117 matches
-
în volum - însoțită de revizuiri și de actualizări - conferă și mai multă pregnanta și putere de convingere unor metode și unor idei-cheie, repetate insistent de autor: între acestea, esențială este afirmarea obligației de a apela la istoria socială și la sociolingvistica, de a privi faptele de limbă într-o perspectivă larg culturală. Dincolo de interesul pur "de specialitate" al articolelor cuprinse în acest volum, ceea ce impresionează e capacitatea autorului de a face din cercetarea lingvistică un domeniu pasionant pentru orice cititor: printr-
Limbă, istorie, cultură by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17865_a_19190]
-
asociate cu tradiția culturală, cu stilul de viață și mentalitățile unor comunități. Tradiția cercetării dialectologice, bine reprezentată în lingvistica românească, dar dominată multă vreme de interesul pentru inventar, pentru fonetică și lexic, este astfel "deturnată" - cu sprijinul etnolingvisticii și al sociolingvisticii - către cercetarea pragmatică, către investigarea strategiilor conversaționale. Se pornește de la ideea că în fiecare limbă și varietate a limbii se pot observa diferențe în modul de construire a unui dialog, în sistemul formelor de politețe, în "stilurile comunicative": cu preferințe
Pragmatică interculturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12332_a_13657]
-
la reconstrucții abstracte. Mai multe secțiuni ale cărții sînt consacrate definirii și delimitării domeniului psiholingvisticii, ca știință inter- și multidisciplinară; sînt analizate relațiile sale cu psihologia și cu lingvistica în genere, dar și cu disciplinele mai noi ale contextualizării limbii - sociolingvistica, pragmatica, analiza discursului etc. Cu tonul personal și polemic care îi este caracteristic, autoarea își reafirmă opțiunea pentru un tip de psiholingvistică în constituirea căreia a avut un rol determinant și recunoscut pe plan internațional (respingînd explicit direcții alternative: școala
Psiholingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17248_a_18573]
-
diferențieri sociale. Aceasta corespundea dogmei unei „societăți fără clase” și ilustra perfect viziunea totalitaristă; formula „limba întregului popor”, așa cum arată Sériot, era intens folosită și în Uniunea Sovietică. Această viziune a determinat în mare măsură lipsa de interes pentru dezvoltarea sociolingvisticii românești (într-o perioadă în care chiar sociologia era rău văzută, din cauza potențialului său subversiv). În schimb, a fost favorizată așa-numita „cultivare a limbii”, activitatea normativă și prescriptivă: pentru că omogenizarea nu era înțeleasă ca o extindere a limbii populare
Din istoria „cultivării limbii” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6695_a_8020]
-
trăsăturile comune cu româna actuală, dar și de istoria și specificul tradiției locale, de conștiința etnolingvistică a vorbitorilor. Nu a sacrificat niciodată adevărul științific emoției sau intereselor conjuncturale; dimpotrivă, a plasat chestiunea statutului aromânei în contextul cel mai potrivit, al sociolingvisticii și al istoriei culturale, înțelegând-o ca limbă maternă, limbă funcțională, idiom cu propriile tradiții culturale și cu funcție identitară. La afirmarea identității culturale și la demonstrarea posibilităților de expresie a aromânei autoarea a contribuit inclusiv prin poezia sa, de
Con[tiința etnolingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7500_a_8825]
-
argoului românesc; autoarea explică această întîrziere de înregistrare prin interesul aproape exclusiv al lingviștilor sîrbi pentru problemele standardizării și pentru dialectologie. Un punct comun țărilor din vechiul bloc comunist îl constituie ponderea neglijabilă sau chiar absența totală a studiilor de sociolingvistică urbană după 1945; cauza principală fiind tabuizarea stratificării sociale în regimul totalitar. Ne sună foarte apropiat și constatarea că mișcările alternative ale anilor '80 au redescoperit o "expresie lingvistică autentică", opusă limbii de lemn. Din caracterizarea generală a argourilor sîrbe
Vecinătăți argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15002_a_16327]
-
autori: din punctul de vedere al vorbitorului și uneori și din acela al „cultivatorului limbii”, norma lingvistică se exprimă relativ simplu, în termenii unei opoziții între abatere și corectitudine; în schimb, lingvistul (mai ales specialistul în istoria limbii sau în sociolingvistică) vede, în aceleași fapte de limbă, dinamica schimbărilor în uz - realitate inevitabilă a oricărei limbi vii -, precum și dinamica instituirii de reguli, adică o istorie culturală a normării. Asumându-și rolul de a atenua tensiunile dintre aceste două perspective, de fapt
Minunile nu mai servesc la nimic? by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4609_a_5934]
-
pe de o parte, pe ramurile noi ale lingvisticii ca și pe metodele modern e de cercetare și, pe de altă parte, pe o serie de sectoare de graniță, la intersecția a diferite științe în relație cu lingvistica, de ex. sociolingvistica, etnolingvistica, psiholingvistica, lingvistica matematică, neurolingvistica, toate elaborate cu multă atenție. Uneori chiar s-au surprins specialități "în curs de constituire"ca de ex. frazeologia! Acestea toate dau D-ului un aer de prospețime și înfățișează o imagine extrem de largă asupra
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
Zdub", "Planeta Moldova", Pavel Stratan). Există diferențe semnificative de utilizare a mărcilor identității regionale de către cei menționați: unii propun mai ales argoul basarabean ("Planeta Moldova"), alții preferă formele dialectale rurale (Pavel Stratan). Fenomenul interesează deopotrivă istoria culturală, dialectologia, stilistica și sociolingvistica. Reacția publicului oferă un material suplimentar de analiză: comentarii despre diferențele regionale, apeluri la explicarea punctelor neînțelese, texte transcrise "după ureche". Un text este reprodus și de autor, și de ascultători, cu semnificative diferențe față de forma sa orală; putem deci
Pătărănii... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11818_a_13143]
-
autori: din punctul de vedere al vorbitorului și uneori și din acela al „cultivatorului limbii”, norma lingvistică se exprimă relativ simplu, în termenii unei opoziții între abatere și corectitudine; în schimb, lingvistul (mai ales specialistul în istoria limbii sau în sociolingvistică) vede, în aceleași fapte de limbă, dinamica schimbărilor în uz - realitate inevitabilă a oricărei limbi vii -, precum și dinamica instituirii de reguli, adică o istorie culturală a normării. Asumându-și rolul de a atenua tensiunile dintre aceste două perspective, de fapt
Cuvinte și sensuri în mișcare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4608_a_5933]
-
Logopedul - una din sarcinile cele mai importante este de a stimula și a crește nivelul de comunicare expresivă sau receptivă, incluzând controlul volumului, frecvenței complexității limbajului. Intervenția sa este ghidată de o serie de teorii ca cea comportamentală, de dezvoltare, sociolingvistică. Educatorul special evaluează nivelul cognitiv și abilitățile funcționale. Rolul său este de a optimiza integrarea copilului într-un cadru organizatoric educațional fie el special sau de masă. Ei acționează din două puncte de vedere teoretice și anume constructiv și comportamental
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
faptelor de limbă. Considerăm că regularitățile textuale nu pot fi identificate decît procedînd în acest fel; interacțiunea acestora va fi regăsită prin intermediul orientării argumentative, iar genurile discursului, prin cel al planurilor textului. Alte orientări, precum analiza discursului, analiza conținutului sau sociolingvistica operează plecînd de la altfel de excluderi pentru a discerne alte regularități. Schema relevă ramificațiile teoretice. Trebuie reținut mai ales faptul că noi considerăm DISCURSUL ca fiind încadrat de INTERDISCURS. Rezervăm denumirea de "discurs" uzajului comun ce permite să desemneze discursurile
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
defavorizați și îi privează de capacitatea de a-și pune în valoare drepturile. Deficitul de bunuri simbolice se traduce printr-un handicap în achiziționarea unei competențe politice suficiente pentru a-i exprima cererea. Această perspectivă este luminată de lucrările de sociolingvistică, de sociologia educației, de sociologia participării politice. În sfîrșit, comunicarea politică este deturnată în momentul în care elitele o pun în slujba menținerii structurii de putere și o reduc la funcția de menținere simbolică a sistemului, situație descrisă și de
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
după anumite metode și organizată după anumite principii), dar unele dintre aceste discipline depășesc această sferă, de obicei, cînd sînt structurate în zonele de interferență ale lingvisticii cu alte domenii cognoscitive. Astfel au luat naștere așa-numitele științe interdisciplinare (psiholingvistica, sociolingvistica, teoria limbajelor artificiale etc.) și tot așa s-ar putea crede că se prezintă lucrurile în cazul filozofiei limbii, care s-ar plasa la intersecția dintre lingvistică și filozofie. Situația nu se poate reduce însă de data aceasta la admiterea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ea se traduce mai degrabă prin convertirea cercetătorilor la filosofie sau la activități artistice. La antipozii scepticismului extrem față de teorie, un ansamblu de cercetări mizează mai degrabă pe un efort de rigoare plecând de la un studiu minuțios bazat pe etnolingvistică, sociolingvistică, antropologia naturii, un interes susținut pentru ordonarea lumii, taxinomii, interacțiuni sociale, procese cognitive. Faptul de a studia producții culturale sau reprezentări ca pe niște sisteme de cunoaștere sau ca pe niște sisteme de dispoziții mentale a relansat dezbaterea dintre particularism
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
poate constata în toate științele socio-umane, și care a condus la o modificare a înțelesurilor lui, dar, mult mai important, a atras o schimbare a perspectivelor despre limbajul însuși. Într-o anumită măsură, chiar cercetările tot mai amănunțite din lingvistică, sociolingvistică, antropologie, etnologie sau teoria actelor de discurs au produs o mutație la nivelul percepției noastre despre limbaj, modificare ce a reușit să evidențieze o serie de idei forță, pe care Maingueneau le dezvoltă. Astfel, 1) discursul presupune o organizare transfrastică
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
eforturile de compatibilizare a conceptului cu noțiunile de viață privată sau de timp liber (loisiră, de orientările spre studiul mentalităților colective și a imaginarului, de abordările în spirit pluridisciplinar - prin utilizarea anumitor instrumente metodologice preluate din științele socio-umane învecinate, precum sociolingvistica, geografia umană, semantica, psihosociologia, demografia istorică ș.a. -, am fost obligați să redescoperim axioma postulată de Fernand Braudel încă din a doua jumătate a secolului al XX-lea, conform căreia structurile cotidianului s-ar afla la limita dintre posibil și imposibil
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]