535 matches
-
ce să facem cu ele. Inițiativa Muzeului Cotroceni, susținută de Apa Nova, e una lăudabilă, dar, din păcate, cu ea nu se face primăvară. Tricourile artistului Deși expoziția de T-shirturi a lui George Bodocan cu titlul ultragiant pentru sicofanți și snobi, Suck my Art, s-a încheiat pe 30 aprilie 2010, am reușit să prind un mic vernisaj în casa artistului și am realizat că îmi place foarte mult conceptul. Lumea noastră alcătuită din obiecte de cult ale plăcerii sau ale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6333_a_7658]
-
chemare, ca să presimți gustul lui mysterium tremens. Fără un imbold lăuntric care să te împingă spre contraforturile săpate în stîncă ale mînăstirilor Pantocrator, Vatopedi sau Prodromu, escapada aduce cu o promenadă exotică, al cărei singur rost e să dea prilej snobilor să spună că au fost acolo. Prin urmare, ca să te pui în acord cu condiția austeră a sihăstriilor rupestre, ai nevoie de un minim resort de credință simplă, tocmai acel resort care te predispune spre degustarea unei tresăriri de duh
Pe drumuri de schit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5000_a_6325]
-
lui Rousseau, Gide, Sartre, Leiris) și m-am interesat mai ales cu privire la crearea noilor forme literare, privind cu un oarecare dispreț formele mai obișnuite ale expresiei autobiografice. Începând cu anul 1977, orizontul meu s-a lărgit, am devenit mai puțin „snob”, m-am democratizat, am descoperit bogăția scriiturilor „obișnuite”, prin studiul autobiografiei străbunicului meu, Xavier-Édouard Lejeune, un simplu funcționar comercial din secolul al XIX-lea, care a știut să găsească modalitățile originale de a se exprima, camuflându-și marile drame ale
Philippe Lejeune: „Neliniștea pe care cititorul o încearcă față de istoria sa personală...“ by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4441_a_5766]
-
Diafane”, „Dantele și farafastâcuri”, „Acest invizibil”, „Sclipește”, „Toate acele cești de ceai” etc. În schimb, se gândește și se vorbește mult despre artă, filozofie, uneori cam prea profund despre sensul vieții, alteori cam prea mult despre defectele oamenilor bogați și snobi - celor două protagoniste le place la nebunie să observe și să critice apucăturile celorlalți (obținând în același timp și o autoanaliză, ce-i drept mai indulgentă); iar savoarea cărții stă, într-o foarte mare măsură, în stilul și registrul tuturor
Gustul orezului cu ceai verde by Marieva Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/5673_a_6998]
-
din preajmă care s-ar fi simțit bine în orice loc civilizat și în orice timp civilizat, care nu s-ar fi făcut de râs nici în saloanele de secol 19, nici în cele de secol 21 din cine știe ce spațiu snob european, ceea ce nu excludea adaptabilitatea lui la orice mediu mai puțin cizelat. Era extrem de tonic, iar la telefoanele lui matinale era un spectacol. Avea zeci de subiecte de conversație, unul mai ispititor ca altul. Îmi dădeau o dispoziție bună pe
Lui Leo, magister ludi, in memoriam by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/5630_a_6955]
-
Football & WAGs Mircea Mihăieș În 1966, țineam la fotbal cu Anglia. Snob, antipatic și înfumurat (cel puțin două din aceste însușiri mi le recunosc și azi), găseam un fel de predestinare lingvistică în faptul că, spre deosebire de băieții de cartier alături de care-mi rupeam perechile de pantofi, pantalonii și cămășile fugind după minge
Football and WAGs by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4522_a_5847]
-
a oferit cititorului ne-leneș posibilitatea de a se comporta în fața unei cărți, la fiecare pagină, așa cum a făcut-o Alexandru cu nodul gordian. Dacă nu ați avut încă timp s-o citiți, contați pe simpatia mea. În caz că nimeriți între snobi care v-ar putea disprețui din acest motiv, vă recomand strategia pe care o adoptasem, pe la cincisprezece- șaisprezece ani, în pompoasele discuții intelectuale de la mesele nemuritoarei cofetării „Libelula” din Arad. De fiecare dată când cineva se fălea cu o lectură
Lecturi-fantomă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3289_a_4614]
-
poți fi nici medicul, nici profesorul propriilor copii. Când l-am cunoscut, în 1967, pe Virgil Ierunca la Paris, am descoperit că învățase franceza cu mama și cu Pompilia. Am relatat episodul în Viață și cărți. În tinerețe fusese un snob franțuzit, după propria expresie, dar deceniile trăite la Paris îl transformaseră într-un român devotat țării și poporului său, dovadă că li se consacrase pe de-a-ntregul. În 1967 și chiar mai târziu, franțuzitul eram eu, proaspăt sosit în Franța
Regăsit în traducere by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3571_a_4896]
-
că M. Ivănescu n-a apărut niciodată la televizor. Ori dacă a apărut, probabil că asta se întâmpla într-o emisiune a răposatei „România Cultural”, care a fost strangulată, pentru că, nu-i așa, oricum nu se uitau la ea decât snobii... Înfățișarea grafică a unei publicații își are, firește, importanța în succesul sau eșecul demersului. Dacă nu ești „The New York Review of Books”, adică o instituție care-și permite să dea cu tifla schimbărilor, atunci reinventarea periodică e obligatorie. Nu cunosc
Speranța de celuloză by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3574_a_4899]
-
citești, să digeri, adică, o cantitate cât mai mare de text tipărit. Fiindcă... Aici problema se complică. Fiindcă, se pare, această rutină te transformă într-un om elevat, deci demn de admirație în societate. Automat și ireversibil, care vasăzică. Sofismul snob pe care se întemeiază raționamentul e vizibil. Ca și cum consumul masiv de cuvinte ar fi, vezi Doamne, un pașaport pentru un ipotetic paradis cultural. În realitate, nu lectura e în primejdie. Se citește, azi, mai mult ca oricând. Pe toate suporturile
Un film personal by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3833_a_5158]
-
sau domnișoară,eu știu că n-ai să mă înțelegi, dar asta n-are nici o importanță. Cerul este același pentru toți ! Ca toate lucrurile care fac parte dintr-o serie, proverbele n-au calitate. *** Snobismul de a-i snoba pe snobi. Un hohot de rîs, un hohot de plîns. Simple nuanțe, care depind numai de-o grimasă. Și totuși, cîtă deosebire aparentă. *** Seara, când stigem lumina, învățăm să murim Îmi lipsește curajul de a mă sinucide, cu toate că în lucrurile irealizabile mor
Un text necunoscut de la Sașa Pană by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3134_a_4459]
-
000 de piese, furnizate de 150 de comercianți. Decizia lui Jeff Bezos care, se știe, nu ia hotărâri proaste, se bazează pe o schimbare a comportamentului cumpărătorilor de artă. Pe de-o parte novicii, speriați de contactul cu un mediu snob și foarte selectiv, preferă intimitatea cumpărăturilor pe internet, pe de altă parte, chiar împătimiții galeriilor încep să se adapteze la noul curent. Site-urile de profil fac și educație artistică, mai ales pentru amatori, fiindcă permit încadrarea picturii într-un
Picturi vândute online () [Corola-journal/Journalistic/3358_a_4683]
-
specific „americănești” (așa cum s-au impregnat ele în mentalul colectiv european): motociclete Harley, homari, Coca Cola, Huckleberry Finn, Holden Caulfield, spălătorii, cosmopolitism haotic, mașini Pontiac, bacșișuri eliberatoare. Sigur că, puse laolaltă, ele sună oarecum ready made, de nu chiar ușor snob, și că numeric sunt atât de copleșitoare încât pun sub semnul întrebării coerența întregului. Numai că, personal, întrevăd în scrisul lui Dósa (cel de ieri și cel de azi) o fibră polemică. Prejudecățile îl intrigă. Este motivul pentru care închid
Americanii (Tablă de materii) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3220_a_4545]
-
desișul ,selvelor" obscure evocate, d-sa poposește într-un luminiș care-i îngăduie a creiona o poziție personală. E vorba de un profil al lui Mateiu, așezat sub semnul ,finului diletant". ,Fiziologia" tipului respectiv e o variantă a celui de snob, în inevitabilă intersectare cu dandysmul. Idealul unui asemenea ,tînăr prin definiție, disponibil, multilateral pregătit, însă fără specializare" se găsea în atmosfera formării lui Mateiu, destinsă și distinsă în circumstanțele visătoarei, oțioasei, luxoasei perioade cunoscute sub numele de fin de sičcle
Un matein între mateini by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11141_a_12466]
-
Viața Românească, nr. 5 din 1913, de către un prieten al scriitorului, bătrînul carpist N. Lupu Kostaki. Care ar fi, potrivit acestuia, semnalmentele snobului-,diletant"? Absența spiritului critic, relativă, să adăugăm de îndată, căci însuși publicistul își amendează reproșul, precizînd că snobul posedă și o ,mare virtute: ura banalității": ,Oricît de paradoxal pare, lipsa de personalitate a snobului este datorită în prim rînd poftei de a ieși din comun, dorinței de a fi cineva". Drept care urmează constatarea apoftegmatică: ,Snobismul și originalitatea se
Un matein între mateini by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11141_a_12466]
-
Care ar fi, potrivit acestuia, semnalmentele snobului-,diletant"? Absența spiritului critic, relativă, să adăugăm de îndată, căci însuși publicistul își amendează reproșul, precizînd că snobul posedă și o ,mare virtute: ura banalității": ,Oricît de paradoxal pare, lipsa de personalitate a snobului este datorită în prim rînd poftei de a ieși din comun, dorinței de a fi cineva". Drept care urmează constatarea apoftegmatică: ,Snobismul și originalitatea se aseamănă în mai multe puncte; dacă snobul nu este niciodată original, originalul este de multe ori
Un matein între mateini by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11141_a_12466]
-
banalității": ,Oricît de paradoxal pare, lipsa de personalitate a snobului este datorită în prim rînd poftei de a ieși din comun, dorinței de a fi cineva". Drept care urmează constatarea apoftegmatică: ,Snobismul și originalitatea se aseamănă în mai multe puncte; dacă snobul nu este niciodată original, originalul este de multe ori snob". Un astfel de snobism al ,originalului" e benefic răspunzător de aderența la curentele artistice noi, la omologarea și propagarea lor: ,Ideile revoluționare, formele nouă, tot ceea ce era făcut să sperie
Un matein între mateini by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11141_a_12466]
-
este datorită în prim rînd poftei de a ieși din comun, dorinței de a fi cineva". Drept care urmează constatarea apoftegmatică: ,Snobismul și originalitatea se aseamănă în mai multe puncte; dacă snobul nu este niciodată original, originalul este de multe ori snob". Un astfel de snobism al ,originalului" e benefic răspunzător de aderența la curentele artistice noi, la omologarea și propagarea lor: ,Ideile revoluționare, formele nouă, tot ceea ce era făcut să sperie spiritul de tradițiune meschină al burghezului și să deștepte neîncrederea
Un matein între mateini by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11141_a_12466]
-
și propagarea lor: ,Ideile revoluționare, formele nouă, tot ceea ce era făcut să sperie spiritul de tradițiune meschină al burghezului și să deștepte neîncrederea, trebuia, prin forța lucrurilor, să placă acestor oameni dornici de neobișnuit". Franța constituie desigur toposul predilect al snobilor, al celor cărora se cade a le recunoaște meritul de-a fi dărîmat, măcar pe alocuri, ,zidul chinezesc al tradițiunii". ,Diletant" pînă-n vîrful unghiilor, Mateiu n-a avut în politică opțiuni precise, dorința de-a se ,angaja" la modul unui
Un matein între mateini by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11141_a_12466]
-
în acest domeniu". Poate, socotim noi, nu e chiar o ,limită" (o tangență la scandal!), ci doar reflexul structurii sale conservatoare in extremis, cu acablante reverii aristocratice. Mai curînd o consecvență... Dar dacă excludem politica din cărțile de joc ale snobului, altminteri stau lucrurile în privința diplomației, mediu oarecum neutral, ,în care acesta putea Ťînfloriť, chiar și neîncadrat (diplomate marron - cu vorbele lui Mateiu!)". Izolat prin comportarea-i ce se voia excentrică, autorul Pajerelor nu reprezenta chiar un unicat. Snobi mai mult
Un matein între mateini by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11141_a_12466]
-
joc ale snobului, altminteri stau lucrurile în privința diplomației, mediu oarecum neutral, ,în care acesta putea Ťînfloriť, chiar și neîncadrat (diplomate marron - cu vorbele lui Mateiu!)". Izolat prin comportarea-i ce se voia excentrică, autorul Pajerelor nu reprezenta chiar un unicat. Snobi mai mult ori mai puțin notorii îi constelează contextul biografic, uneori chiar cu destul ,succes". Nu mai departe decît un apropiat amic al său, Rudolf Uhrynowschi, ilustrează clasa. Ziarist și diplomat, acesta sosește la Paris în 1921 (întîmplător, anul ,de
Un matein între mateini by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11141_a_12466]
-
Jouvenel, divorțat tocmai acum de Colette; aici se mai ridică încă un semn de întrebare.(...) Vrea să fie prezidentă de republică, după cîte ne-a mărturisit vara ei, Jeanne Bibescu. Ar avea atunci o frumoasă Ťpoiatăť a literelor!" Dar soarta snobului, mai exact a ,diletantului" în cazul de față, nu e totdeauna trandafirie. în timp ce tovarășii lui Mateiu, după ce și-au făcut stagiul în rîndul acestor ,originali", ca un fel de ,încercare inițiatică" pentru cei cu o anume profunzime, ca un simplu
Un matein între mateini by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11141_a_12466]
-
își făceau de obicei singuri de mâncare, o boieroaică scria cu atâta plăcere această carte insolită, aproape un fel de testament, iată, pentru urmași. Care era condiția ,pentru a da o Ťmasăť?" înainte de toate faci triajul invitaților, dai deoparte: imbecilii, snobii, îngâmfații, gurile rele și pui pe listă câțiva camarazi veseli, oameni de treabă, sinceri, proprietari de stomacuri sănătoase și binevoitoare și femei drăguțe. Instalezi musafirii împrejurul unei mese rotunde sau ovale, nici într-un caz patrată, căci e Ťrefractarăť conversației
O scrisoare de la Sadoveanu by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/10839_a_12164]
-
Cronicar Știința interviului DILEMATECA a reușit să devină în doar cinci luni o revistă așteptată. Și de oamenii scrisului, și de cei pentru care lectura e una din plăcerile vieții, și de snobii (buni și aceștia!) în căutare de subiecte șic de conversație. Construită cu o alternanță bine gîndită de ușor și greu, de informație și interpretare, de genuri publicistice vioaie (recenzie, anchetă, interviu, reportaj tematic, document comentat etc.), Dilemateca e atrăgătoare atît
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10149_a_11474]
-
iar manelele vin tare din urmă, ca un tăvălug omogenizator, gusturile lui Jul îi creează un halou de stranietate pură. Cum observă Radu Cosașu în pagina sa introductivă, ,între idiotul satului și deșteptul satului apare acum, parcă pentru prima oară, snobul, anticonformistul, diferitul, veneticul". Aș adăuga numai un element la această foarte exactă (ne)încadrare: dacă Jul e, în Băltești, veneticul, el devine în orașul Câmpeni, unde merge la liceu, metecul. Snob la țară, în lumea de extracție, scârbit de foștii
Unde fugim de-acasă? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10805_a_12130]