a fost reconstruit de către Nabucodonosor al II-lea care a refăcut vechile fortificații, adăugând în fața lor, la
Arta mesopotamiană () [Corola-website/Science/315155_a_316484]
-
decorative erau animaliere, florale sau geometrice. Deși orașul a fost distrus de nenumărate ori, el a fost reconstruit de către Nabucodonosor al II-lea care a refăcut vechile fortificații, adăugând în fața lor, la intrare, "Poarte zeiței Iștar" din cărămidă arsă și smălțuită. Tot în acea epocă au fost realizate celebrele Grădini suspendate ale Semiramidei și "Templul lui Marduk" (sau Turnul Babilonului). Templele și palatele babiloniene erau construcții masive susținute de contraforturi și prevăzute cu sisteme de drenare a apei provenită din precipitații
Arta mesopotamiană () [Corola-website/Science/315155_a_316484]
-
înființării episcopiei. În secolul al XV-lea orașul Baia avea o piață largă, lângă Catedrala Catolică, un punct fortificat pentru provizii și adăpost în caz de primejdie, pivnițe mari, depozite de mărfuri, casa de lemn, cu pereți decorați cu ceramică smălțuită. Aici se stabiliseră negustori care vindeau, în țară și străinatate, vite, oi, miere, ceară, pește, grâne etc. și cumpărau în schimb unelte, postavuri, obiecte de podoabă etc. Urcarea pe tronul Moldovei a lui Ștefan cel Mare (1457-1504) a dus la
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
templele din Abra, Mesopotamia, și datează din a doua jumătate a mileniului al treiliea înainte de Hristos. Aceste opere constau într-un amalgam de piese colorate, scoici și fildeșuri. Săpăturile desfășurate la Susa și Chogha Zanbil au evidențiat apariția primelor dale smălțuite, ce datează din jurul anilor 1500 înainte de Hristos. Totuși, modelele de mozaicuri nu au fost utilizate până în timpul Imperiului Sasanid și al romanilor. Mozaicuri din secolul al patrulea înainte de Hristos au fost găsite în orașul-palat Aegae, din Macedonia , unde decorau podeaua
Mozaic () [Corola-website/Science/318718_a_320047]
-
au fost dezvoltate și construcțiile cu parter și etaj datând din epoca anterioară. Pe latura de est a fortului care avea trei etaje se aflau încăperile destinate voievodului și familiei sale, atunci când locuiau în cetate. Pardoseala încăperilor era din cărămizi smălțuite, iar pereții și sobele au fost îmbrăcate în teracotă. Pe latura de est, în dreptul bastionului, a fost construită o încăpere destinată a fi pulberărie (depozit de praf de pușcă). Pe platou, la 1 km distanță de cetate, au fost construite
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
era destinat soldaților, cetatea având rol de apărare, ea nefiind locuită de domnitor, familia sa și de sfetnici apropiați decât în caz de pericol, în restul timpului fiind folosită Curtea domnească din oraș. Încăperile din cetate aveau sobe din teracotă smălțuită, decorate cu motive geometrice, steme ale Moldovei, animale fantastice sau personaje mitologice. În exterior, pereții erau decorați cu șiruri de discuri și butoni ornamentali. Ștefan cel Mare a adăugat în exteriorul zidului fortului mușatin, dar lipite de zid, două camere
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]