1,602 matches
-
-a ceremonie de închidere a Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Torino, producție pentru care a fost distins cu Swiss Award in the Show Bussiness 2006. În 2014 Daniele Finzi Pasca a fost solicitat să creeze ceremonia de închidere a Jocurilor Olimpice de la Soci. Anul acesta, pentru prima oară în România, este invitată în Festivalul Național de Teatru, Compania Finzi Pasca din Elveția cu spectacolul „Donka - O scrisoare către Cehov” în regia lui Daniele Finzi Pasca - eveniment vizual, un spectacol de dans, acrobații, jonglerii
Regizorul care a montat „Corteo” la Cirque du Soleil vine pentru prima dată în România by http://uzp.org.ro/regizorul-care-a-montat-corteo-la-cirque-du-soleil-vine-pentru-prima-data-in-romania/ [Corola-blog/BlogPost/93356_a_94648]
-
din 12 august 2012 Toate Articolele Autorului MOTTO : Să nu uităm că PACEA noastră de azi e consolidată de aportul jertfelnic al părinților, bunicilor și străbunicilor noștri. În timpul documentării pentru monografia comunei Miroslovești, am aflat despre drama unui soldat din Soci, pe nume Chiruț Iordache. Acesta, în cel de-al Doilea Război Mondial, lupta alături de camarazii săi pe linia frontului din zona Păstrăveni-Uricheni, la o "azvârlitură de băț" de satul unde-și avea gospodăria. Îl măcina mereu dorul și grija față de
PREŢUL DORULUI DE CASĂ (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 590 din 12 august 2012 by http://confluente.ro/Pretul_dorului_de_casa_razboiul_in_gheorghe_parlea_1344768706.html [Corola-blog/BlogPost/355032_a_356361]
-
bărbați cu fețe aspre și mâini bătătorite din sate învecinate pregăteau nevestelor trupul pâinii. Unul dintre ei, gospodar în Valea-Albă, purtând încă asupra sa, ca pe o pecingine, duhul cel rău al războiului, îi povesti acestea lui Jănică Handra din Soci, mulțumit că a putut să facă măcar atât pentru amintirea nefericitului său camarad. Căci se credea despre el că a fost un dezertor în sensul cel grav al cuvântului. Și săteanul acesta nemțean își rosti ultima frază a istorisirii sale
PREŢUL DORULUI DE CASĂ (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 590 din 12 august 2012 by http://confluente.ro/Pretul_dorului_de_casa_razboiul_in_gheorghe_parlea_1344768706.html [Corola-blog/BlogPost/355032_a_356361]
-
mai jos de mijloc a spiritului, și a-și răci el relațiile, înainte de atâta ascensiune personală, cu o coaliție care în imaginarul său angoasat reușește neromânește a reuni și coordona contra lui personal, cum ar strivi o cireadă fluierașul de soc, Fundația Calea Victoriei, Humanitasul, Fundația România de Mâine, Poliromul, Fundația Ana, Grupul pentru Dialog Social, Institutul Aspen Romania, Curtea Veche, Fundația Creștină George Becali, Revista 22, Paralela 45, Fundația Renașterea pentru Educație, Sănătate și Cultură, Colegiul Noua Europă, Dilema, Fundația Roza
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Camelian_propinatiu_postromanismul_camelian_propinatiu_1346056658.html [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
c-un Celălalt mai mult e-n mine decât în tată, de-aceea unde mă căutați, eu nu-s, eliberând Poeții ce n-au fost niciodată. Dar ,de aceea mi-e poemul sigilat Într-un cântec cioplit în fluierul de soc, Eu nu răspund ce scrie celălalt Cum furtuna de corabia eșuată la doc. Înfierbântat de poezie și de rază Versul mă aspiră spre zenit, Celălalt, viclean, îmi stă de pază, Din tâmple îmi scoate ce n-am gândit. Noaptea din
NUCUL DINTRE DOUĂ VEACURI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Nucul_dintre_doua_veacuri.html [Corola-blog/BlogPost/355705_a_357034]
-
ațipiți între răzoare cu mâna dreaptă sub cap, cu pălăria decolorată pe ochi, cu picioarele strânse, perpelindu-se pe țărâna fierbinte. Asociații neașteptate de imagini, dau un efect spectaculos acestor mici tablouri după natură, cu oameni, bouri și ceai de soc fiert la primus. De fapt, ce sunt aceste mici instantanee lirice altceva, decât bucăți sfâșiate din pânza vieții, atârnată pe un catarg? Până și „dimineața e răgușită și cu albeață pe ochi”. Notații lapidare precum îmbucăturile de pâine la o
UN ALT FEL DE TABLETE ŞOTRON. MELANIA CUC, MERSUL PE APĂ , EDITURA NICO, TÂRGU MUREŞ, 2013. CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Un_alt_fel_de_tablete_sotron_cezarina_adamescu_1386445104.html [Corola-blog/BlogPost/363306_a_364635]
-
pe care am găsit-o, en plein air... Ceea ce am văzut atunci, Nora, n-am întâlnit nicăieri în lume... Pătrunseserăm pe un tărâm de poveste și respiram aerul pur în preajma unei ape ce curgea cristalin printre sălcii. Printre tufe de soc și lămâiță. Peste pietre în culori pastelate, un curcubeu coborât parcă în acea apă, pregătit să țâșnească arcuit în văzduh, spre cer, după ploaie. Acele pietricele , ca niște agate roz, albe, crem și vernil, ba chiar și negre,... erau înșirate
TEZE ȘI TAIZE de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1486981406.html [Corola-blog/BlogPost/382991_a_384320]
-
între producții din epoci diferite, scrise pe hârtie de format și calitate variate. La f. 303, în colțul din dreapta, Eminescu a scris cu cerneală roșie: „Poezie populară". Pe foile 304-310 sunt lipite pagini din publicații; ff. 305-307 sunt din Foaia Soc. pentru Ut. și cultură rom. în Bucovina III, 1867, pp. 138-l41. Singura culegere Iepșoara (dupa Toroipanul, notează Eminescu) este scrisă de mâna poetului. Din caiete! ff.303-310 au făcut parte și foile 138-l42 care cuprind o Colindă și un fragment
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434397224.html [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
Iarba e cosită fin. N-are cruce,n-are nume, Oameni îi spun străin. Unii zic că-l știu pe nume, Alții, că-i doar un mormânt. Și-mi răspunde un vecin. -Doar ciobanul, care cânta Dintr-un fluieraș de soc, El își mai aduce aminte Cine-i îngropat pe loc. Și la întrebarea noastră, Cine este sub copac? A răspuns mirat...! nu știți? Omul e din țara voastră, Eminescu-i din părinți. Lacrimile-mi cad șiroaie, Pe mormântul răvășit, Teiul
GRUPAJ LIRIC DEDICAT ZILEI OMAGIALE LUI MIHAI EMINESCU, DATĂ ÎN CARE SE ÎMPLINESC 166 DE ANI DE LA NAȘTEREA INEGALABILULUI POET NAȚIONAL de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_enache_1453029217.html [Corola-blog/BlogPost/342953_a_344282]
-
despărțiți de frați și aflați încă, prin opresiune și trădare, sub ocupație slavă?... Nu! Dar cui folosește? Brusc, mi-am adus aminte de declarațiile lui Vladimir Puțin, din 2008, făcute întâi la Summit-ul N.A.T.O. de la București, apoi, la Soci, unde a fost însoțit de George W. Bush: „Ucraina este o construcție artificială, alcătuită din teritorii rapițe de la ruși, partea de Est, și teritorii luate de la țările vecine (Polonia, Lituania și România) partea de Vest”. Și am consultat rapid presa
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE DL. JAMES PETTIT, AMBASADORUL SUA ÎN ROMÂNIA DE EST de MIRCEA DOGARU în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mircea_dogaru_1473468576.html [Corola-blog/BlogPost/344784_a_346113]
-
29 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Tragedia noastră cotidiană am ajuns niște împiedicați moral vorbind De trăit probabil vor trăi așa urmașii ur mașilor noștri Noi grăbiți din fire suntem doar niște îm piedicați în propriile noastre idealuri Elanul nostru soci al cultural sentimental ne împiedică să-l traducem în fapte în practică socială cotidiană Gândim bine dar simțim prost realitatea sau visul Între cuvinte gânduri și fapte s-au inter pus niște ecrane psihologice Suntem o generație de deziluzi onați
EREZIA IMPOSTURII de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/costel_zagan_1438167176.html [Corola-blog/BlogPost/350361_a_351690]
-
octombrie 1957, era în Râncurele cu oile, se-nțelege, căci, după ce coborau oile de la munte, fiecare își lua propriile oi din turmă și le ducea în locuri dinainte stabilite, unde le țineau până cădea zăpada. Locuri ca: Izvoru’ Măgurii (La Soci), Adâncata, Valea Lupului (Lupuli), Capu’ Pleșii (Pleșî), Plaiu’ Mare, Cheișoara, Dosu’ lu’ Mahoe, Capu’, Dealului (Deal’lui), Șesuri (Șăsuri), Râncurele, Bircei, Colnic, Mânjina (Mânjâna), Dealu’ Sasului (Sasuli), Boboțea, Chicera, Măgura, Piscu’ Porcului (Porculi), Pleșcioara, Teiș, Făgețel - se umpleau cu târle
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (V) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474996424.html [Corola-blog/BlogPost/366260_a_367589]
-
complăcut, vizavi de cele petrecute pe glia comunei în vara lui 1944. În acele vremuri de restriște, în jur de 500 de ostași români și-au adus obolul suprem pe plaiurile comunei, fiind înhumați în Cimitirul Bisericii vechi a satului Soci, 117 dintre ei fiind nominalizați de către preotul Nicolae Sfrijan, cu creionul, chiar în cartea din care le-a citit prohodul. Ca o asumată penitență civică și creștinească, demnă de nevoia de iertare, autoritățile locale și preotul satului au trecut la
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1457028224.html [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
creionul, chiar în cartea din care le-a citit prohodul. Ca o asumată penitență civică și creștinească, demnă de nevoia de iertare, autoritățile locale și preotul satului au trecut la reparațiile morale ce se impuneau. În numele comunității creștin-ortodoxe din satul Soci, părintele Romică Siminciuc, parohul Bisericii cu hramul Sf. Arh. Mihail și Gavriil - lăcaș construit în condițiile neprielnice ale dictaturii comuniste -, a înălțat, la intrarea în sat, un binemeritat monument creștinesc (o Troiță), întru cinstirea acelor eroi dezvăluiți prezentului atât de
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1457028224.html [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
și un proiect de reamenajare a Cimitirului în care odihnesc, întru glorie eternă, acei tineri și bravi jertfitori. O năzuință care va absolvi și obștea de păcatul uitării. Părintele Romică Siminciuc a preluat parohia Biserica Sf. Arh. Mihail și Gavriildin Soci în 1992, reușind să se facă repede demn de predecesorului său, preotul vrednic de pomenire Gheorghe Grigoriu, parohul sub auspiciile căruia s-a construit noua Biserică. Îndată ce și-a luat lăcașul în primire, părintele Romică a purces la înfrumusețarea interioară
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1457028224.html [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
purces la înfrumusețarea interioară a Bisericii, decorând catapeteasma chiar și cu foi ță de aur și amenajând lăcașului de rugăciune un ambient exterior demn de opera unor dendrologi de profesie, aidoma cu a mănăstirilor. Vrednicia păstorului spiritual al obștii din Soci a fost confirmată și prin alegerea Bisericii sale drept onorant sediu pentru Conferința de toamnă a clerului din Protopopiatul Pașcani, pentru anul 2010 (23 septembrie), eveniment desfășurat sub conducerea directă a Înalt Preasfinției Sale Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei. În
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1457028224.html [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
directă a Înalt Preasfinției Sale Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei. În ultimii ani, părintele R. Siminciuc duce la împlinire un nou proiect, prin care cucernicia sa, sprijinit de enoriași și administrația locală, împletește, în continuare, credința cu istoria locului. Satul Soci se află așezat în nucleul statal al Moldovei medievale, în spațiul “descălecatului” voievozilor români din Maramureș. Drumul Băii, cel mai vechi drum moldovenesc, pe unde va fi venit Dragos-Vodă în ținuturile de dincoace de Carpați, pe la Baia (prima capitală a
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1457028224.html [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
nucleul statal al Moldovei medievale, în spațiul “descălecatului” voievozilor români din Maramureș. Drumul Băii, cel mai vechi drum moldovenesc, pe unde va fi venit Dragos-Vodă în ținuturile de dincoace de Carpați, pe la Baia (prima capitală a Moldovei), străbate și satul Soci. Legenda vânării bourului de către voievodul maramureșean pe-aici a localizat-o cronicarul Grigore Ureche. În pădurea care desparte satele Soci și Boureni e și un toponim străvechi care confirmă legenda, numit “Locul căpățânii” - al căpățânii bourului, desigur. Legenda spune că
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1457028224.html [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
unde va fi venit Dragos-Vodă în ținuturile de dincoace de Carpați, pe la Baia (prima capitală a Moldovei), străbate și satul Soci. Legenda vânării bourului de către voievodul maramureșean pe-aici a localizat-o cronicarul Grigore Ureche. În pădurea care desparte satele Soci și Boureni e și un toponim străvechi care confirmă legenda, numit “Locul căpățânii” - al căpățânii bourului, desigur. Legenda spune că, după ospățul voievodal care a marcat izbânda cinegetică a lui Dragoș, a avut loc ceremonialul de îngropare a capului fiarei
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1457028224.html [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
a marcat izbânda cinegetică a lui Dragoș, a avut loc ceremonialul de îngropare a capului fiarei, pe tipsie de aur, după un ritual străvechi care acordă bourului cinstire mistică. Iată de ce părintele Romică Siminciuc a mutat (și continuă asta) la Soci o părticică din ființa locurilor maramureșene, cu acele celebre bisericuțe din lemn care înțeapă cerul, opere meșteșugărești despre care Lucian Blaga preciza că sunt “printre cele mai prețioase și mai fără de rezervă admirate produse ale geniului nostru popular”. Părintele a
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1457028224.html [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
preot misionar, fiul cel mic al celebrului meșter cioplitor Toader Bârsan (cu lucrări în Europa, America, Australia). Părintele-meșter (vrednică asociere, în har!) a venit cu elementele constitutive ale Porții lucrate parțial acasă, în Maramureș, după dorința fermă a părintelui din Soci ca poarta să includă numaidecât, pe lângă simboluri creștine, și bourul moldav. Și meșterul a desăvârșit comanda, cu necesarele adaosuri cioplite la față locului. Montarea porții, durând câteva zile, a fost efectuată cu forță de muncă locală, care îl include și
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1457028224.html [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
creștine, și bourul moldav. Și meșterul a desăvârșit comanda, cu necesarele adaosuri cioplite la față locului. Montarea porții, durând câteva zile, a fost efectuată cu forță de muncă locală, care îl include și pe părintele-paroh. Și iată cum Bisericii din Soci i-a sporit renumele între celelalte lăcașuri de rugăciune din județul Iași, și nu numai, cu acest monument rezultat din creativitatea artistului maramureșean și râvna preotului moldovean. Dar proiectul inițial al părintelui Siminciuc, de inspirație maramureșeană, abia acum se află
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1457028224.html [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
grădina sa de legume, spre a fi atelierul mobil al întreprinderii care îl va consacra pe măsura operei la care cutează. Și astfel, după doar căteva luni de lucru, sătenii văd și se miră cum crește acest panteon al satului Soci, fără niciun semn, până acum, că acest meșter Mihai de la Soci va trebui să săvârșească și el vreun sacrificiu, precum legendarul meșter Manole de la Argeș. Desigur, intermediază la Domnul, ca sa nu se întâmple asta, vrednicul părinte Romică Siminciuc și, pe
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1457028224.html [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
care îl va consacra pe măsura operei la care cutează. Și astfel, după doar căteva luni de lucru, sătenii văd și se miră cum crește acest panteon al satului Soci, fără niciun semn, până acum, că acest meșter Mihai de la Soci va trebui să săvârșească și el vreun sacrificiu, precum legendarul meșter Manole de la Argeș. Desigur, intermediază la Domnul, ca sa nu se întâmple asta, vrednicul părinte Romică Siminciuc și, pe măsură, osârditorii săi credincioși, rugători care, după părerea celor care “stau
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1457028224.html [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
perimarea ne este dată ca măsură comună între memorie și uitare ÎȚI VINE CA TURNAT între mintea conștientă și mintea consternată nu e chiar o aruncătură de băț depinde ce băț: fluieraș de fag mult zice cu drag fluieraș de soc mult zice cu foc cum să devii conștient de flacăra inimii de jar prin ostoire? sau prin obidire? consternată de paradoxul îndepărtării voiești a pedala ușor fluierând un cântecel navigând printre esențe tari de foioase (nu tec, nu mango, nu
POEME LA DOMICILIU de EUGENIA ŢARĂLUNGĂ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 by http://confluente.ro/eugenia_taralunga_1472551959.html [Corola-blog/BlogPost/364037_a_365366]