124 matches
-
viața cetății reprezintă veritabile forme de catharsis colectiv, care contribuie În mod direct și esențial la menținerea stării de echilibru sufletesc și moral al Cetății. Se poate vedea, prin urmare, că, În ceea ce privește conduitele colective, acestea reprezintă În primul rând formele socializate ale conduitelor psihologice naturale, primare, prin intervenția asupra acestora a valorilor represiv-modelatorii ale factorilor culturali, morali și religioși. Din acest motiv, ele reprezintă o temă importantă pentru psihologia morală. Aceste conduite sociale, dincolo de aspectele prezentate mai sus, se mai manifestă
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
cercetătorul, una asimetrică. De o bună parte dintre săteni eram perceput ca „om cu influență” capabil să rezolv probleme locale nu în primul rând prin scriitură, ci prin relații sau putere. Probabil că în acest sens am început să fiu „socializat” pe teme dintre cele mai diferite, cu evidentă miză de interese personale sau de grup. Desigur, există strategii de apărare în astfel de situații, și le-am utilizat. Studiul pe cele 28 de sate cercetate în Teleorman, Sibiu și Vrancea
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
puterile sale magice și de capacitatea de transformare, care iubește cu pasiune și este gata de sacrificiu, ucigaș măcinat de remușcări, cu o dimensiune morală care o depășește pe cea satanică, poate fi, teoretic, oricine: noi înșine sau vecinii noștri. "Socializat și umanizat", noul vampir este, evident, "secularizat 105". Eroul serialului de televiziune Forever Knight este un exemplu ce ilustrează acest tip nou: un vampir reformat în polițist-detectiv, străduindu-se să renunțe la obiceiurile sale rele și să-i ajute pe
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
spirituale sau imateriale; ea optează pentru o perspectivă descriptivă și obiectivă, relativ îndepărtată, cel puțin în intenție, de orice judecată de valoare privind diversitatea culturilor, capacitatea lor expresivă, gradul de maturizare, progresele lor științifice, nivelul artistic. Este subliniată dimensiunea dobândită, socializată și transmisă de cultură. Optând pentru o concepție empirică străină de orice scară a priori a diverselor culturi, antropologia a deschis o pistă de cercetare care se rupe de știința germană și de concepția ei organică asupra poporului originar, de
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
identifică clase. Relația care îl unește cu obiectul nu este nici analogică (ca în cazul semnului iconic), nici de contiguitate (ca în cazul semnului indicial), ci stabilită prin convenție. Simbolul este tipul de semn cel mai abstract și cel mai socializat (cuvintele limbajului natural sînt simboluri, dar și semnele ideografice din matematică, chimie); 2. În teoria saussuriană, simbolul reprezintă o legătură "naturală" între semnificant și semnificat (sau cu obiectul desemnat). La Saussure simbolul are caractere iconice, el rezervînd termenului de semn
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și schimbarea tipului de implicare a tinerilor în grupurile de colegi. Se evidențiază un consens în America de Nord, inclusiv Canada, în ce privește calitatea strategiilor de prevenire a violenței de către și în școală. Acest consens se bazează pe o literatură științifică larg difuzată, socializată și controlată, pe cercetări empirice numeroase și diverse, sprijinite prin credite de cercetare a căror amploare ne e greu să o percepem, în marea noastră sărăcie hexagonală... Nu intrăm aici în amănuntele programelor care pot fi totuși consultate la adresele
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
structurile bioconstituționale și caracteristicile psihocomportamentale. O laborioasă tipologizare a infractorilor a fost făcută de L. Yeblonshi (1990 apud A. Zdrenghea, 1992) prin luarea în considerare a modului în care personalitatea infractorului afectează comportamentul deviant. Astfel, autorul împarte delincvenții în: • criminali socializați,criminali nevrotici; • criminali psihotici; • criminali sociopați. * Criminali socializați, care în urma contactului cu mediile viciate cultural și moral, aceștia își vor însuși acele aspecte normative indezirabile, el va învăța regulile și valorile deviante. Prezentând tulburări emoționale mai mult decât persoanele care
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
a infractorilor a fost făcută de L. Yeblonshi (1990 apud A. Zdrenghea, 1992) prin luarea în considerare a modului în care personalitatea infractorului afectează comportamentul deviant. Astfel, autorul împarte delincvenții în: • criminali socializați,criminali nevrotici; • criminali psihotici; • criminali sociopați. * Criminali socializați, care în urma contactului cu mediile viciate cultural și moral, aceștia își vor însuși acele aspecte normative indezirabile, el va învăța regulile și valorile deviante. Prezentând tulburări emoționale mai mult decât persoanele care nu au comis infracțiuni, astfel de infractori apar
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
de conștientizare și control al comportamentului: b) în funcție de tendința de repetare a acțiunilor criminale: c) în funcție de gradul de pregătire infracțională: B. În funcție de modul în care personalitatea infractorului afectează comportamentul lui criminal, L. Yablonski diferențiază următoarele categorii de criminali: 1. Criminali socializați sunt cei care prezintă tulburări emoționale, sunt foarte ușor influențabili de aspecte indezirabil social, ei devin criminali sub influența mediului în care sunt promovate norme și conduite deviante în general, sunt mai mult violatori de proprietăți decât criminali violenți. 2
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
toate consecințele ce decurg de aici. Problema justificărilor infracționale și cea a recidivei sunt prezentate pe larg, accentuându-se diferențele dintre diversele categorii de condamnați. A doua distincție este determinată de nivelul cultural al deținuților: cei cu studii sunt mai socializați, compensează prin imaginar frustrările inerente închisorii, depun eforturi pentru a se menține la un nivel acceptabil de civilizație (vorbire elegantă, îmbrăcăminte curată, politețe cu cei din jur, legături strânse familia, abonați la presă, deschiși la dialog etc.). Ceilalți sunt marcați
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
locul natural" în cultură. Personalitatea poporului cultura condiționează personalitatea individului. Rezultatul umanizării nu este negarea legăturilor personalității energetice cu energiile naturii; totuși, acestea nu mai sunt pentru ea în stare brută, naturală ca atare, ci sunt într-o formă mediată, socializată. Individul capătă dispoziții sufletești de la poporul în mijlocul căruia trăiește. "...un spirit oricât de extraordinar ar fi înzestrat nu poate crea fără să continue lanțul operelor de dinaintea lui"213, comentează Nicolae Bagdasar ideile lui C. Rădulescu-Motru privind relația individ-cultură. Forțele psihofizice
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
necesități de care familiile au nevoie ca să supraviețuiască, dar și de construcția școlilor și editarea cărților necesare pentru educație. Familiile și școlile nu pot supraviețui fără bunurile asigurate de economie iar, la rândul lor, organizațiile economice au nevoie de muncitori socializați și instruiți în munca industrială. Pentru funcționaliști, atunci, toate părțile societății funcționează împreună pentru a asigura lucrurile care sunt esențiale să susțină societatea. Teoria socială fundamentală care susține această perspectivă este teoria sistemelor. Într-un sistem toate părțile sunt legate
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
ei violează normele sociale. În acest fel, controlul social devine autocontrol și datorită acestui lucru în multe circumstanțe oamenii se conformează așteptărilor sociale deoarece ei le percep ca constrângeri legitime asupra comportării lor și nu deoarece sunt constrânși fizic. Oamenii socializați eficient au dificultăți de a percepe, înțelege sau accepta moduri alternative de comportare față de cum au fost învățați. Însă socializarea nu poate niciodată elimina cu totul devianța. De aceea, controlul direct sau sancțiunile sunt de asemenea necesare să asigure conformarea
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
scopurilor pe care le urmăresc. Lor le pasă foarte puțin dacă există probleme sociale ori dacă acestea sunt rezolvate atâta timp cât există situații care pot fi folosite în avantajul lor personal. DEVIANȚA SOCIALĂ. Deși inabilitatea fundamentală a unor persoane să devină socializate adecvat și eșecurile procesului de socializare sunt răspunzătoare de unele comportamente deviante, aceste explicații cu conținut psihologic lasă o mare parte din devianța pe care o găsim în societățile moderne fără nici o întemeiere. De aceea, cantitatea cea mai mare a
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
nu o oglindă a lumii, obiectivitatea ei fiind asigurată de coparticiparea individualităților. Realizările filozofice și poetice, deși individuale, se propun ca universale și sînt receptate în acest mod, și, ca atare, ideile filozofiei și imaginile poeziei pot deveni bunuri colective, socializate și astfel capătă obiectivitate și se convertesc în aspecte ale unei realități. Măsura în care această realitate rezonează și devine proprie unor grupuri sociale mai restrînse sau mai extinse relevă gradul acestei obiectivități. Din acest motiv, se poate susține că
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
a cosmosului economic În care acestea sunt solicitate și recompensate.” (2000:20). „Agentul social, dotat fiind cu un habitus, este un individ colectiv sau un colectiv individualizat prin Încorporarea de structuri obiective. Individualul, subiectivul, este social, colectiv. Habitusul este subiectivitate socializată ale cărei scheme de percepție și apreciere (preferințele, gusturile) sunt produsul istoriei colective și individuale.” (p. 259). Preferințele, dispozițiile și conduita economică În general sunt mai degrabă rezultatul socializării, Învățării, formării de deprinderi și obișnuițe și acumulării unui anumit tip
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de la articulațiile esențiale ale acestui model, orice manager care vrea să îmbunătățească eficiența comunicării din organizația pe care o conduce trebuie să își pună un număr de întrebări la care trebuie să găsească răspunsuri potrivite. * Receptorii sunt suficient de bine socializați și antrenați în comunicare, astfel ca limbajul și termenii să nu fie interpretați greșit? * Mesajul este alcătuit în așa fel încât claritatea este asigurată? * Emițătorul (sursa) a determinat corect care trebuie să fie canalul de comunicare? De exemplu, transmiterea de
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
de igienă și să curățim, în urma lui, mai ales dacă traseul de jogging trece prin parcuri, pe stadioane sau pe străzile din cartier; dacă simțiți că nu stăpâniți suficient de bine câinele sau acesta nu a fost suficient de bine socializat (în prezența altor oameni sau a altor căini), nu ieșiți cu el la alergare, deoarece riscați atât să vă stricați programul de jogging având mai mult grija de comportamentul lui, cât și să intimidați alți practicanți de jogging. - Jogging în
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
profund deficitari sub ambele aspecte. Cât timp n-au existat decât cu totul ocazional cursuri universitare de teoria literaturii, catedrele de teoria literaturii au lipsit, pentru ca în ultimele decenii aceste 244 Adrian Marino discipline să fie complet absente, paralizate sau socializate, unde să se formeze viitorii cercetători în acest domeniu? Iar cum cronicarii literari cu studii universitare n-au primit în nici un fel o astfel de informație și formație, nu poate fi de mirare foarte slabul ecou, în publicistică, al lucrărilor
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cunoașterea pentru a exalta militantismul și acțiunea politică imediată. Contra-ideea leninistă este partizană și exclude comunicarea socială și realitățile empirice 5 pentru a își menține puritatea revoluționară și forța de acțiune. Dar toate ideile trebuie, așa cum a argumentat Antonio Gramsci, "socializate critic" (Gramsci: 1969, 23) deoarece sunt, în definitiv, social construite. Leninismul se pronunță împotriva socializării critice a ideilor sale de bază. Acesta utilizează ideile pentru proiectul său politic radical, argumentând că, numai după ce revoluția va triumfa pe toată suprafața globului
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
O.N.U., nou creată. O asemenea opinie a fost susținută, de pildă, de Hans Morgenthau, Alfred Verdross, Myres McDougal, Robert Maynard ș.a. Gustavo Lagos un adept al acestei teze propunea, de pildă, crearea a șapte agenții mondiale în domenii socializate, ale economiei mondiale, cărora li s-ar suprapune "Comunitatea mondială a popoarelor", ce ar trebui să înlocuiască O.N.U.12. Un alt teoretician, C. Despotopoulos, considera că se impune în mod necesar "instaurarea unei puteri politice planetare, adică a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Parsons și Shils (1992:41). În sociologie sunt analizate valorile incluse, de regulă, într-un sistem de preferințe al unei persoane, grup social sau comunitate. Valorile nu sunt doar preferințe subiective, individuale, ci, așa cum arată Parsons și Shils (1992), preferințe socializate, produse, reproduse, transmise și promovate prin mecanisme sociale. Una din definițiile valorii la care se raportează foarte mulți cercetători este cea a lui Kluckhohn (1951:395), potrivit căruia valoarea este o "concepție, explicită sau implicită, distinctivă pentru un individ sau
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
european este mai puțin sigur, cu toate că evidența anecdotică sugerează că sunt mai inclinați decât oricare alte popoare din lume să Încerce. Totuși, aici, În America, unde 253 de milioane de indivizi au fost crescuți Într-un optimism etern și fiecare socializat să creadă că poate să răzbată În lume Împotriva tuturor circumstanțelor, posibilitatea ca o abordare colectivă a prevenirii riscurilor pentru investigații științifice și tehnologice ar putea găsi o audiență receptivă este problematică. Uniunea Europeană a instituit deja un test care merge
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
suficient protejată de către instituțiile de control social specializat, având În vedere gradul ei de dezvoltare psihică, fizică și morală sensibil mai scăzut În comparație cu alte categorii de populație. Acești minori, victime ale delictelor violente, nu sunt, la rândul lor, educați și socializați corespunzător de către familie, școală, grupuri de prieteni, comunitate locală, pentru a fi capabili să se apere față de eventualele atacuri și agresiuni săvârșite asupra lor. Dinamica minorilor victime ale delictelor violente În interiorul familiei În pofida intensificării sale În perioada de tranziție, violența
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]