165 matches
-
altă dată că frecvența prefixului e mare în limbajul religios (a îmbiserici, încreștinare, îndumnezeire, înduhovnicire, a se înstrăluci etc.), datorită caracterului conservator, cu trăsături arhaice și populare, al acestuia. În Limba română actuală (1948), Iorgu Iordan comenta pe larg conotațiile sociolingvistice și stilistice ale derivatelor de acest tip: „Cred că muntenii înșiși au deseori conștiința că formele cu în- sunt dialectale”; „Asupra unor exemple ca îmbucura, înmărita, împietrui, înnumăra și altele asemănătoare nu stă, cred, nimeni la îndoială că n-au
Îmbucurat, înnumărat... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13457_a_14782]
-
integrat sintactic, în poziție inițială, cu funcție de marcă a sublinierii acordului: "Automat, că ierți"; "Automat că nu puteam să trec peste toate!" etc. Prin frecvență, automat tinde să devină, la unii vorbitori, un veritabil clișeu verbal. Interesantă e specializarea sa sociolingvistică: nu pare să apară în vorbirea spontană, familiară, a persoanelor cultivate, fiind specific mediilor mai puțin instruite. Extinderea semantică și funcțională a adverbului automat este explicabilă, urmând un traseu deja parcurs de alte cuvinte asemănătoare. Adverbe ca normal sau natural
"Automat..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9256_a_10581]
-
totul inocentă: oricît ar fi de riscante speculațiile extralingvistice, tentația lor e mare. Nu putem să nu ne întrebăm în ce măsură multiplicarea formelor vagi e o tendință a limbii sau a uzului, o trăsătură structurală sau una culturală. De la ipotezele pragmatice, sociolingvistice sau cognitive se poate ajunge chiar la clișeele "etnice" (scepticism oriental, relativism temporal, strategii de apărare, ieșire din istorie etc.). Dacă acestea sînt desigur de evitat, cred că se poate totuși stabili o corespondență între inventarul lingvistic de forme ale
"Deunăzi" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16985_a_18310]
-
complexe decît cele care, peste un secol, urmau să sufere de varii restricții politice, privind deopotrivă tematica și limbajul. Ca în multe alte domenii ale cercetării, în perioada totalitară problemele strict estetice - atemporale, abstracte, inocente - au fost privilegiate, în vreme ce aspectele sociolingvistice erau ocolite, pentru că se dovedeau mult mai riscante. Un exemplu perfect de limitare prin estetizare îl oferă ghicitoarea. Caracterizările tipice ale speciei sînt sau convenționale (privind presupusul său rol formativ, educativ, de exercițiu al inteligenței, ba chiar ca „expresii ale
Ghicitori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13598_a_14923]
-
răspîndită este forma unul, "cu excepția cazurilor cînd se folosește la numărare, la calcule sau în componența unor numerale cardinale compuse". În româna actuală folosirea numeralului primei unități e reglementată de fapt de două condiții - una lexico-gramaticală și una stilistică (sau sociolingvistică) - care au produs o anume specializare a formelor. Din punct de vedere lexico-gramatical, forma unu e singura folosită în situațiile de pură operare cu cifre: unu, doi, trei...; unu plus unu; unu la unu; o sută unu, în indicarea orei
Unu și unul... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10929_a_12254]
-
Rodica Zafiu Fenomenul stilistic și sociolingvistic de pătrundere a registrului familiar în scris, manifestat mai ales în publicistica actuală, are, în timp, și efecte asupra sistemului gramatical al limbii literare. Descrierea standard a românei, bazată pe normele limbii culte, se poate dovedi insuficientă, neputînd totdeauna surprinde
"Ditai", "ditamai", "cogeamite"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16878_a_18203]
-
ar trebui organizate cercetări fonetice riguroase și aprofundate, în urma cărora să dispunem de o "hartă" obiectivă și cît mai detaliată a pronunțării reale a limbii române actuale, în diferitele sale contexte și registre de uz; ținîndu-se cont de diferiți parametri sociolingvistici și de variațiile de tempo ale vorbirii. Asemenea cercetări ne-ar permite să stabilim în ce măsură pronunțarea recomandată ca singura corectă se folosește cu adevărat: unde, cînd, de către cine. Și totuși, chiar pînă la realizarea unui mare proiect, cred că putem
Ortoepie culpabilizantă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14141_a_15466]
-
coeziv, diferențiator și chiar secret, și îl feresc de urechile celor din exterior, pentru care ar fi nevoie să fie explicat și decodat. Cei care au făcut cercetări de teren în mediile interlope și marginale, încercînd să adune prin anchete sociolingvistice material argotic, știu cît este de mare rezistența interlocutorilor la încercările de a li se extrage informații și cît de puțin demne de încredere sînt glosările furnizate la cerere. În plus, interlocutorii lui Istodor sînt oameni care au nevoie de
Limbajul de pe Rahova by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11435_a_12760]
-
Rodica Zafiu Cum bine se știe, în română contemporană formele de vocativ marcate, cu desinențe specifice, caracterizează oralitatea populară și familiară. Caracteristicile stilistice și conotațiile sociolingvistice ale acestor forme le fac apte să creeze anumite contraste intenționate, devenind chiar o sursă de umor. În "Academia Cațavencu" (AC), de pildă, textele caricaturilor și ale fotografiilor (adesea trucate), conțin un număr mare de vocative, a căror funcție imediată
Vocative by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17800_a_19125]
-
Ovidiule" (AC 52, 1998, 15). Ultima treaptă a inovației este folosirea vocativului pentru prenumele străine, ale unor persoane publice din alte țari: "Slobodane, fă-te-ncoa" (AC 12, 1999, 8). Vocativul marcat prin desinența al numelor de familie are conotații sociolingvistice speciale: o familiaritate mai puțin cordiala, bazată pe raporturi predominant oficiale (între colegi, camarazi), adesea chiar ierarhice, în adresarea unui superior către un inferior. Selecția desinențelor se face și în acest caz în funcție de terminația numelui, legătura dintre -escu și -(u
Vocative by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17800_a_19125]
-
apar în chip de clișee în eseuri, comentarii, răspunsuri la examene: textul "oferă un plus de...", autorul "alungă monotonia"... Mai interesante sînt preluările conștiente: discursul publicitar devine o sursă de intertextualitate și de productivitate familiar-argotică. Mecanismele succesului sînt esențialmente retorice, sociolingvistice, psiholingvistice, desigur favorizate, dar nu condiționate exclusiv, de difuzarea reclamei un timp mai îndelungat și pe mai multe canale: din sute de mesaje reproduse cu insistență egală se impune pînă la urmă doar unul. Succesul lingvistic nu depinde nici de
"Și marmota...?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11934_a_13259]
-
Rodica Zafiu Unul dintre cei mai reprezentativi termeni ai vorbirii familiar-argotice actuale (mai ales a acelui registru sociolingvistic care e numit "vorbirea tinerilor", chiar dacă nu are limite de vîrstă rigide) e marfă. Se știe că mijlocul predilect de îmbogățire al argourilor românești este modificarea semantică a elementelor deja existente în limba comună; în cazul de față, schimbarea de
"Marfă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16862_a_18187]
-
Rodica Zafiu În mod surprinzător sintagma fără număr pare să se fi încărcat, pentru mulți vorbitori de azi, cu conotații sociolingvistice negative, evocând un registru substandard, suburban. Pentru alții, sper că a rămas o formulă poetică, usor arhaizantă, cu ecouri eminesciene. Dinamica uzului produce uneori asemenea polarizări paradoxale, asociind extremele ierarhiei stilistice: registrul foarte înalt - și cel plasat foarte jos. Explicația
Fără număr by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6309_a_7634]
-
singur caz: opoziția dintre întrebările ad-hoc și cele instituționalizate e detaliată prin descrierea unor variate situații de instituționalizare: discurs didactic, interviu mass-media, interogatoriu la poliție, cercetare în instanță, consultație medicală, interviu de angajare etc. Diferențele apar din descrierea respectivelor situații sociolingvistice. Destinată în primul rînd specialiștilor, cartea oferă un foarte util exercițiu de pragmatică și pentru un public mai larg. Specialiștii vor fi interesați mai ales de trecerea în revistă a teoriilor și a descrierilor anterioare, românești și străine, de bibliografia
Despre întrebare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14308_a_15633]
-
chiar adevărate în unele cazuri, sînt extinse asupra situațiilor - mult mai numeroase - în care diferențele față de limba standard de azi (reperul implicit al judecăților în cauză) sînt doar de natură istorică sau regională: personajele folosesc forme vechi sau dialectale, marcate sociolingvistic, dar nu pur și simplu "greșite". Abuzul judecății a fost desigur remarcat de lingviști, de stilisticieni și critici literari. îl întîlnim totuși frecvent în situațiile concrete, în legătură cu forme al căror statut nu a fost suficient verificat și pe care, cu
Marinerul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15557_a_16882]
-
readuc pe scena publică un discurs autoritarist și xenofob, cu extinderi agresive care au intrat deja sub incidența justiției. Pentru a înțelege mai bine strategiile discursive ale unei orientări atît de periculoase, cred că trebuie studiat mai amănunțit, din perspectivă sociolingvistică, pragmatică, psihologică, spațiul acordat prin tradiție limbajului violent în societatea românească. Caracteristic mi se pare în acest domeniu raportul paradoxal dintre o frecvență mare a actului agresiv în uzul vorbit (insulte, imprecații, termeni vulgari) și o cenzură puternică care îi
Paradoxuri ale limbajului agresiv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16577_a_17902]
-
nu uităm, apoi, că diminutivul are mai multe valori - denotative ("obiect mic"), dar mai ales stilistice: afective, dar și depreciative, minimalizatoare, ironice. Riscul de confuzie între ele nu e mic. Exemplele de la care am pornit evocă și o altă temă, sociolingvistică: la noi n-a fost încă studiat sistematic limbajul femeilor: în familie, în conversații între femei sau în grupuri mixte, în situații de muncă etc. Atît teoriile generale, cît și experiența curentă par să ne indice că diminutivarea non-ironică, cooperativă
"Facturica" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11459_a_12784]
-
aproximare, realizând chiar gradația unor adjective și adverbe (acrișor, binișor); unele atribuie pur și simplu o notă ludică, de neangajare, enunțului în care apar, altele se convenționalizează în marcarea politeții pozitive (așteaptă un minuțel!). Folosirea lor depinde și de factori sociolingvistici: în afara contextului prototipic - vorbirea copiilor și mai ales a adulților cu copiii (baby-talk) -, diminutivele pot apărea mai mult în vorbirea femeilor sau în cea a bărbaților, exclusiv în registrul colocvial sau și în contexte mai formale. Autoarea unui studiu despre
Diminutive culinare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8496_a_9821]
-
a limbii, iar tendințele prezentului lămuresc mai bine evoluțiile din trecut. Volumul are trei părți: Evoluția limbii (cuprinzînd în special sinteze teoretice), Gramatică (descriind o serie de variații și evoluții morfologice) și Limbă și societate (care se referă la aspecte sociolingvistice, stilistice, privind legătura dintre limbă și mentalitate etc.). Diversitatea aspectelor pe care le cuprind cele trei secțiuni le face greu de rezumat într-o scurtă cronică. Trebuie relevat în primul rînd caracterul exemplar al textelor din punct de vedere metodologic
Despre schimbarea lingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11500_a_12825]
-
Rodica Zafiu În limbajul tinerilor (varietate sociolingvistică greu de delimitat, dar a cărei existență este incontestabilă), cuvîntul patetic e folosit, în ultima vreme, cu un sens special, calchiat din engleza colocvială: "ridicol, penibil, demn de milă și dispreț". O asemenea semnificație nu exista cîtuși de puțin în
"...un penibil jalnic și patetic" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11211_a_12536]
-
cine ar vrea să afle care e situația actuală a expresiei sărut mîna, dincolo de definiția, în esență corectă, din DEX ("formulă de salut sau de mulțumire adresată unei femei sau unei persoane mai în vîrstă"), ar fi foarte utile anchetele sociolingvistice. Pentru că altminteri informațiile directe și comentariile suferă de o anume ambiguitate: ca și gestul pe care îl evocă, formula - adesea evitată în manualele și în ghidurile de conversație din a doua jumătate a secolului al XX-lea, poate pentru caracterul
"Săr'na" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15372_a_16697]
-
bine, departe asupra taberii, decât tătarii și săimeanii îi bătea den sineațe” (M. Costin). Decât adversativ are altă valoare decât cel restrictiv plasat în fața unei propoziții, dar între opoziție și restricție există o evidentă legătură. Explicațiile nu schimbă, desigur, statutul sociolingvistic al construcției: oricât ar fi de motivată prin analogie sau prin alte tendințe din evoluția limbii, construcția lui decât restrictiv în context afirmativ rămâne una stigmatizantă: e un semn de incultură și ridicol, asemănător altor particularități din graiurile sudice. „Are
Decât o negație by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5653_a_6978]
-
Rodica Zafiu Formulele de desemnare sau de adresare alcătuite din prenume (nume de botez) precedat de un termen de reverența sînt în română destul de controversate. Evident, e vorba de norme sociolingvistice, care guverneaza în mare parte sistemul termenilor de adresare - și în care se manifestă în mod clar diferențele dintre diverse culturi, tradiții, sisteme ale politeții. În momentul actual, îmbinări de tipul "doamna Sultană", "doamna Dafina", "doamna Margareta" etc. sînt marcate
Doamna... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18067_a_19392]
-
de familie ("Doamna Popescu") este la noi o inovație destul de recenta, care corespunde unui tipar "occidental": impusă probabil mai întîi datorită modelul francez, ea e întărită astăzi și prin cel caracteristic spațiului anglofon. O mărturie recentă asupra percepției acestor diferențe sociolingvistice o oferă Monica Lovinescu, într-un pasaj în care povestește cum a recunoscut apartenența românească (și securistica!) a unui necunoscut în momentul în care acesta i s-a adresat cu "Madame Monique". Pe de altă parte, în sistemul onomastic tradițional
Doamna... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18067_a_19392]
-
a lui "doamna" cu cel feminin: prima construcție e mai usor de acceptat, a doua e mai supărătoare. Cauza acestei ușoare diferențe (care rămîne de dovedit; de altfel, în acest domeniu sînt de dorit cît mai multe studii experimentale, anchete sociolingvistice) poate fi prezentă frecvență a acelorași unități masculine că nume de botez și de familie: "domnul Vasile" e o îmbinare a cărei eventuală nonconformitate cu regulile exprimării elegante a politeții nu sare în ochi, în timp ce "doamna Vasilica" nu poate fi
Doamna... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18067_a_19392]