8,467 matches
-
Neamului nostru a fost un nesfârșit șir de suferințe și umiliri, de revoltă și oprimări. Iar rădăcina adâncă a Neamului, sub privirea Părintelui Îndurărilor, din acel ogor al românității noastre, nu poate fi ruptă! Rădăcina noastră, trainică, nu poate fi smulsă! Chezășie-i continuitatea, vechimea noastră, dăinuirea în Ardeal, pe moșia, dintotdeauna, a strămoșilor, a moșilor, a părinților noștri. Guvernanților, pe care tânguirea „Mioriței” nu-i mai interesează, le reamintim că noi, gazetarii de la „Cuvântul liber”, am luptat și luptăm aici
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” by http://uzp.org.ro/gazetaria-nu-i-o-meserie-pentru-fricosi/ [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
Articolele Autorului Capitolul I/1 ÎNDOIALA Fănel se întorcea de la serviciu suficient de plictisit și obosit încât să nu mai observe fetele îndrăznețe care-l fixau stăruitoare cu privirea în stația de metrou și care, nemulțumite că nu i-au smuls un zâmbet admirativ sau o privire interesată, îl catalogau ca fiind nătăfleț, neînsemnat, lipsit de importanță, zgârcit și chiar homosexual. El nu se supăra că epitetele curg pe lângă el avalanșă în unele momente, pentru că nu-l atingeau, nu se făceau
ISPITA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ispita.html [Corola-blog/BlogPost/359616_a_360945]
-
de ce toate ghidurile te sfătuiesc să mergi pe pod dimineața devreme sau seara târziu, chiar noaptea, pentru a avea podul numai pentru tine, bucurandu-te de farmecul sau unic, neștirbit de tarabele instalate aici în timpul zilei, care încearcă să iți smulgă banii din buzunar pentru multele kitsch-uri pe care le vând. Am încercat să le ignor și să mă strecor lângă fiecare din statuile ce îi reprezintă cei mai importanți sfinți ai bisericii cehe. Una din multele legende legate de
ORASUL PRAGA de RUXANDRA CROITORU în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 by http://confluente.ro/Impresii_de_calatorie_orasul_praga.html [Corola-blog/BlogPost/362437_a_363766]
-
d rău? Da' el n-a apucat să facă nimic bre, soro? Ooh, de l-ai fi văzut fă, cum săriseră patru cinci pe el și l-au pus jos. Da' s-a sculat zdrahonul cu ei în spate, a smuls un par din gardul lui Zăgănel și a rupt parul pe ei, nu alta, că una două, n-a mai avut în cine da. Eroul sta la vedere în fața odăiței, pe un scaun, parcă-l văd și acum, rănit în
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_iii.html [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
ar spune că pictează așa de ușor și de rapid de parca ar zbura", sau: " Fiecare buchet pictat ne trimite la o stare de spirit, liniște, provocare, admirație, nostalgie, neliniște, furtună lăuntrică, scenografie, artificiu, inocență". Admirația pentru pânzele sale i-au smuls scriitoarei Doinei Uricariu cuvinte de caldă apreciere considerând că sunt: "tablouri luminoase, vitale, cu tușe în cascade, ecouri și vârtejuri, precum Van Gogh"..."pânzele artistului sunt remarcabile prin învălmașeala culorilor clamând ascensiunea, levitația, cresterea spirituală și paradisul." Mi-am luat
CEASUL DE TAINĂ AL PICTORULUI MIHAI TEODOR OLTEANU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 by http://confluente.ro/_ceasul_de_taina_al_pictorului_mihai_teodor_olteanu.html [Corola-blog/BlogPost/371100_a_372429]
-
viața fiecăruia, mai cu seamă la a celor care azi o bruschează, nici nu plânge la asfințitul tuturor! Istoria e cea mai oarbă și neștiutoare să-i apere pe acei care nu atrag dragostea de țară, ci încearcă să o smulgă cu sila. Se vede cât e de bun un conducător de țară, atunci când simte că poporul ar vrea să ia fiecare un bob din iubirea lui, nu când conducătorul nu este iubit, și poporul îi cere chiar să plece iar
FERDINAND I, REGELE LOIAL. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 by http://confluente.ro/_ferdinand_i_regele_loial_aurel_v_zgheran_1374492815.html [Corola-blog/BlogPost/364227_a_365556]
-
din copilărie, își vedea de treaba lui. . Unii spun că ciobanul ăsta vrednic e morocănos de câteva luni în urmă, de când l-au adus soldații în sicriu, de la Mărășești, pe fiu-său cel mare. O mândrețe de flăcău ... Și-a smuls părul din cap mamă-sa, de jale. Cu chiu cu vai, Ion a' lui Nică Ionașcu se apropia de stâna lui tată-său. Așezat pe brațul de paie din coșul căruței, stropit din cap până-n picioare de glodul copitelor celor
CUM A MURIT NICĂ IONAŞCU (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cum_a_murit_nica_ionascu_amintiri_mo_gheorghe_parlea_1334142241.html [Corola-blog/BlogPost/355376_a_356705]
-
cu istorie și fără frâie de mediocritate în calea culturii. Ceea ce e cardinal în ce primește o țară de la actori este tinerețea ei și în fiecare clipită o dragoste nouă! Frunza ce pică vara, nu rărește pădurea, ci doar aceea smulsă de vânt la venirea toamnei pe poarta timpului. Dar actorii dau slavă și vigoare verii sufletești ce nu se sfârșește câtă vreme un neam, chiar și în lacrimile durerii clătește vișinile dulci ale Thaliei și le savurează gustând până la sâmbure
MAGDA CATONE. FĂRĂ CUVINTE DE ÎNCHEIERE... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1451337405.html [Corola-blog/BlogPost/368235_a_369564]
-
sunt părinții noștri. Cu toate că ne-au părăsit, din punct de vedere fizic, ei rămân în sufletele noastre și ne veghează în chip nevăzut. Nu trebuie să-i uităm. Pentru că ne-am uita rădăcinile. Iar cine nu are rădăcini, poate fi smuls la prima adiere de vânt. Ucenic al Părintelui Profesor Dumitru Stăniloae, Părintele Constantin Galeriu avea preocuparea constantă pentru dialogul știință - religie, teologie - știință. Tema dialogului între credința creștină și cunoașterea științifică a rămas o preocupare constantă a Părintelui Constantin Galeriu
NOUĂ ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PĂRINTELUI PROFESOR CONSTANTIN GALERIU DE LA BISERICA „SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 586 din 08 august by http://confluente.ro/In_memoriam_noua_ani_de_la_nasterea_stelian_gombos_1344406657.html [Corola-blog/BlogPost/340862_a_342191]
-
îmboldit să-l observ pe cel de lângă ea. Diferit. Înalt. Cine o fi? Nu mai contează. O prinde de mână și pleacă împreună. Îi urmăresc cu privirea. Aș vrea să alerg și să-l dau la o parte, să-i smulg mâna din mâna lui și să fie a mea. -Hello! Trecu o fâlfâire prin fața ochilor mei. Pesemne vreunul dintre amicii mei încearcă să mă readucă în fața paharului de bere. Aloooo!... Gestului meu de lehamite i se răspunse printr-un râs
DEPRESIE de MARIA BURCĂ în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 by http://confluente.ro/maria_burca_1490882651.html [Corola-blog/BlogPost/381518_a_382847]
-
mai întîi a bătut cu disperare pe la ușile mai marilor județului. Cum nici apelurile lansate prin presă, inclusiv în coloanele ziarului nostru, nu au găsit nici un ecou în sufletele celor ce aruncă în stingă și în dreapta cu milioane și miliarde, smulse de cele mai multe ori din buzunarul contribuabilului, arta băcăuana se vede văduvita de dispariția unui plastician înzestrat, care a dus faima picturii și graficii românești pînă dincolo de hotare. Născut la 27 decembrie 1952, la Podoleni, județul Neamț, artistul a debutat expozițional
DESTIN de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Destin_0_1_2.html [Corola-blog/BlogPost/360887_a_362216]
-
sunt spini printre flori parfumate/Norii tot caută azurul și plâng./ Stelele albe-s prea depărtate/ Încă-i uraniul ascuns prea adânc.// Omul de când e pe lume a spus:/ Și va mai spune:/Mai mult și mai sus./ Astfel se smulge din el cu răbdare/Floarea ruginii,/Palida floare...” Activitatea de la malul mării s-a conturat într-un omagiu adus limbii române de către oameni cu inimile deschise spre cultură, creație, dragoste de neamul românesc și limba sa străbună, element definitoriu pentru
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1410432746.html [Corola-blog/BlogPost/362361_a_363690]
-
amplu pe care simt că nu pot și nu am dreptul să-l abordez acum dar care mă doare. Am citit recent o poezie a lui Ion Dodu Bălan despre crezul poetic ea spune așa Ars poetica Dacă nu te smulg din sufletul meu, Poezie, Dacă nu te scriu cu sângele și cu lacrima mea Dacă ritmu-ți nu este chiar pulsul inimii mele- Cavalcadă de Pegași pe o vreme de vijelie- Dacă picioarele-ți de iambi de dactili ori trohei Nu
CUM ŞI PENTRU CINE SCRIEM POEZIE de DELIA STĂNILOIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Eseu_cum_si_pentru_cine_scriem_poezie.html [Corola-blog/BlogPost/357059_a_358388]
-
o toană, Ce leagă și-n mormânt inelul? Și-ar fi uitat ei duhu-n goană? * Credința asta e-n zadar, Nu-i demnă de vreun adevăr Clădit temeinic, după har - E-o vorbă spusă în răspăr. * Niciun popor nu-și smulge vițe Din stânca înrădăcinată Spre a le țese-n alte ițe - Plămada ni-i nestrămutată! * De ziserăți c-aș fi roman, Eu zic că-s dac, că sunt de-aici Mai dinainte de Traian, De când Carpații erau mici. Și urlă lupul
PLĂMADA NI-I NESTRĂMUTATĂ! de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1449950201.html [Corola-blog/BlogPost/370270_a_371599]
-
știa dacă reușea să părăsească Dobrogea până acum. Se descurca din ce în ce mai bine atât cu treburile gospodărești ale casei, cât și cu serviciul. Și totuși era greu să facă față. Grădina se umplea cu buruieni, nu mai era nimeni să le smulgă. Păsările se împuținaseră, fiind sacrificate pentru ritualurile de înmormântare. Nu știa încotro să o ia. Aștepta ca Mircea să ia vacanță și să vină lângă ea, pentru a se sfătui cum să procedeze. Fetița a fătat o vițică foarte frumoasă
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1405008334.html [Corola-blog/BlogPost/349194_a_350523]
-
dintre flori. Odată când pe al meu drum spre stele, Șovăind pașii mă purau încet, În ai tăi ochi,scăldați de lacrimi grele Citeam durerea din suflet,discret. Un mic îngeraș ce-L ruga-i pe Domnul, Să nu mă smulgă de lângă tine, Adesea mi-ai vegheat în vise somnul, Ajutând ca să mă-ntorc la tine. Fetița mea zglobie și frumoasă , Cu sufletul plin de iubire, Ești raza mea de soare luminoasă, Ești a vieții mele fericire. Tu azi,ești o
RAZA MEA DE SOARE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1460993144.html [Corola-blog/BlogPost/381933_a_383262]
-
și mii de ori Din cer în cer de dinainte De a fi Cer Cuvântul, când Nu erau nume, nici cuvinte Și nici al minții liber gând. Din aritmia-i ca un suflu Vibrând în golu-i de ecou S-a smuls Cuvântul să îl umplu Cu carnea Timpului cel Nou. Hăuri de-a surda, împletite De-un zvon reticulat - un gel Trecut prin infinite site - S-au închegat drept Semn! Cu el Și gândul ce-l durase, Glasul Lăuntric din tăceri
TOAMNĂ FATALĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 by http://confluente.ro/Toamna_fatala_romeo_tarhon_1333255932.html [Corola-blog/BlogPost/354839_a_356168]
-
Fimbrii cu văluri m-au cuprins: Tu, forma mie similară Și totuși altfel, m-ai atins... Tu stea, o sută sau o mie Cu sumedenie de cili Ce-au început să mă conscrie, M-ai sărutat intern, subtil... M-am smuls cu totul înafară Din planul tău confuz și flasc Să văd mulțimea ta primară, Hibrizii tăi cum se renasc, Și care- rostul Vieții, iarăși Scăpată din înghețuri vechi... Predestinare ca să ceară-și Reexistența în perechi... Sorgintea ei eterrnă, Moartea Care
TOAMNĂ FATALĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 by http://confluente.ro/Toamna_fatala_romeo_tarhon_1333255932.html [Corola-blog/BlogPost/354839_a_356168]
-
și chiar cei tineri, după o zi de muncă, au mersul deșălat. Ei merg greu și nu se pot îndrepta, trunchiul corpului rămânând ușor aplecat înainte. În spatele secerătorilor vin legătorii. Legătura de snop se face din două mănunchiuri de grâu, smulse cu rădăcină și prinse în două noduri, mai întâi unul cu rădăcinile, pus pe pământ și călcat cu talpa piciorului și al doilea făcut cu spicele, să strângă snopul. Snopii se așează în trei rânduri suprapuse, de câte patru așezați
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/Sandu_Barbu.html [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
ființei unde ”pomii sunt îmbrăcați în gheață/ și iarba plânge cu lacrimi albe...... dinții de ferăstrău/ sub streșini/ lustruiesc cizmele albe ale dimineții”. (Corsetul iernii) Asistăm cumva nepăsători și abulici cum roata destinului ”învârte cercurile înalte/ din care am fost smulsă, ........, cum de un veac șterg cu lacrimi/ dinții ei/ până sau tocit vârfurile”.(Roata destinului) Impresia este puternică în acele poeme în care mă unește revolta, în care eul este tulburat de apele învolburate ale unei existențe tumultoase, și aici
FLOAREA POEMULUI SAU EFECTUL MORGANATIC de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_mariana_balasoiu_1473247913.html [Corola-blog/BlogPost/362798_a_364127]
-
ști, de m-ai cunoaște, M-ai preface în livezi. Fiecare frunză-i vie Și cu suflet plină este, Cântă lumii fiecare În altfel a mea poveste. Gem în frunze de durere Patimi grele-n desfrunzire, Urlă gândul și le smulge Lacrimi de dezamăgire. Frunze roșii pribegite Azi în pom sau întâlnit Să jelească-n roșu bocet Simfonii fără sfârșit. Frunze verzi, dar vii născute Curg în lacrimi și-n oftat, Scuturând copacul vieți-mi Într-un bocet disperat. Frunze verzi
SUNT UN POM de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1470392551.html [Corola-blog/BlogPost/379174_a_380503]
-
când absolut toți medicii și terapeuții vor conștientiza că inalterabila bogăție a acestei nobile profesiuni nu constă în adunarea de averi pe care le mănâncă moliile și le fură hoții, ci în zâmbetul de recunoștință și fericire de pe buzele bolnavului smuls din ghearele morții. -------------------------- A consemnat, George PETROVAI Sighetu Marmației, 18 iunie 2016 Referință Bibliografică: George PETROVAI - AL TREILEA INTERVIU CU DOCTORUL CORIOLAN DRAGOMIR / George Petrovai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2058, Anul VI, 19 august 2016. Drepturi de Autor
AL TREILEA INTERVIU CU DOCTORUL CORIOLAN DRAGOMIR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1471578866.html [Corola-blog/BlogPost/342752_a_344081]
-
se întâmplă, dar simțeau amândoi o stare de bine pe care nu doreau să o întrerupă. Erau amândoi furați de frumusețea clipelor pe care le-ar fi dorit să fie fără de sfârșit. Ajunseseră deja aproape de lac și Iuliana s-a smuls de la brațul lui pentru a alerga pe mal, traversând spațiul verde, deși observase plăcuțele cu înscrisuri de interzicere a accesului. De acolo privea în lungul și adâncul lacului într-o liniște exterioară și interioară pe care Eugen a simțit-o
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1429973264.html [Corola-blog/BlogPost/369827_a_371156]
-
radio, spre acel post care emitea pe unde scurte, întreținând flacăra sperențelor gândite, șoptite pe la colțuri, pe la rândurile interminabile din fața magazinelor alimentare, cu ochi radar în depistarea urechilor spion. Așteptam o schimbare, așteptam să se întâmple ceva, ceva care să smulgă societatea românească din starea de mizerie morală în care căzuse. Așteptam, reprimându-mi, cu furie neputincioasă, dorințele și speranțele de libertate, de dreptate, de mai bine. Făceam eforturi să-mi întrețin familia. Reușisem, cu mare greutate, să-mi cumpăr un
AMINTIRI DIN „EPOCA DE AUR” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1443708900.html [Corola-blog/BlogPost/381836_a_383165]
-
din 19 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Când femeia plânge, Lumina fanarului Pare a se stinge, În oglindă farului; Când femeia plânge, Copacul tresare Își picura sânge De zeu pe-nserare; Când femeia plânge, Pământul oftează, Codrii și i-ar smulge, Pan’ se-nseninează; Când femeia plânge, Covor îi așterne, Ca-n gene își strânge Tot lumini eterne; Femeia iubește, Căci...a plânge știe, Cu lacrimi sfințește Vers de poezie... Referință Bibliografica: LUMINĂ FANARULUI / Elenă Spiridon : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
LUMINA FANARULUI de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 by http://confluente.ro/elena_spiridon_1476902786.html [Corola-blog/BlogPost/371375_a_372704]