599 matches
-
toată durata misiunii lor, doar pentru că făcuseră imprudența de a fi snobi. Nu sunt încă îndeajuns cunoscute efectele (negative) ale snobismului. În viața privată, acesta este doar un păcat venal; nu se întâmplă la fel și în viața publică, unde snobismul evidențiază un fel de "defect de judecată", capabil a determina acte de adevărată slăbiciune. Există mai multe feluri de a fi snob. De pildă, reprezentanți ai celei mai vechi aristocrații afișează uneori ceea ce ei cred a fi idei "avansate". Atitudinea
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
matein s-a prelungit și întărit în anii comunismului, când, timp de 20 de ani, între 1945 și 1965, n-a putut apărea nici o ediție a Crailor... Către sfârșitul anilor 1960, cultul era înfloritor (cu mulți aderenți din motive de snobism estetist, adeseori ca reacție la cultura oficială politizată și inerent antiestetică a acelor vremuri), dar după 1989 pare a se fi diluat până acolo încât scriptura mateină s-a tipărit, în 1998, într-o colecție de buzunar, iar ceea ce fusese
De la Evanghelii la patristică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8883_a_10208]
-
căci pe prima pa-gină ne întîmpină cu litere de-o șchioapă un titlu emblematic pentru conținutul agramat al revistei - Publicitarii viitorului -, apoi am căscat ochii mari de uimire neștiind cum să numim limba pe care o citeam - jargon de nișă, snobism lingvistic, dialect dîmbovițean? - și în fine ni s-a aplecat de tot înghițind, gălușcă după gălușcă și nod după nod, o limbă atît de stîlcită încît am trăit cu senzația că, deși revista a fost publicată în România pentru cititorii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9872_a_11197]
-
bardul marchează respingerea orașului văzut ca o entitate de la bun început coruptă, falsă ( e o deosebire totuși între criza satului ce antrenează factorii cosmici, de-o sumbră grandoare, și cea a orașului resimțit ca o simplă "făcătură", produs al unui snobism deasupra căruia se-așterne, "rușinos", un praf "gros, mîlos"): "Praful orașului, cleios, pămîntiu, / plin de zgomote și scîntei,/scrum pîrlit de paie / măcinat de vîrtejuri și reclame, / oase schimbate în mîinile universului" (Din cînd în cînd).Noutatea pe care o
Un poet crepuscular by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8960_a_10285]
-
lor privire, așa cum Atena a ieșit gata înarmată din capul lui Zeus". Nu mai puțin caracterizantă ni se prezinte iarba, testimoniu al unui trecut imemorial, flexibil în planul prezentului. Dacă în Europa ea joacă rolul unui simplu decor, adesea "un snobism al peisajului", așa încît "nu este o formă de manifestare a naturii, ci o formă de domesticire a naturii", în America, din contra, "iarba este travestiul degajat și naiv sub care natura pătrunde în orașe, este avangarda preeriilor avansînd eroice
Ana Blandiana și homo viator by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9077_a_10402]
-
să suplinească pauperitatea verbală. Așa încît introducerea în context a unor criterii de inspirație vag estetică mi se pare neproductivă". Ironia profesorului scriitor colorează și perspectiva: "A te exprima în româna literară va ajunge curînd în România supremul act de snobism. Membri ai unui club din ce în ce mai select și mai restrîns, scriitorii români vor purta de două ori semnul celor aleși: o dată, fără îndoială, pentru că scriu literatură, dar mai ales pentru că o vor scrie în limba română." l O altă secțiune atrăgătoare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9283_a_10608]
-
meargă la teatru - dar nu la unul, ci la două") și de la care, în perioada în care se află în armată, unde, într-o bună zi mănîncă "la cazan, din curiozitate", primește afectuoase telegrame. Mărturisește, nu fără o undă de snobism, că a intrat "în circuitul" Bibeștilor, printr-un flux de "telegrame, scrisori, invitații, convorbiri, ecouri care se întretaie în triunghi", lucrurile petrecîndu-se "ca și cum eu aș fi în viața lor un personaj capital". Prînzește cu oameni de vază: "Masă de seară
Sebastian ca personaj (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9308_a_10633]
-
altceva. Despre firescul, simplitatea și uneori chiar asceza consimțită, despre omenescul, umorul și generozitatea sa, despre inocența celui care se pregătea, fără s-o știm, să urce "în cer, în alt sat", despre smerenie cît și despre suferința vădită în fața snobismului, a îngîmfării, a imposturii, a răutății. Despre poetul care, nopți la rînd, făcea și refăcea un poem, despre publicistul ce ținea pe o măsuță modestă un volum considerabil, scris de mînă, pe care l-a distrus cu două zile înainte de
Amintirea lui Emil Botta by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/9371_a_10696]
-
Ei nu fac parte din lumea lui, dar el încearcă să se lipească de lumea lor. Dacă acest personaj n-ar fi fost tratat de Camil ca un fel de alter ego al său în materie de gusturi și de snobism modernist, probabil că ar fi fost unul dintre cele mai detestabile din literatura română. În el Camil Petrescu își proiectează atrăgător toate fițele și fantasmele omului extraordinar care se credea, cu disprețul său secret față de ziaristul Ladima, celălalt alter ego
Antidotul literar al caniculei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9533_a_10858]
-
să ia pe cont propriu și să continue meditația de un mare rafinament și sensibilitate a scriitorului argentinian se face de râs, debitând o serie de banalități despre Eros și Thanatos pe ritmuri de tango. Nu știu dacă veleitarismul și snobismul regizorului sârb sunt de dată recentă, însă ele ies la iveală în formulări care seamănă unor bătăi pe burtă la bodega din colț: "Într-o zi Garcia Marquez mi-a zis: Dacă nu era Castro, vorbeam cu toții engleza sau emigram
Regizorul, fotbalul și argentinienii by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7743_a_9068]
-
cu mîhnire că actorii se mai și laudă că au fost proști la matematică!... Ca să-i ofer o palidă consolare marelui om de știință : și eu am fost prost la matematică, dar mă rușinez de această personală incapacitate. Punct. Uneori, snobismul, ori neglijența, ne joacă feste ; un foarte serios critic de teatru din Cluj afirma, În Tribuna din 16 decembrie 2008 :” Sarah Kane este unul dintre puținii dramaturgi contemporani agreați generos de regizorii români. Poate că un caz similar să fie
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
ar trebui să recitească piesele și să reducă unele replici; dacă nu, o s-o facă regizorul. Fiindcă, nu mă-ndoiesc, textele lui Silvian Floarea vor ajunge ( mai devreme sau mai tîrziu), acolo unde le e locul - sub luminile rampei. Uneori, snobismul, ori neglijența, ne joacă feste ; un foarte serios critic de teatru din Cluj afirma, În Tribuna din 16 decembrie 2008 :” Sarah Kane este unul dintre puținii dramaturgi contemporani agreați generos de regizorii români. Poate că un caz similar să fie
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
se afla un pian alb cu coadă Într-un stil foarte rock‘n’roll, deasupra căruia se afla un colaj Alb de Tom Sachs 1. Pardoseala era din marmură de un alb imaculat, și, În caz că nu știți prea multe despre snobismul legat de marmură, cea de un alb simplu, fără vinișoare de altă culoare, este mult mai scumpă decât cea cu vinișoare. Asta e ceva foarte la modă, să plătești mai mult pentru mai puțin - sau, și mai bine, să plătești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
sherry, Madeira și claret. Privind pantalonii gri de flanelă și jacheta de tweed, mi-am zis că trebuie să fie un tip de vârstă mijlocie, cu înclinații ușor pederaste. Dată fiind stația la care se urcase și ținând seama de snobismul caracterizărilor pe care le făcuse, nu trebuia să fii un geniu ca să-ți dai seama de asta. Și nici nu era nevoie de o înzestrare specială în domeniul observației sociologice pentru a distinge, dincolo de meandrele complicate ale accentului său fluctuant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
un ton ce imita felul de a vorbi al celor de la Oxford. — Ce-ai zis, pizdă negricioasă? veni replica din partea găștii, cu viteza unui cuțit aruncat la țintă. Grupul minoritar al celor doi medici se îndepărtă cu pași repezi, cu snobismul caracteristic anulat momentan de teamă. La Piebald Plover avea loc reuniunea lunară a filialei MENSA din Wincanton. Alan și Krishna umblau de colo-colo prin bar, trăgând cu urechea la conversațiile care frapau prin pretențiile autodidacte. Sorbeau îmbufnați din câte un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
rachetă și fileu, așa ceva se cheamă Tenis. Există zone întinse unde N.S. reușește să mă scoată de-a binelea din sărite. În urma unor lecturi prost asimilate din fizică, geometrie, teoria numerelor, omul regurgitează o versificație științificoidă pentru tâmpiții înfășurați în snobism. Aflându-mă în punctul numit Aleph/ M-am ridicat și am zis: / Numerele sunt nume punctelor/ Ele sunt numele celor mai mici existențe,/ Punctele.// De aceea/ Ele pot fi numele tuturor lucrurilor/ căci toate lucrurile sunt făcute din puncte.// Numele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
era prea înțepată să observe asta. Sanda căpătase obiceiuri de femeie singură. Nu suporta bărbații băuți și neîngrijiți. Deși se pierdea la rându-i printre ceilalți anonimi, neavând să ofere doamnei decât un "Bună ziua" plin de respect, se considera superioară. Snobismul pe care-l culesese cine știe de unde o făcea să-i interzică Luanei apropierea de copiii muncitorilor, ai șoferilor și ai altor categorii de oameni pe care nu le considera "de nasul ei". La terminarea ședinței, după ce-i analizase pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Fotografia de pe ultima copertă ne-o înfățișează pe autoare ca pe o femeie tânără și frumoasă. Are ochii la locul lor, nasul așezat corect, exact la mijlocul feței, gura frumos desenată. Oare cum ar fi reacționat Cecilia Burtică dacă fotograful, din snobism, i-ar fi modificat savant portretul, punând unul din ochi în locul gurii și mutându-i nasul mai spre dreapta? A face din alb negru Deschidem o carte de versuri (Bandaje de lumină, Eminescu, București, 2001) aparținând unei necunoscute, Rodica Buzdugan
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Gheorghe Mageriu vine cu o noutate: poezia de inspirație ZEN, „varietate a budismului japonez care a apărut inițial în China, în anul 520 e.n., sub numele de CHAN“. Este vorba, bineînțeles, de o falsă noutate, de o nouă manifestare a snobismului care îi determină pe numeroși autori din România (cei mai mulți fără pregătire filologică) să imite poezia din Extremul Orient. Într-o prefață la propria sa carte, Zile și gânduri (Pandora-M, Târgoviște, 2002), Florin-Gheorghe Mageriu pledează cu morga unui specialist pentru
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
de altă parte, chiar dacă autorul ar renunța la această precizare, replicile imaginate de el tot ar suna fals, din cauza stilului afectat livresc și a lipsei de bun-gust. Trimiterile la pasărea Phoenix, la Styx, la Cerber sunt pur retorice, de un snobism strident. Referirile la dragoste suferă, la rândul lor, de un declamativism gongoric. Iată un exemplu dintr-o altă piesă, Șaua Dracului, despre un bărbat vârstnic, dar bogat, care vrea să se însoare cu o tânără: „SILVESTRU: Ați uitat însă că
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
mai târziu mi-am dat seama că a avut dreptate. Având în vedere experiența de zi cu zi, am realizat că, prieteniile se divid în primul rând în două categorii de motive pentru care se întemeiază: funcție de categoria socială sau snobism, prima categorie și funcție de interes, a doua categorie. -În prima categorie, a început omul, intră acele persoane care dețin funcții în diferite sectoare ale activității sociale și fiecare se împrietenește cu celălalt gândind că sunt de același grad în pregătirea
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
-l pe autorul Eseurilor: "Ei, îmi zise, cu un zâmbet înduioșat, oricum, Montaigne e drăguț, are părțile lui". Șerban Cioculescu este convins că Pirgu nu cunoaște conținutul acelor cărți: "El nu l-a citit pe Montaigne, l-a cumpărat din snobism pentru legăturile cărților". Dar replica - traducerea unui citat din Montaigne - este de fapt a autorului, nu a personajului, cum remarcă Barbu Cioculescu. Nicolae Manolescu nu îl consideră chiar atât de inocent și crede că și-a jucat unul dintre roluri
Pirgu și dandismul by Alina-Nicoleta Ioan () [Corola-journal/Journalistic/8053_a_9378]
-
emul e incapabil de cinism, nu numai prin ținuta scriiturii, ci și printr-un vector de "naivitate", de candoare ce-i nutrește pînă și cele mai ample gesturi polemice. Balcanismul pe care-l exaltă e teoretizant, nicidecum trăit. E un snobism inversat. Structura sa psihică robustă, mai curînd olimpiană decît realmente revoltată, impregnată de curenți simpatetici, bonomă și atunci cînd vrea să pară implacabilă, nu are nimic comun cu demonia plebeiană a lui Caragiale, care-l atrage, îl incită, dar căreia
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7015_a_8340]
-
personal, n-o văd). Nu mă deranjează nici zgomotosul cult născut în jurul ei, nici exclamațiile cvasi-sexuale scoase de cei mai diverși admiratori, de la inși al căror prestigiu s-a născut din neantul rafinamentului autoproclamat, precum Radu Albala, ori urmașii întru snobism ai lui Ion Barbu, până la cea mai proaspătă absolventă de la Litere. Știu că înot contra curentului și că valurile admirative ieșite din pana unor Ovidiu Cotruș sau Matei Călinescu pot fi ignorate cu greu. Despre "cenacliștii" ce se entuziasmau la
Care e cea mai proastă carte românească? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7033_a_8358]
-
caz, gravitatea este evitată în numele unei relativizări ce se substanțializează. Ceea ce nu înseamnă că opiniile eseistului n-au tranșanță, sub formularea care le acordă o față umorescă: „În ceea ce privește insuccesul unor condeie indigene (dar și, adesea, indigeste), cauza căruia ar fi snobismul, adică preferința îndeajuns de pronunțată a unor cititori autohtoni pentru literatura de «import», căreia, vai, nu i se poate face «concurență», se cade să spunem că ideea asta este veche, că epoca interbelică (și nu doar ea) a invocat-o
Regulă și de-reglare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6779_a_8104]