790 matches
-
30 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului CÂND TE APROPII (sonet) Vibrează aerul când te apropii Și timpul se oprește brusc în clipă, De sânge face inima risipă, De foșnete, mestecenii și plopii. Culorile din curcubeie țipă, Căldura verii-și netezește snopii, Iar ploaia își trimite stropii Să spele zbor de fluturi și aripă. Când murmurul își contenește marea, Valul se face stâncă, fără briză Și soarele întârzie-nserarea, Iar aurora-ngheață pe banchiză. Și amintirea luptă cu uitarea, Când de iubire
CÂND TE APROPII de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384543_a_385872]
-
Acasa > Poeme > Emotie > CÂNTEC PENTRU MELCI Autor: Tania Nicolescu Publicat în: Ediția nr. 2272 din 21 martie 2017 Toate Articolele Autorului CÂNTEC PENTRU MELCI Scapătă soarele-n clipa cât veacul rămânând aninat de snopul prelung al zilelor sterpe cosite - ce greu îți apasă pe umeri - de ușa casei te sprijini cu fruntea precum melcul pe frunza de brustur oftezi adânc și intri smulgându-ți cu grabă veșmântul de nessus sfâșii sandale încrustate-n pielea
CÂNTEC PENTRU MELCI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382971_a_384300]
-
XXI. ZBUCIUM, de Florina Emilia Pincotan , publicat în Ediția nr. 2227 din 04 februarie 2017. Poate-mi vei sta de-acuma, De strajă pe sub plopi; Să-mprăștii peste lanuri, Sărutul ca o vară. C-o palmă ce alină Durerile din snopi, Că s-a ivit stăpânul, Cu un tăiș de coasă. Vor amuți de teamă, Pădurile de brazi, Când fierul toporiștii Le va tăia din aripi. Vor da năvală corbii Și lupii cei hulpavi, Să-și stâmpere cu sânge, Nesațul și
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
corbii Și lupii cei hulpavi, Să-și stâmpere cu sânge, Nesațul și furia. Citește mai mult Poate-mi vei sta de-acuma,De strajă pe sub plopi;Să-mprăștii peste lanuri,Sărutul ca o vară.C-o palmă ce alinăDurerile din snopi,Că s-a ivit stăpânul,Cu un tăiș de coasă.Vor amuți de teamă,Pădurile de brazi,Când fierul toporiștiiLe va tăia din aripi.Vor da năvală corbiiși lupii cei hulpavi,Să-și stâmpere cu sânge,Nesațul și furia.... XXII
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
Un obicei, în zona Bihorului este Ruga pentru ploaie. Se face după Paști, aproape de Rusalii, cănd vremea e secetoasa și holda de grâu are nevoie de ploaie. Se adună șapte feciori (câte zilele săptămânii), în fața bisericii, fiecare cu câte un snop de spice în mână. Merg în cimitir și scot doar cu mâinile goale cea mai veche cruce. Însoțiți de preot și de tot alaiul satului la Valea Chijicului, crucea este pusă să plutească pe apă și preotul citește de dezlegarea
Saptamana Mare sau Saptamana Patimilor [Corola-blog/BlogPost/92811_a_94103]
-
ei cu siguranță că multe aspecte ale împlinirii și înaintării misiunii în social, de pildă, s-ar face cu mai multă dificultate!... Ei trebuie să vină la un soroc firesc al existenței în cetatea creștină și-n Biserică, cu un „snop” și un „buchet” de fapte strâns legate cu firul de cicoare al dragostei de Dumnezeu și de semeni și să ni se prezinte ca parte a întregului Ecleziei!... Tendințelor bine cunoscute de instituționalizare sau elitism, tinerii creștini trebuie să le
ASCOR – Filiala Oradea, la douăzeci de ani de existenţă [Corola-blog/BlogPost/93045_a_94337]
-
a mai mers, iar pământul de sub iaz a fost ocupat abuziv de către unii locuitori. Același cronicar harnic și inspirat ne informează că în același an 1888, a fost o var ploioasă, producând pagube în recolte. După secere, grâul era făcut snopi și pus în mici clăi, numite „jumătăți”; fiind pătruns de apă, trebuia desfăcut și uscat, dar nu apuca să se mai usuce că a doua zi ploua iar. Pagubele au fost așa de mari, încât arendașul care „ținea” moșia lui
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
aratul și boronitul unei fălci (80 prăjini): 24 lei; c) prășitul de două ori pe o falcă, culesul porumbului și tăiatul cocenilor: 40 lei; d) prăjina de secerat sau de cosit: 0,40 lei; e) o zi de cărat la snopi: 2 lei; f) o zi de lucru la mașina de treierat: 1 leu; g) pentru copiii de 12-14 ani care mânau boii la plug:0,40 lei pe zi; Deosebit de grăitoare pentru cunoașterea situației copiilor din familiile nevoiașe, care erau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
tăvălugul pentru a se obține o suprafață netedă. Aria era circulară, în centru era un par bine înfipt în pământ de care era legată o funie de care era prinsă un jug special pentru doi cai. Pe arie erau așezați snopii cu spicele spre interior, fiind călcați de copitele cailor pânăă funia se strângea la par, după care se mergea în sensă invers, operația repetându-se pânăă ce toate boabele erau desprinse de spic. Boabele erau strânse lângă stâlpul central și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
clară făcătura. Nu mai vorbesc de scena din tranșee. Vine nu știu care general în vizită pe câmpul de luptă, Damian spune că mușchetarii sunt dragostea lui și smulge patetic, drept probă a eroismului lor, o flintă pusă într-un fel de snop. Dezastru! Flinta cu pricina era legată, evident, cu nailon de toate celelalte, care s-au năruit cu zgomot nebun pe toată scena, și era mare al dracului, cădeau pușcoacele una după alta, pas să le poți opri, iar noi ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
Autorului geaba merg desculți prin ploaie și copiii și nevasta resetează soarta casta celor care ne jupoaie geaba rafturile pline lipsă banii pentru poame s-a umplut târgul de foame și de luxul din vitrine redingotă clovn mister curg iluziile snop răsturnate dintr-un clop într-un bâlci de cartier intră dacă ai răgaz într-un circ cu lampadare ca să vezi cum fiecare face haz și de necaz Referință Bibliografică: Haz de necaz / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
HAZ DE NECAZ de ION UNTARU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361378_a_362707]
-
mâinile de roadele bogate, Păsări vin și cântă înspre cer se arunc, Flăcăii sorb din ochi fetele-aplecate Să cuprindă în brațe grâul ca pe prunc. Cântecul se-nalță pe zbor de ciocârlie, Macii înfloresc aplecați spre piept Când se leagă snopii devine poezie Peisajul acesta sub un cer mai drept. Și se lasă seara, holda-i în hambare, Câte doi ne-ntoarcem pe cărări de lună Iar în păr iubita stelele din zare I le prind ușor ce pe o cunună
CONSTELAŢIA VERII, POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361177_a_362506]
-
încunună”. Ceva mai la vale, de la Dărmănești încolo, spre Pitești, lanuri întinse de grâne. Spicele coapte se leagănă ca sub vraja unui cântec. Cârduri de fete și flăcăi împânzesc deodată câmpul, secerând spicele și strângând recolta de pe toată holda în snopi. „Secerea, crai-nou de moarte, mereu taie, spicul cade. Prepelița își ia puii și se duce; lanul scade, (...) Mai departe, lucrând iute, un flăcău și-o fată mare De tot snopul, își dau gingaș o furișă sărutare, Când o pasăre măiastră
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
câmpul, secerând spicele și strângând recolta de pe toată holda în snopi. „Secerea, crai-nou de moarte, mereu taie, spicul cade. Prepelița își ia puii și se duce; lanul scade, (...) Mai departe, lucrând iute, un flăcău și-o fată mare De tot snopul, își dau gingaș o furișă sărutare, Când o pasăre măiastră, peste lan trecând ușor, Zice: „Dulce-a mai fi pâinea de la snopurile lor!” Soarele este puternic. Pe cer nu se zărește crâmpei de nor și nici măcar o abureală de vânt
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
iarna urlă viscolul adunând nămeții uriași de zăpadă, iar vara te coci de căldura soarelui vlăscean, singura umbră a țăranului istovit fiind căruța sub care așternea o velință pentru a-și odihni oasele rupte de coarnele plugului sau de legarea snopilor, aici într-o zonă moromețiană cu țărani încovoiați de muncă, oameni ai pământului care se întâlneau sărbătoarea în centrul satului ca în Poiana lui Iocan, discutând ridicarea sau scăderea prețului la cereale, comentând presa comunistă, după război, făcând politică pe
ION BERCA – PREOT VICTIMĂ A COMUNISMULUI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360843_a_362172]
-
ale împlinirii și înaintării misiunii în social, de pildă, s-ar face cu mai multă dificultate!... Ei, în școală și dimpreună cu ea, trebuie să vină la un soroc firesc al existenței în cetatea creștină și-n Biserică, cu un „snop” și un „buchet” de fapte strâns legate cu firul de cicoare al dragostei de Dumnezeu și de semeni, și să ni se prezinte ca parte a întregului Ecleziei!... Tinerii, cu a lor tinerețe spirituală - care trebuie să fie o stare
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE BISERICA SI STAT... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360798_a_362127]
-
un lac, însă acesta nu a avut niciodată pește, lucru pe care noi copiii nu-l știam. Nu era așa de adânc pentru a fi periculos, însă era plin de broaște. În acest loc venea tata și alți consăteni, cu snopii de in sau de cânepă la topit, adică îi ținea sub apă o periodă de timp până le putrezea tulpina. Când se realiza acest lucru, îi aducea acasă și îi melița, adică pe un fel de ghilotină din scânduri de
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
Acasa > Cultural > Modele > ANAMARIA BOTEZATU, DESTINUL SNOPULUI DE IN Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1365 din 26 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Anamaria Botezatu, interpretă de muzică populară specifică zonei etnofolclorice sud moldovenească, tânără de doar douăzeci și șase de ani, seamănă întru totul
ANAMARIA BOTEZATU, DESTINUL SNOPULUI DE IN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368426_a_369755]
-
Publicat în: Ediția nr. 1365 din 26 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Anamaria Botezatu, interpretă de muzică populară specifică zonei etnofolclorice sud moldovenească, tânără de doar douăzeci și șase de ani, seamănă întru totul, cu privire la biografia sa umană și artistică, snopului de in secerat odinioară, cu secerea, cu tot cu florile de câmp din lan, uimitor de gingașe și frumoase, întocmai de aceea că sunt ale câmpului și le îngrijește la sânul ei de mamă bună și eternă, natura! Nu-s mai frumoase
ANAMARIA BOTEZATU, DESTINUL SNOPULUI DE IN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368426_a_369755]
-
formă una cu alta, cu petale croite uniform, colorate sticlos, parcă turnate pe tipar, parcă artificiale. Dimpotrivă, florile de câmp au frumusețea nerepetabilului, iar frumusețea cea adevărată și deplină e frumusețea unică, la care a lucrat numai natura și mileniile. Snopul de in de altădată era un covor țărănesc înfășurat și înflorat, semnificând toată minunea de floră a câmpiei. Ceea ce putem spune și despre artista Anamaria Botezatu. Frumoasă, voioasă, veșmântată în mirabilul port popular din Moldova de sud, dăruită cu har
ANAMARIA BOTEZATU, DESTINUL SNOPULUI DE IN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368426_a_369755]
-
preia de la tată un dram de fire tumultoasă, moldovenească, dar și un dram de temperament contemplativ cu rânduiala lucrurilor și necăderea în greșelile grabei, înzestrări morale preluate de la mama sa, munteancă de la Buzău. Iată, de aceea seamănă artista Anamaria Botezatu snopului de in care, împreunând tot ce hrănește câmpia, adună o diversitate florală de rară frumusețe, așa cum se întâmplă, în modul niciodată justificat după înțelegerea umană, și cu Anamaria, îmbrățișând, de asemenea, o diversitate de stări spirituale. În prezent locuiește la
ANAMARIA BOTEZATU, DESTINUL SNOPULUI DE IN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368426_a_369755]
-
artistă ce reprezintă folclorul Moldovei de Sud și nu-i nimic mai mult de remarcat în biografia sa decât faptul că îl reprezintă apreciabil, cu talent și atenție! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Anamaria Botezatu, destinul snopului de in / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1365, Anul IV, 26 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
ANAMARIA BOTEZATU, DESTINUL SNOPULUI DE IN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368426_a_369755]
-
un lac, însă acesta nu a avut niciodată pește, lucru pe care noi copiii nu-l știam. Nu era așa de adânc pentru a fi periculos, însă era plin de broaște. În acest loc venea tata și alți consăteni, cu snopii de in sau de cânepă la topit, adică îi ținea sub apă o periodă de timp până le putrezea tulpina. Când se realiza acest lucru, îi aducea acasă și îi melița, adică pe un fel de ghilotină din scânduri de
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
lunca și o zi cu soare și așteptăm mierlită să-mi scoată pui - într-o amiază, ca orice nor tulburat, m-am risipit, într-o ploaie bogată, pe Bărăgan - era primăvară-mprejur și o zi visata de soare și-n snopii de grậu, printre macii din lan - intr-un tainic amurg, ca orice stejar, m-am risipit peste umbră străbuna - era primăvară-n dumbrava și toți ostenii îmi dădeau onorul pre limba română. Referință Bibliografica: Elogiu risipirii / Ion Mârzac : Confluente Literare
ELOGIU RISIPIRII de ION MARZAC în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366894_a_368223]
-
un lac, însă acesta nu a avut niciodată pește, lucru pe care noi copiii nu-l știam. Nu era așa de adânc pentru a fi periculos, însă era plin de broaște. În acest loc venea tata și alți consăteni, cu snopii de in sau de cânepă la topit, adică îi ținea sub apă o periodă de timp până le putrezea tulpina. Când se realiza acest lucru, îi aducea acasă și îi melița, adică pe un fel de ghilotină din scânduri de
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]