330 matches
-
voi fi vreasc de sânge pe fruntea ta de crin. Și dacă vor mai trece prin părul tău dovezi De adiere mută, să știi că te-am iubit Cu toată disperarea, pe-o lamă de cuțit Prin care trece albul smintitelor zăpezi... Camelia Radulian Referință Bibliografică: Eu voi pleca de mâine / Camelia Radulian : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1569, Anul V, 18 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Radulian : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
EU VOI PLECA DE MÂINE de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353976_a_355305]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > IMAGINILE-MI CLARE... Autor: Valerian Mihoc Publicat în: Ediția nr. 1304 din 27 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Cât mi-aș dori emoția sa mi-o încânt, Rațiunile smintite să le arunc în vânt, Să-mi ascult inima când ea vibrează, Să văd chipul pe care ea îl desenează! Pentru ce nu ‘văd bine nu pot să știu, Parvin filme din ce puteam eu să fiu, De păstram imaginile
IMAGINILE-MI CLARE... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357500_a_358829]
-
se învârtește mai repede ca a ta. - Ba a mea se învârtește mai repede. Doi copii frumoși și curați ca niște îngeri. Și imaginea acesta m-a urmărit o vreme până când am făcut legătura cu faptul că lumea noastră din ce în ce mai smintită, se străduie să pervertească și aceste caractere inocente, de la vârstele cele mai fragede. Se face o reclamă nemeritată raliului Paris - Dakar și care aproape întotdeauna lasă în urmă câțiva morți. Dar nu numai acestuia. Concurenții, atrași de mirajul celebrității și
CE E DE FĂCUT? de ION UNTARU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357961_a_359290]
-
de n-ai știut... DECEBAL Spune, unde-i? Altădată erai limbut. OLACUL ...de îndată ce-ai plecat la bătălie A urcat suișul muntelui oe vijelie Și pe cine, mărite rege, ai iubit Pe munte înghețul la-npietrit! DECEBAL Ce vorbești bătrâne smintit!? OLACUL Alături a însoțito și celelalte preotese. Acum sunt a zeului mirese. DECEBAL Dochia! ... Dochia ... A mea iubire! Oooo! Nu este cu putință atâta nenorocire! 39 Zalmoxis prea mult m-ai pedepsit! ( După o pauiză). Dar... unde este nepotul meu
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358961_a_360290]
-
toți bărbații, Sau cu dușmanii să ne avem ca frații!? Din ce rămâne, un alt neam curat va răsări Care în veci trădarea n-o va ști. TEHOMIR Înlături, altfel te sfarm, cobe, te-ai pripit! VRACIUL De mă credeți smintit, Dac sunt și țara mi-am iubit! DOCHIA ( Tulburată se îndreaptă spre preot.). Taină îți cer! Iertare! Slăvite preot mare! VEZINAS Are de dat un sfat Domnița, marea preoteasă? Întotdeauna îndrumarea ți-a fost aleasă! DOCHIA ( În auzul celorlalte preotese
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
plata orbirii cu toții o știm, Dar suntem nevolnici și fără putere Și-n graba de-a vrea, greșim și.....plătim Hora de draci - păreri personale - versuri E hora de draci cu pas cadențat În iureș nebun de bălțate veșminte... Țignale smintite bat ritmul turbat Și vorbe prea multe, gătite-n cuvinte... Furtună de vorbe, furtună de pași, Ce vorba întreagă, o face zăludă Furtună de gânduri, de bani nerămași... Furtună-n urechi ce nu vor s-audă... Cadența furtunii pe toți
SUNT MESAGERUL TRISTELOR GÂNDIRI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360686_a_362015]
-
rotit și-amețesc Și-n horă, urechea mi-e surdă... Și timpul se 'nvârte și el căpiat Și timpul, prostit se desface Și nu-și amintește de unde-a plecat Să timpul, tic-tacul își tace... Și hora se 'nvârte tot mai smintit Iar eu nu mai știu de-s paiață, Ce-n iureșul horei o clipă-a trăit O clipă de groază și viață Sau om ce-a murit și-n vârtej s-a 'ntrupat Și viața pierdută-și rotește... Căci hora
SUNT MESAGERUL TRISTELOR GÂNDIRI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360686_a_362015]
-
în interior. Ceasuri epice, de care bruxellezii își mai amintesc încă. Erau vremuri de o incredibilă frenezie, cînd pînă și băcanii au avut, preț de cîteva zile, suflete de revoluționari de la 1789!... Am înțeles atunci că mulțimea este o turmă smintită, plămădită din panici, din frică, din incoerență, din fanfaronadă. Unii, aruncați în afara traiectoriei vieții lor cotidiene, au devenit peste noapte conducători și dictatori. N-aș fi crezut niciodată că nebunia stă, pînă într-atît, veșnic trează în creierele oamenilor. Au fost
UNITER 25 si Revolutia la TVR cu spectacolul CE ZI FRUMOASA luni 18 mai () [Corola-blog/BlogPost/339398_a_340727]
-
lues ereditar, în 1872 a avut o hepatită, mai târziu o enterocolită, urmată de o artrită, boli care n-au avut nicio legătură cu infecția luetică. Încet-încet Eminescu își dăduse seama că este părăsit de prieteni. Pe Maiorescu îl face smintit ( vezi celebra Ex. Min. Tit. Maiorescu), junimiștii îl ocolesc, Slavici se depărtează și el sub diferite pretexte, doctorul Bardeleban, medicul curant al regelui și soțul lui Mite, ducea vești despre el nu tocmai potrivite reginei. De aici și furia lui
163 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342419_a_343748]
-
Dorel Dănoiu Nimic nu e ce pare a fi din cele ce sunt percepute ... O să-ți dai seama într-o zi că vor veni,sau sunt trecute Iluzia este stăpână pe simțurile păcălite, iar când Prezentu-i o minciună rămân concluziile smintite Nimic din cele ce apar nu sunt curate certitudini. Vedem părerile ce doar reflectă false atitudini Ar fi ceva din ce simțim palpabilul realității ?! Nimic nu e ,atât cât știm. Plătim tributul vanității ? Suntem ,,păreri” ce trec în zbor, numai
DOAR PĂRERI... de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342829_a_344158]
-
GÂNDURI REBELE Autor: Virgil Ciucă Publicat în: Ediția nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Gânduri rebele În viața mea am adunat poeme Și-am șlefuit cuvinte ascuțite Să taie-n carnea lumii cu probleme Condusă de elitele smintite Am acuzat ades cu vorbe grele Oripilat de jafuri și de crime S-ajungă-n iad puterile tembele Ce au sădit și ură și cruzime Voi dezveli păcatele ascunse Ce le-au permis accesul spre putere Ca în infern să fie suprapuse
GÂNDURI REBELE de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380623_a_381952]
-
și-a curge sânge mult și greu asupra robului-ateu de-ar îndrăzni, măcar în glumă, să disipeze vechea spumă, goimică claviatură pentru arpegii fără soț ascunse-n piepturi mari de Hoț și Fur și Zmeu și Răzvrătit pe veci înbotnițat smintit și făr-de-lege oropsit făr-de- sentință prăduit de legiuri și santinele cu dinți de ură și măsele din piatră dură și de-un os ce nu va fi cântând duios nicicînd și nicăieri. Pe Poetașul maiestuos cu flinta-n brațu-i musculos
ÎNTÂLNIREA DE LA MIEZUL NOPŢII (POEME) de AURELIA SATCĂU în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371596_a_372925]
-
Ediția nr. 1431 din 01 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Ce mult te-m iubit Ce mult te-am iubit/ la timpul pasat, mă doare gâtlejul/de când, spânzurat de turnul lui Hoelderlin/m-am atârnat, ce mult te-am iubit,/ smintit, smântânit. Astfel Maiakovski se duse și el,/ Mare părea, era porumbel, La fel și Esenin, la gât este rana,/Acolo e locul, sufletul-hrana. Rămâne în mine, / Ca în feline,/ Adânca durere,/ Aurifere, Coșmaruri, aleargă/Ghepardul spre moarte, Ce mult te-
CE MULT TE-M IUBIT de BORIS MEHR în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371962_a_373291]
-
am mai scos nici un cuvânt până ne-am despărțit. Chiar regretasem destăinuirea. Când am ajuns acasă, m-am dus drept în bibliotecă unde era un dicționar a lui Șăineanu și m-am uitat să văd ce înseamnă acel cuvânt: „Nebun, smintit, nerod, prost”. Era mai mult decât o înjurătură! Cât eram de mică, mi-am dat seama că nu toate gândurile pot fi mărturisite și mai trebuie să știi cui i le mărturisești... Începeam să intuiesc necesitatea refugiului din fața unor ființe
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372930_a_374259]
-
Se clatină distanța. La sfat, mă cheamă spinii. Te șuieră trecutul. Ne înfloresc mălinii. Mă-mprăștie pe frunze culoarea răvășită, Te iartă și te-ascunde privirea mea... rănită. Ne prind în horă vremuri cu oști pe răni, călare. Ard veșnicii smintite, ne pică la picioare. Mă cerne peste nouri tristețea, mistuirea... Zâmbești și cât mai semeni... cât semeni cu iubirea! Dar totul: spini, culoare, mălini și răni și frunze Mă șuieră în iarna de pe-ale tale buze... Iar tu... (doar
TREAPTĂ de MARIANA KABBOUT în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346004_a_347333]
-
cu gura strâmba sunt stăpânii astei nații! Voi sunteți urmașii Romei? Niște răi și niște fameni! I-e rușine omenirii să vă zică vouă oameni! Și aceasta ciumă-n lume și aceste creaturi Nici rușine n-au să ieie în smintitele lor guri Gloria neamului nostru spre-a o face de ocara, Îndrăznesc ca să rostească pan' și numele tău... țară! La Paris, în lupanare de cinismu și de lene, Cu femeile-i pierdute și-n orgiile-i obscene, Acolo v-ați
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348852_a_350181]
-
cu gura strâmba sunt stăpânii astei nații! Voi sunteți urmașii Romei? Niște răi și niște fameni! I-e rușine omenirii să vă zică vouă oameni! Și aceasta ciumă-n lume și aceste creaturi Nici rușine n-au să ieie în smintitele lor guri Gloria neamului nostru spre-a o face de ocara, Îndrăznesc ca să rostească pan' și numele tău... țară! La Paris, în lupanare de cinismu și de lene, Cu femeile-i pierdute și-n orgiile-i obscene, Acolo v-ați
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348850_a_350179]
-
picătură de timp! E încă în pripă... * De ce-i faci tu, Clipă, hatârul Veșniciei?! Nu vezi că nemurirea ei e clădită pe cadavre, pe clipe uitate!? Dă-mi, Clipă, dreptate... * Hai, lasă-te mituită, Clipă cinstită, și primește-mi rugămintea smintită!... * Clipă ce îmi porți numele, încă nu muri - Că-n moartea-mi, Tu moartă vei fi! Ce-i pasă Veșniciei de-o clipă, de-o zi, sau chiar și de două?! Ce-i pasă mării de bobul de rouă?! * Hai
NEGOCIERE CU...CLIPA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 666 din 27 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346537_a_347866]
-
Pe oft ascuns în florile de stâncă, Ca un preludiu, ne'nceputei, încă, Doiniri de jale'n crucea de amiază. Veneau flămânde alte noi jivine Poftind tainul hărăzit de ură ... Netemătoare, fără de măsură Smulgeau ciozvârte, pofta să-și aline. Ospăț smintit, fărâme de fantasme Au smuls pe rând durerii, ea tot crește ... E ca o Hydră care-și însutește În hohote, gâtlejele, ca'n basme. Firav pârâu ... schimbatu-sa'n năvală, Iar geamătul își schimbă în blesteme ... Iubirea zămislește anateme Când diamantul
DIAMANT MÂNJIT CU SMOALĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378030_a_379359]
-
am presimțire, Cum mi-ai intrat nu am de știre.. Nu știu cum ochii tăi în suflet, Ajunși să aibe un așa răsunet, Că au pătruns să nu-i pot uita, Cum rana simțită în toată viața! Îndrăgostit de ce mi-a plăcut, Smintit, că eu chiar n-am vrut, Căci nu fizicul îmi place în sine, Ci tot ce-mi parvine de la tine... N-am planificat ca să-ți plac, Sărac.. doar cu tine mă îmbrac, Precum o manta a sufletului meu, Căci săracul
SĂRACUL... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376680_a_378009]
-
o lecție pentru generațiile ce vor urma. Satul, care cândva intrase în literatură, lângă temele majore ale specificității noastre naționale, ba chiar în ședințele omagiale ale Academiei, a dispărut chiar și din manualele școlare, siluite de prea desele, nejustificatele și smintitele programe școlare “reformatoare”. A luat cu sine și cuibarul veșniciei noastre, și frumusețea vechilor tradiții, ba chiar și strălucitoarea întemeiere a limbii, erodate de intemperiile neguroase ale noului ev. Rămâne în cartea lui Grigore Gociu și în cărțile altora, frumos
JURNALUL „DEVENIRII PRIN SUFERINŢĂ” (GRIG GOCIU – “CĂMINUL RACOVIŢĂ”. CARTEA A III-A) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379579_a_380908]
-
ilustrează discursul teoretic. Ca și Umberto Eco, A. abandonează studiul teoretic erudit în favoarea romanului pseudoistoric. Calpuzanii (1987; Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române), folosește trucul romantic al manuscrisului găsit din întâmplare, pentru a înfățișa o cronică a domniei lui Mavrogheni, fanariotul smintit de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Datele reale, preluate din scrieri de epocă sau din studii istorice moderne, se împletesc cu cele fanteziste, romanul interesând mai mult prin calitatea stilistică a evocării decât prin linia epică, simplă în sine - un
ANGELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285366_a_286695]
-
Vittoriale, pe malul lacului Garda. Prinț decăzut, Însă totuși prinț (de Monte Nevoso), el compune o scenografie ciudată, desprinsă parcă din romanul lui Huysmans, dar și din propriile plăsmuiri, cu decoruri fastuoase, pline de prețiozitate, cu deghizamente dintre cele mai smintite. Eroii uriașei sale construcții romanești (rămasă, parte, În stadiu de proiect), Andrea Sperelli din Il Piacere (Plăcerea) sau Giorgio Aurispa din Trionfo della Morte (Triumful morții) sau Tullio Hermil din L’Innocent (Inocentul) par a descinde, ca și autorul lor
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
fățișă. Confecționează descrieri neutre, dar cel mai adesea varsă multă zeflemea prin vârful peniței. Până și filfizon, așa cum Îl notează dicționarele, rămâne total depreciativ. Chiar atunci când Îl Întâlnim pomenit - poate pentru prima dată - la Ion Ghica, e vorba despre lălăiala smintită a lui Manea Nebunu’: „Fivrelzon! Fivrelzon!”. Cu alte cuvinte, Într-o franceză revoluționară, „Vive le son!”. Oare de unde să vină rezerva aceasta disprețuitoare a unor autori care, În parte, au respirat și ei, măcar În tinerețe, aerul tare al Parisului
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
în cămașa de stambă roșie, aduce cu un agitator bolșevic. Urmând să plece pentru tratament în Anglia, face un popas la Petrograd, unde fratele lui, Constantin, era ministru. Se îmbarcă pe un vapor la Arhanghelsk, dar în timpul unei furtuni, „inima smintită” a lui D. nu mai rezistă. Trupul lui, potrivit obiceiului marinăresc, e aruncat în valuri, în dreptul insulelor Shetland, în Marea Nordului. După debutul la „Contemporanul” (1887), D. colaborează cu schițe, note de drum, comentarii politice, cu câte o scenă din piesele
DIAMANDY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286760_a_288089]