285 matches
-
invenție, pe învățarea prin creație. Cea mai răspândită modalitate de clasificare a metodelor instrucționale și, în același timp, cu gradul cel mai ridicat de pragmatism o reprezintă clasificarea metodelor de instruire după criteriul „izvorul cunoașterii”. Acesta poate fi: I. experiența social-istorică a umanității (moștenirea culturală); II. experiența dedusă din contactul direct cu realitatea; și III. experiența bazată pe acțiunea practică. El pune în evidență existența a trei mari categorii de metode: A. metode de comunicare; B. metode de exploatare a realității
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
succesele literaturii noastre noi, referatul subliniază pe larg faptul că cele mai bune dintre operele noastre confirmă că redarea adevărului vieții în opera literară nu se poate face decât sesizând ceea ce este tipic în viață, adică ceea ce corespunde esenței fenomenului social-istoric dat. Astfel, Mitrea Cocor, eroul maestrului Sadoveanu, Lazăr de la Rusca, eroul poemului lui Dan Deșliu, exprimă tendința milioanelor de țărani muncitori care, sub conducerea clasei muncitoare, încep să pășească pe făgașul socialismului. Un personaj negativ tipic este Mateica din romanul
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
îndreptar stalinist ce ni-l oferă Raportul tovarășului G.M. Malencov, numeroși tovarăși care au luat cuvântul la discuții au arătat că în operele lor scriitorii noștri redau încă insuficient în imagini artistice ceea ce e tipic în societatea noastră, esența fenomenului social-istoric al epocii construirii socialismului în patria noastră (...). Mai sunt la noi unii tovarăși scriitori ca Maria Banuș sau Marcel Breslașu care păstrează o tăcere perseverentă, nu publică de multă vreme și nu-și îndeplinesc datoria de scriitori, pe măsura cerinței
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
este intervenția lui Ovid S. Crohmălniceanu 21: «O înțelegere justă a problemelor tipicului nu e posibilă fără lămurirea rolului exagerării conștiente în arta realistă. Precizând că «în concepția marxist-leninistă, tipicul nu înseamnă nicidecum o medie statistică, ci corespunde esenței fenomenului social-istoric dat», tovarășul Malencov arată că «exagerarea conștientă, reliefarea figurii, nu exclude tipicul, ci îl scoate în evidență și îl subliniază într-un mod mai deplin»(...). De aceea Gorki spunea că nu se mănâncă găina cu pene cu tot și că
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
mod mai deplin»(...). De aceea Gorki spunea că nu se mănâncă găina cu pene cu tot și că pentru a scoate la iveală tipicul, faptul brut trebuie curățat de noianul elementelor nesemnificative, lipsite de capacitatea de a oglindi esența fenomenelor social-istorice. De aceea tot Gorki scria: «Eroul nostru real, viu, omul care crează cultura socialistă este cu mult superior, cu mult mai mare decât eroii nuvelelor și romanelor noastre. În literatură el trebuie să fie înfățișat și mai tare și mai
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Cumpăna luminilor, în Noul oraș sau în partea referitoare la viața muncitorilor în Oțel și pâine de pildă, în locul unui personaj tipic, descoperim diferite fragmente care ar fi trebuit să-l compună”. Dacă adăugăm și articolul-fluviu: Tipicul și esența fenomenelor social-istorice de N. Tertulian 22, cam aceasta a fost aria dezbaterii tipicului; a fost, desigur, menționată și experiența sovietică, în special a lui Gorki, prin contribuțiile lui S. Damian 23 și N. Moraru 24. A fost și o opinie din inima
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
consideră că orice discurs este rezultatul situației specifice în care se produce; celebrarea contingenței, discontinuității, istoriei locale și individualizării oferă elemente pentru o situare mai adecvată a discursului pedagogic, atât ca teorie, cât și ca practică, sub raport lingvistic și social-istoric. b) Abandonarea dihotomiei cunoaștere cantitativă (științifică) versus cunoaștere calitativă (nonștiințifică). Calculul și determinarea cantitativă erau socotite atributele inalienabile ale științei, atât timp cât s-a considerat că proiectul care animă cunoașterea este predicția prin intermediul unor legi matematice despre cum și cât anume
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
evocare istorică” ce ar apărea din belșug în literatura realist-socialistă decurg din teza pe care autoarea insistă să o ilustreze, deși demonstrația se arată în total dezacord cu profunda cunoaștere a fenomenului literar. Aceeași opinie despre influențarea esteticului de către realitatea social-istorică se regăsește și în Metamorfozele măștilor comice: procedee, motive, modalități (1966). Pornind de la istoricitatea motivelor comice, se întreprinde o cercetare comparatistă a evoluției lor în diverse epoci literare, subliniată fiind treptata înnoire a semnificațiilor ca răspuns la „stimulentul obiectiv care
CALIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286037_a_287366]
-
transmiterea informațiilor, în timp ce canalul nonverbal se folosește pentru exprimarea atitudinii interpersonale, iar în anumite situații, pentru a înlocui mesajele verbale. Limbajul este principalul mijloc de comunicare interumană, având la bază un sistem închegat de semne (cuvinte) și reguli gramaticale stabilite social-istoric. Învățarea limbajului impune: asigurarea condițiilor de comunicare (condiție a funcției apelative), integrarea funcției ordonatoare a materialului vorbit, funcția realizatoare laringo-faringo-buco-velară și a mișcărilor respiratorii (Tănăsescu, în Mănescu, 1986). Pentru ca elementele limbii să devină componente ale limbajului, trebuie ca omul să
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
fie formarea unor reflexe condiționate (condiționare clasică pavloviană), fie comportamentul operant reprezentat de „încercări-erori” prin care o acțiune întâmplătoare, urmată de o pedeapsă sau de o recompensă, devine prin repetare o acțiune condiționată (condiționarea operantă). Condiționarea este fundamentată pentru componenta social-istorică; se consideră că munca productivă, ansamblul relațiilor sociale, sistemele culturii materiale, diversele forme de comunicare specific umane reprezintă factori ai condiționării social-istorice. Prin intermediul acestor factori, personalitatea, comportamentul, procesele psihice, conștiința sunt dependente de dezvoltarea social-istorică. Relația stabilită între om și
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
pedeapsă sau de o recompensă, devine prin repetare o acțiune condiționată (condiționarea operantă). Condiționarea este fundamentată pentru componenta social-istorică; se consideră că munca productivă, ansamblul relațiilor sociale, sistemele culturii materiale, diversele forme de comunicare specific umane reprezintă factori ai condiționării social-istorice. Prin intermediul acestor factori, personalitatea, comportamentul, procesele psihice, conștiința sunt dependente de dezvoltarea social-istorică. Relația stabilită între om și contextul social presupune integrare și adaptare, ambele procese având ca bază de realizare învățarea și condiționarea. CONDUCTIBILITATE (< fr. conductibilité) - Proprietate a sistemului
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Condiționarea este fundamentată pentru componenta social-istorică; se consideră că munca productivă, ansamblul relațiilor sociale, sistemele culturii materiale, diversele forme de comunicare specific umane reprezintă factori ai condiționării social-istorice. Prin intermediul acestor factori, personalitatea, comportamentul, procesele psihice, conștiința sunt dependente de dezvoltarea social-istorică. Relația stabilită între om și contextul social presupune integrare și adaptare, ambele procese având ca bază de realizare învățarea și condiționarea. CONDUCTIBILITATE (< fr. conductibilité) - Proprietate a sistemului nervos de a asigura propagarea excitației. Viteza de propagare la nivelul fibrelor nervoase
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
ca totalitate de valori materiale și spirituale ale sportivilor în o competiție bazată pe motricitate artistică; competiția a ajuns pe un anumit prag al dezvoltării fizice prin intermediul unor adjuvanți ai cunoașterii și practicii umane (create, transmise și asimilate în procesul social-istoric). Sistemul sportiv reprezintă un ansamblu de elemente sociale aflate într-o: -ordine, stabilită anterior de sportivii și adjuvanții acestora, ordine acceptată de un public de suporteri, care cunoaște regulile (joc, spațiu, timp special, cu posibilitatea reluării competiției, cu regulamente despre
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
40.000 de locuri. Nu există istorie fără cultură, nici cultură fără istorie. Teoria generală a valorilor sportive fairplay analizează nașterea, structura, evoluția, cunoașterea, recunoașterea valorilor, rolul și locul lor în sistemul vieții sociale, scările de valori în diferite formațiuni social-istorice, dinamica sistemelor de valori, reevaluarea valorilor, în funcție de valabilitatea lor general-umană și în funcție de rolul istoric al valorilor în diferite etape istorice, mutația valorilor și receptarea lor practic-critică, semnificațiile lor date de diferite grupuri sociale în timpuri și locuri deosebite. Perspectiva asupra
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
care stau la baza acestor procese, legile de organizare și de funcționare ale conținuturilor lor exprimate în atitudini și comportamente. Urmărind, între altele, trăsăturile specifice ale culturii sportive, ca subsistem al sistemului social, profilul material și spiritual al unei formațiuni social-istorice, legile și categoriile culturii sportive și formele ei în diferite stadii de dezvoltare social-istorică și în diferite locuri, instituțiile culturale și modalitățile lor de organizare și funcționare a culturii sportive folosește atât categorii ale psihologiei, cum ar fi: percepția, motivația
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
lor exprimate în atitudini și comportamente. Urmărind, între altele, trăsăturile specifice ale culturii sportive, ca subsistem al sistemului social, profilul material și spiritual al unei formațiuni social-istorice, legile și categoriile culturii sportive și formele ei în diferite stadii de dezvoltare social-istorică și în diferite locuri, instituțiile culturale și modalitățile lor de organizare și funcționare a culturii sportive folosește atât categorii ale psihologiei, cum ar fi: percepția, motivația, voința, sugestia, dispoziția, sentimentul, comportamentul, convingerea, conștiința etc., cât și concluzii ale psihologiei sociale
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
în cadrul vieții materiale și spirituale, faptele de acțiune sportivă, fenomenele și procesele culturale, ca forme ale realității sociale complexe, ansamblul dinamic al acțiunilor sportive, a căror rezultantă este constituirea de valori sportive mereu inovatoare, realizate în procesul transformator al practicii social-istorice. În primul rând vestimentația are valoare utilă, ajută la problemele respiratorii și la evitarea temperaturii din anotimpul rece reglează trupul din punct de vedere al încărcăturii calorice, vestimentație adecvată anotimpului sau temperaturii mediului ambiant. Moda sportivă atrage structuri de linie
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
teste este ansamblul de probe sau întrebări selecționate în scopul diagnosticării sau evaluării subiecților, individual sau global. 10. Capacitatea de performanță este rezultanta interacțiunii operaționale a unor sisteme bio-psiho-educogene, concretizată în valori recunoscute și clasificate pe baza unor criterii elaborate social-istoric, manifestare complexă a disponibilităților (a integralității) individului, materializată în valori obiective puncte, locuri în clasament, drepturi cîștigate (promovări), etc. (A. Dragnea 1996) 11. Capacitatea motrică este complexul de manifestări preponderent motrice (priceperi, deprinderi), condiționat de nivelul de dezvoltare a calităților
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
zilei de școală cît și în timpul liber, dezvoltarea aptitudinilor motrice de bază, definirea unor trăsături, morale, volitive, atitudinale estetice necesare integrării individului în structura socială, cunoștințe și abilități tehnice privind autoconducerea, autoorganizarea, autoaprecierea etc. Idealul se va modifica pe parcursul evoluției social-istorice, în concordanță, însă, cu idealul general educațional, realizîndu-se treptat, pe etape, nefiind atins integral niciodată. Idealul va fi determinat de comanda socială. 3.2. Funcțiile educației fizice și sportului Funcțiile educației fizice și sportului au sarcină formativă și sînt orientate
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
Faza 4: mutarea accentului pe factorii extrinseci în explicarea dificultăților tranziției. Creșterea în magnitudine a efectelor negative și persistența excesivă a acestora, dincolo de ceea ce se putea interpreta drept efecte inevitabile ale schimbării, aduc în prim-plan explicațiile extrinseci. Diferite împrejurări social-istorice ale schimbărilor, exterioare strategiei propriu-zise, au indus efecte negative, distorsionând un proces de schimbare care ar fi putut fi, în alte condiții, mult mai eficient. Responsabilitatea cade în zona unor factori independenți de soluțiile alese, nerelevanți pentru evaluarea acestora. Dacă
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
maniera în care tradiția va fi abordată se modulează după o percepție specifică a istoriei, devenită pentru sensibilitate sau rațiune un simplu „efect de sens”. Cultivând cu geniu istoria panoramică, Vico este doar un mare deschizător de drumuri. Văzând lumea social-istorică drept un artefact narativ al omului, a cărui cheie hermeneutică „se află deja dată în formele limbii”1, Vico definește imaginația (sau introspecția) drept motor al reconstrucției operate de istoric, aflat mereu în situația de a-și înțelege trecutul. Vico
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
pentru a fi ambele într-o poziție mai avantajoasă. Această viziune asupra lumii oferea o explicație pentru cooperare și punea bazele unei ideologii seculare a progresului social"1. În ceea ce privește natura relațiilor internaționale, ea s-a modificat mereu în funcție de anumite contexte social-istorice. Mult timp această natură se raporta la securitatea unei țări, la apărarea frontierelor, încheierea de tratate și de alianțe, misiuni în străinătate, practicarea comerțului exterior cu aprovizionări și exporturi între țări. Între timp, relațiile internaționale s-au diversificat, acestea fiind
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
economică reprezintă criteriul fundamental în delimitarea puterii militare, cea din urmă sprijinind-o pe prima din toate punctele de vedere. Aceste două forme de putere economică și militară se completează reciproc și au diferite nivele de dezvoltare în anumite condiții social-istorice. Conceptul de putere este strâns legat și de cel de interes național. Conceptul de interes național este folosit atât în analiza politică, cât și în acțiunea politică. Ca instrument de analiză politică, interesul național este folosit pentru a descrie, explica
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
de putere ca posesie de resurse, are mai multă susținere din partea responsabililor politici, deoarece "face ca puterea să fie mai concretă, măsurabilă și predictibilă"46. Politicienii vor să cunoască dacă țara lor poate câștiga un război, într-un anumit context social-istoric, într-o anumită perioadă de timp, împotriva unui adversar nominalizat. Totuși, Nye, în anul 1990, a introdus de termenul de soft power, în sensul de a determina "pe alții să dorească ceea ce tu dorești"47. Această abilitate de a influența
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
al valorilor În detrimentul acțiunii intenționale. Granovetter propune un model al implicării acțiunii În rețele de relații și care presupune o logică a acțiunii contextualizate ce nu este determinată exclusiv nici de norme, nici de interese, ci este raportată la contextul social-istoric al relațiilor În cadrul cărora operează. În ceea ce privește cooperarea socială și economică, modelul lui Granovetter, preluat apoi de Larson (1992) sau Uzzi (1996, 1997), propune o combinare a variabilelor economice și sociologice pentru explicarea emergenței și configurației structurilor sociale ale organizării. În
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]