1,004 matches
-
SC Beroe SRL SC Seres ProdCom SRL SC Andreea Cristina SRL CUPRINS Prefață (Silviu Cerna) / 7 Introducere / 9 Capitolul I. Începuturile. Schimbul preeconomic / 23 1. Întunericul. Economia naturală / 23 2. Toate verigile sunt la locul lor / 34 3. Raționalitatea și sociabilitatea ființei umane / 44 4. Schimbul preeconomic. Darul / 53 5. Apariția cooperării sociale. Prima diviziune a muncii sociale / 58 Capitolul II. Trocul / 65 1. Ce este trocul? / 65 2. Etape și forme ale trocului / 71 3. "Neajunsurile" trocului / 76 4. Continuitatea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
este asemeni universului care a creat-o; este trecătoare, conform principiului al II-lea al termodinamicii, este schimbătoare, este instabilă și puternic dependentă de mediul istoric, geografic, social, cultural, civilizațional și chiar climatic în care se desfășoară. 3. Raționalitatea și sociabilitatea ființei umane Dincolo de caracteristicile naturii umane enunțate în finalul subcapitolului anterior natura umană mai deține două. Este vorba despre permanenta și covârșitoarea sa raționalitate și sociabilitate 145. Tocmai pentru că omul este stăpânit de teama lipsurilor și a vulnerabilităților, în raport cu lumea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
geografic, social, cultural, civilizațional și chiar climatic în care se desfășoară. 3. Raționalitatea și sociabilitatea ființei umane Dincolo de caracteristicile naturii umane enunțate în finalul subcapitolului anterior natura umană mai deține două. Este vorba despre permanenta și covârșitoarea sa raționalitate și sociabilitate 145. Tocmai pentru că omul este stăpânit de teama lipsurilor și a vulnerabilităților, în raport cu lumea materială suntem profund raționali și predictibili. Căutăm mereu asocierea și sprijinul în ceilalți oameni, căutăm soluții și alegem întotdeauna în favoarea noastră astfel încât să ne simțim din ce în ce mai
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de sine va evolua spre ceea ce azi numim caracteristici, atribute ale comportamentului, ale modului de a fi în lume al omului. Omul va dezvolta într-un dualism natural individualismul și altruismul, morala pozitivă și cea negativă 160; raționalitatea și iraționalitatea; sociabilitatea și egoismul. Morala umană 161 se va forma sub această dublă calitate naturală a omului, de înger și demon. Dintre toate aceste atribute, rațiunea va fi cea care îl va ghida cel mai mult în calitatea sa de homo aeconomicus
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
minții umane și de spaimele omului primitiv, omul se va impune definitiv începând cu secolul al XVI-lea și va provoca fenomenul unic în istorie, al revoluției industriale, mașinismului și capitalismului. O altă dimensiune a conștiinței umane trezite o reprezintă sociabilitatea 165. Ea stă la baza manifestării omului între oameni, având drept fundament dorința de recunoaștere. În acest sens, Aristotel folosește sintagma de zoon politikon, de ființă ce are nevoie de reflectare și de regăsire pe sine prin ceilalți oameni. Socializarea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
ființă ce are nevoie de reflectare și de regăsire pe sine prin ceilalți oameni. Socializarea 166 este un atribut al "eu"-lui, care începe în familie și se finalizează în cuprinderea întregului univers, în cazul omului contemporan. Fukuyama consideră că "Sociabilitatea umană începe cu relația de înrudire, altruismul fiind proporțional cu gradul de rudenie"167. Despre acest tip de relaționare discutăm la omul primitiv. Omul modern a dezvoltat forme extrem de complexe de socializare și cooperare, de-a lungul istoriei afirmându-se
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
182 G.F. Hegel, Prelegeri de filosofia istoriei, Editura Humanitas, București, 1997, p. 20. 183 Bergson crede că " Omul păcălește natura atunci când extinde solidaritatea socială la fraternitatea omului. (...) Omul proaspăt ieșit din mâinile naturii, era o ființă și inteligentă și socială, sociabilitatea lui fiind făcută să-și afle orizontul în comunități mici, iar inteligența fiind destinată vieții ulterioare, individuale și de grup.Dar inteligența, dezvoltându-se prin propriile eforturi, s-a dezvoltat în mod surprinzător . Ea a eliberat oamenii de restricțiile la
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
populare - sunt Învestite cu funcții complementare: dimineața, oficialii și militanții au un rol activ, prin discursurile și activitățile politice. ș...ț Între defilarea militară, care are loc dimineața, și jocurile și distracțiile de după-amiază are loc banchetul republican, loc al sociabilității de stânga, versiune laică a slujbei religioase, unde participanții se Întâlnesc să cânte, să bea În cinstea Republicii, să evoce luptele victorioase ale trecutului și să dezbată problemele politice ale momentului. În acest context, marcat de căldura și fervoarea fraternă
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
P. F. Test, Chestionar care măsoară 16 trăsături de personalitate al lui Cattelll (sunt 4 forme: A-B, C-D); -chestionarul de nevrozism al lui Eysenck; -chestionarul de temperament al lui Guilford - Zimmennann (G.Z.) cu 300 întrebări; -chestionar de sociabilitate - altruim, adaptat de Paul Popeseu - Neveanu (cu 50 întrebări); - chestionar de personalități accentuate al lui K. Leonhard (cu 88 întrebări P.A.). Scale de evaluare clinică Cea mai cunoscută este scala Hamilton pentru depresie și anxietate, cu mai multe versiuni (între
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
jos; considerațiunea pentru frumusețe a vieții și purtărei e mai însemnată pentru starea morală a societății decum ar mărturisi-o moraliștii stricți. Viața socială câștiga printr-asta signitatea * sa mai nobilă, și cu drept cuvânt se numește bun-ton împrejurarea când sociabilitatea nu se dezonoră prin nici un fel de licențiozitate, prin nici o disonanță morală. Acest bonton n-ar putea să esiste fără respectul celor convenabile, și astfel deșertăciunea, care vrea să placă și să se recomande prin asta, este cum se vede
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mai cu seamă nu în România, de-a încerca realizarea unor asemenea idei. Ci chiar teoriile acestea el nu le privea ca adevăruri sociologice permanente și absolute, ci se esplica adeseori, întemeiat pe teoria fundamentală a ondolațiunii universale, că: ideea sociabilității e în popoare pe curba suitoare, că va culmina în socialism și că., după aceea, va începe a declina pe curba coborâtoare, pentru a se stinge și a face loc altor idei, cari 'și vor începe traiul atunci când cele socialiste
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
o călimară, o mașină de scris, un circuit integrat, un cabaret, un parlament nu sînt făcute pentru "a difuza informația". Nu sînt "medii", dar intră în zona mediologiei în calitate de locuri și mize ale difuzării, vectori de sensibilitate și matrice de sociabilitate. Fără unul sau altul din aceste "canale", fără aceste tipuri de ideologii, această zonă n-ar fi avut existența socială pe care i-o cunoaștem. Eu recunosc că o astfel de enumerare nu ajunge pentru a contura un domeniu de
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
să se întîmple, s-a întîmplat. Cum a fost posibilă o asemenea idioție, o asemenea iluzie, o asemenea orbire? Imediat ce a fost ridicată problema prin refuzul instinctiv al fondului, prind contur în mod vădit formele de expansiune, canalizările, nodurile de sociabilitate, mijloacele de transmisie care au dat viață absurdului sau dezgustătorului. Cunoaștem toți, deoarece Tocqueville e la modă (se bucură de suflul prezentului), admirabilul capitol întîi al cărții a III-a din Vechiul regim și Revoluția, "Cum către mijlocul secolului al
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
instruiți, să luminați, să ghidați? Atunci produceți divertisment. Faceți plăcere. Declinați, ca Voltaire la îndemnul doamnei Deffand, "justețea, ușurința, limpezimea și căldura sînt cele patru calități ale stilului ales". În profunzimile Luminilor există o reabilitare tacită a politeții și a sociabilității, un elogiu al preciziei și lejerității, un spirit feminin, un dispreț al pedanteriei și greoiului, al lentorii și gravității pe scurt, un eroism al bunului gust, o etică a grației. Cum altfel ar fi putut Nietzsche să simtă atîtea afinități
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
cel de forme care supraviețuiesc sau agonizează. O mediasferă are drept armătură un anume instrument comunicațional. Este substratul, osatura sa. Determinînd în același timp un dispozitiv de autoritate în ordinea politică, el fixează o ierarhie de locuri și medii de sociabilitate intelectuală, locul dominant fiind locul celei mai energice comunicări publice (și deci al celei mai mari concurențe între producătorii mesajelor), acolo unde acustica și vizibilitatea socială sînt cele mai bune. Aceste poziții de excelență sînt "atelierele spiritului" produse de fiecare
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Șantajul e următorul: dacă nu-mi oferiți mai multe zile din existența voastră, vă elimin dintr-a mea. Lasați-vă controlat sau vă arunc peste bord. Sclav sau inamic, tertium non datur. Cu grafomania generalizată și saturarea undelor, prelevările obligatorii de sociabilitate culturală au atins, cu siguranță, în micul nostru mediu intelectual, un punct limită. O mediasferă a tot fost produsul, depozitul unei multitudini de rețele de difuzare specializate, fiecare dotată cu un coeficient de inerție și formează un tot, fiind destul de
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
mai mică și atracția cea mai mare exercitate de ansamblu asupra participanților, volumul fiind corespunzător redus, ca o condiție necesară a menținerii forței și profunzimii fuziunii. Într-o viziune secvențială a structurării societății, cele trei sunt de fapt manifestări ale sociabilității care conturează nivelul microsociologic. În încercarea de a facilita o raportare cât mai neutră la cele trei, autorul francez arată că nu este posibilă stabilirea vreunei ierarhii între ele. Tentația stabilirii acestora este însă evidentă dacă ne gândim la conotațiile
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
scară macro observăm grupurile, clasele și structurile sociale, respectiv societățile globale. Acestea din urmă sunt grupări particulare, unități colective reale, direct observabile, perceptibile din afară. Ele sunt făcute posibile, ca și ansamblul global, tocmai de combinarea celorlalte ca manifestări ale sociabilității. Fiecare individ uman aparținând unei entități sociale care nu este marcată de efemeritate este legat de ceilalți printr-un model definit de relaționare care influențează modul în care îi receptăm pe ceilalți și modul în care suntem receptați de ceilalți
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
timp. Modelele schimbării comunităților, fenomen constant, sunt predictibile. Totuși există elemente variate care fac comunitățile să persiste, toate aceste elemente fiind legate de natura solidarității sociale și culturale a membrilor. Dar atunci, care ar fi sursele coeziunii în comunități? Ideea sociabilității naturale reprezintă desigur un răspuns, dar nu ne-ar ajuta mult în contextul studiului comunităților. Coeziunea socială ar fi în principal de două feluri. Unele comunități sunt ținute laolaltă în mai mare măsură decât altele de tradiția comună și de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
-ului social. Este vorba de acel element central ce susține eșafodajul social, amintit de diferiți autori ce căutau să (nțeleagă cum este posibilă viața socială. Caracterul acelui adevărat st(lp s-a schimbat (n timp, forței de agregare datorate instinctului sociabilității succed(ndu-i forța credințelor religioase, at(t de persistentă (n timp, dar slăbită progresiv odată cu ieșirea din Evul Mediu. Desigur, s-a crezut că raționalizarea vieții sociale va conduce la o realitate (n care exclusiv normativitatea juridică va reglementa eficient
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
sociale des Principautes Danubiennes, Paris, 1855. Rocher, Guy, Introduction à la sociologie générale, vol. 2, L'Organisation sociale, Editions HMH, Paris, 1968. Salaman, Graeme, Community and Occupation. An exploration of work/leisure relationships, Cambridge University Press, Cambridge, 1974. Sandu, Dumitru, Sociabilitatea în spațiul dezvoltării. Încredere, toleranță și rețele sociale, Polirom, Iași, 2003. Sandu, Dumitru, Dezvoltare comunitară. Cercetare, practică, ideologie, Polirom, Iași, 2005. Sennett, Richard, Flesh and Stone. The Body and the City in Western Civilization, Faber and Faber, Londra, Boston, 1994
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
din agricultura de tranziție? în Sociologie Românească, 1. Sandu, Dumitru. 1999. Drumul antreprenorial: fără încredere, dar cu relații în Sociologie Românească, 2. Sandu, Dumitru. 2000. Spațiul social al tranziției. Iași: Editura Polirom. Sandu, Dumitru. 2002. Ariile culturale ca matrice de sociabilitate, în Sociologie Românească, 3-4, pp. 77-92. Sandu Dumitru. 2003. România rurală de azi: ocupare neagricolă și navetism. Studiu elaborat pentru Comisia Antisărăcie și Promovarea Incluziunii Sociale, București, INSSE. Sandu, Dumitru. 2003. Democrația "trăită" prin instituții și resurse, analiză pe baza
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de azi: ocupare neagricolă și navetism. Studiu elaborat pentru Comisia Antisărăcie și Promovarea Incluziunii Sociale, București, INSSE. Sandu, Dumitru. 2003. Democrația "trăită" prin instituții și resurse, analiză pe baza datelor din BOP, disponibil la www.osf.ro. Sandu, Dumitru. 2003. Sociabilitatea în spațiul dezvoltării încredere, toleranță, rețele sociale. Iași: Editura Polirom. Sandu, Dumitru. 2004. Ideologii difuze în domeniul identitar-etnic, în Sociologie românească, vol. II, 2, pp. 58-70. Sandu, Dumitru. 2004. Cultură și experiență de migrație în satele României, în Sociologie românească
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
următoarele tipuri: a) tipul picnic Ă statură mijlocie, exces ponderal, față plină, mâini și picioare scurte, abdomen și torace bine dezvoltate Ă căruia îi sunt asociate următoarele trăsături psihice, grupate într-un profil numit ciclotimic: viociune, mobilitate, optimism, umor, spontaneitate, sociabilitate, dar și superficialitate în relațiile sociale, înclinație către concesii și compromisuri, spirit mai practic etc. b) tipul astenic Ă cu corpul slab, alungit, mâini și picioare lungi și subțiri Ă căruia i se asociază un profil psihologic numit schizotimic: înclinație
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
denumiri. Sistemele de trăsături (factori) propuse de diverși autori variază în conținut și complexitate. Cele mai multe sisteme conțin o variabilă având relație cu anxietatea sau stabilitatea emoțională/tendința nevrotică; multe conțin variabile referitoare la nivelul energetic sau al activităților. Dominanta și sociabilitatea sunt de asemenea prezente. Unele din aceste trăsături vor fi prezentate în secțiunea referitoare la caracter. 2. Descrierea și explicarea personalității de pe poziții teoretice diferite tc "2. Descrierea [i explicarea personalit\ții de pe poziții teoretice diferite " Atât modelul trăsăturilor, cât
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]