172 matches
-
de a exista și de a se manifesta în forme multiple și diferențiate. În lingvistică, acest cuvînt se folosește pentru a preciza caracterul diferit (din punct de vedere spațial, social, profesional, stilistic etc.) al compartimentelor limbii istorice. V. limbă funcțională, sociolingvistică, stiluri ale limbii. VARO - LINARES 2004. IO VEROSIMIL. În Poetica aristotelică, verosimilul este instituit drept principiu central de compunere a unei opere literare. Poetul nu trebuie să fie preocupat de redarea adevărului istoric; el are drept misiune crearea unui univers
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
le-am reținut mai ales pentru că exemplele pe care sînt construite ilustrează realități cu pronunțat specific britanic sau narațiuni britanice mai puțin familiare cititorului român. Am ezitat însă îndelung cel puțin asupra unei omisiuni: anume, Narațiunea în zona socialului, analiza sociolingvistică de pe parcursul acestui capitol pivotînd teoretic pe o lucrare frecvent citată în literatura de specialitate de la noi: William Labov, Joshua Waletzki, Analiza narativă: Versiuni orale ale experienței personale, trad. Constanța Crișan-Simu, în Mircea Borcilă, Richard McLain, coord., Poetica americană. Orientări
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
ce reordonează apoi secvența „durere-țînțar” ca „țînțar- durere”. „Forțe [textuale] creează în ultimă instanță această a doua secvență, dar nu o voi trata ca un dat, ca ordine adevărată”. Pe primatul evenimentelor se sprijină și William Labov în analiza sa sociolingvistică a narațiunii „naturale”, de zi cu zi: narațiunea este definită aici ca „metodă de a recapitula experiența trecută printr-un acord între secvența verbală de propoziții și secvența de evenimente” (Labov.1972:360). Dar peste numai cîteva pagini perspectiva se
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
precizează pentru tîrgul Ciudeiul din districtul Storojineț populația de 2331 de locuitori, „în majoritate români“. Deși nu este cuprins în zona satelor supuse „asimilării ireversibile“ sau a „asimilării tranzitive“ <footnote Ion Popescu, Partea românofonă a regiunii Cernăuți și zonele ei sociolingvistice, „Glasul Bucovinei“, 1994, nr. 1. footnote>, onomastica românească începe să cedeze locul onomasticei ucrainene, începînd cu numele satului, schimbat, prin decret al Prezidiului Sovietului Suprem al RSSU din 7 septembrie 1946, în Mijiriccea. În 1993 poetul Const. Nicorici publica poezia
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
unde cea mai importantă așezare a fost localitatea, În Întregime românească, Dunaevka. Au urmat județele Berdiansk, Mariopol, Taganarog de pe coasta Mării de Azov până la Caucaz și bazinul corbonifer al Donbasului. Aceste imense peregrinări pentru Înregistrarea folclorului și adunare de date sociolingvistice au fost permanent sprijinite de Conducerea Institutului de folclor din București și cea mai largă măsură de Anton Golopenția. Campania de folclor s-a desfășurat În toate anotimpurile. Toamna și iarna era Însă un calvar din cauza drumurilor desfundate sau Înzăpezite
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
le-a studiat. Rămâi mirat de faptul că deși răzleți, fără legături, sporadice măcar, cu locurile de baștină, nu au beneficiat de instrucție școlară dar, cu toate acestea, locuitorii păstrează limba și obiceiurile strămoșești În ciuda unei izolări totale. În teritoriul sociolingvistic de la Sud de Kiev, Uman, aproape de Pervomaisk, Zamenca, Vaznesensk Încă se păstrează caracteristicile satului românesc. Deasemenea și În locuri Îndepărtate - Nicolaiev, Kerson, Krivoi Rog, Dnepropetrovsk, Zaporoje, din Crimeea, pe Coasta Mării de Azov În județele Melitopol, Berdiansk, Marinopol, Taganrog până În
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
studiu în învățământul preuniversitar (Perfecționarea predării limbii române), LL, 2, 1976, 344-347. [47] ILIESCU, CONSTANȚA; NICHITA SILVIA; PETRESCU, VICTORIA; POPESCU, STELA, Gramatică și compunere, manual pentru clasa a IV-a, E.D.P., București, 1976. [48] IONESCU RUXĂNDOIU, LILIANA, Determinări și implicații sociolingvistice in predarea limbii materne in școală, LL, 2, 1976, 410-413. [49] IVĂNUȘ, DUMITRU, Analiza structurii cuvintelor în lecțiile de literatură română, PPÎ, 1976, 49-53. [50] IZSÁK, ÁGNES; ISTVÁN, ANA MARIA, Formarea deprinderilor de punctuație, LL, 2, 1976, 379. [51] JĂMNEALĂ
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
populară: vocea naratorului, care stăpânește citatul, și "poporul", care imprimă propria lui alteritate de limbaj în instituția romanescă. Doamna Bovary și Gervaise, două opere consacrate ca "naturaliste", nu exploatează DIL în acest sens. În Gervaise, el este folosit în scop sociolingvistic, după cum o arată și faptul că servește mai ales la redarea conversațiilor. Pe când în romanul lui Flaubert, DIL apare atât la limita dintre conștiința personajului și lume, cât și la limita dintre narator și eroina lui; povestea nu trebuie să
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
nu au capacitatea semio-cognitivă și lingvistică pentru a înțelege anumiți termeni. Un alt aspect esențial al dimensiunii semantice se referă la construirea unui discurs coerent, ceea ce presupune o adecvare semantico-pragmatică a comunicării (repertoriul comun de cunoștințe, impactul parametrilor paraverbali, ritualul sociolingvistic al actului de comunicare). c) Analiza pragmatică a discursului didactic Dacă aspectele legate de sintactică și semantică au fost îndelung studiate, astăzi capătă o importanță tot mai mare dimensiunea pragmatică, performativă a limbajului și comunicării, care îmbină două direcții de
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
sunt tot printre români. Noul meu continent este cel în care mă obligă să locuiesc vecinii mei, prietenii mei (dacă mai am), colegii și rudele mele. Sunt pe “continentul neîncrederii în oameni”, al “neîncrederii totale în omul politic”. Acum investigația sociolingvistică și socio-politică mă conduce către o nouă întrebare: ce e de făcut ? Cred că obligativitatea prezentării la vot este răspunsul. În prezent, votul obligatoriu se practică în 32 de țări. În Uniunea Europeană, cetățenii sunt obligați să se prezinte la urne
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
3. Încercare de sinteză a clasificărilor tipologice / 86 4.3.1. Criterii fono-prozodice / 86 4.3.2. Criterii morfologice / 88 4.3.3. Criterii sintactice / 91 4.3.4. Criterii morfo-sintactice / 93 4.3.5. Criterii semantico-textuale / 98 5. CLASIFICĂRI SOCIOLINGVISTICE ȘI GEOGRAFICE / 103 5.1. Criterii sociolingvistice / 103 5.2. Criterii geografice / 116 6. CLASIFICĂRI GENEALOGICE / 119 6.1. Noi teorii și practici în clasificarea genealogica / 119 Bibliografie specială Lingvistică limbilor, Diversitatea lingvistică a lumii și Clasificarea limbilor / 124 6
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
86 4.3.1. Criterii fono-prozodice / 86 4.3.2. Criterii morfologice / 88 4.3.3. Criterii sintactice / 91 4.3.4. Criterii morfo-sintactice / 93 4.3.5. Criterii semantico-textuale / 98 5. CLASIFICĂRI SOCIOLINGVISTICE ȘI GEOGRAFICE / 103 5.1. Criterii sociolingvistice / 103 5.2. Criterii geografice / 116 6. CLASIFICĂRI GENEALOGICE / 119 6.1. Noi teorii și practici în clasificarea genealogica / 119 Bibliografie specială Lingvistică limbilor, Diversitatea lingvistică a lumii și Clasificarea limbilor / 124 6.2. Marea familie indo-europeană / 135 Bibliografie specială
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
3. Limbi izolate sau neclasificate / 225 Bibliografie specială / 226 6.13. Pidginuri și creole / 226 Bibliografie specială / 228 6.14. Limbi artificiale / 230 Bibliografie specială / 233 Partea a II-a / 235 7. DICȚIONAR SELECTIV DE LIMBI ALE LUMII / 237 (statut sociolingvistic, istorie, geografie, clasificare genealogica și tipologica, scriere) 8. ANEXE / 317 8.1. Țările lumii și limbile lor oficiale, regionale și naționale / 317 8.2. Clasamentul limbilor lumii după numărul de vorbitori nativi / 339 8.3. Numărul de limbi și de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
care o reprezintă. Prin acest mod de a interpreta lucrurile, cuvîntul și vorbirea sînt, sub multe aspecte, elementele definitorii pentru profilul antropologic al indivizilor și al societății. Fără îndoială, nu lipsesc din cercetarea lui Dorel Fînaru perspectivele oferite de clasificările sociolingvistice și geografice, favorizante pentru evidențierea rezultatelor produse prin contactele dintre limbi și dintre culturi, iar uneori și prin amestecul de populații. Clasificarea clasică, cea genealogica, rămîne însă, s-ar putea spune "în mod necesar", cea care asigură organizarea din prezentarea
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Language Reference, Languages of Africa, Languages of Asia, Languages of Eastern Europe, Languages of Scandinavia, Languages of Western Europe, Languages of the Middle East, dar și Routledge Language Family Series în care regăsim monografii consacrate descrierii generale (tipologice, genealogice, geografice, sociolingvistice etc.) a marilor familii de limbi. Editurile unor mari universități ale lumii au și ele colecții speciale Languages and linguistics, ca de pildă Cambridge University Press 7, Oxford University Press 8, M.I.T. University Press 9. Aproape toate marile edituri europene
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cu tipul lingvistic balcanic, insuficient definit pînă acum; că trăsături ale acestuia s-au relevant: 'demonstrativitatea' și 'verbalitatea' (E. Lewy), intonația descendentă (G. Reichenkron, H. Klagstad), tendința de transformare a flexiunii sintetice în flexiune analitică (B. Havránek)"192. 5. CLASIFICĂRI SOCIOLINGVISTICE ȘI GEOGRAFICE 5.1. Criterii sociolingvistice O primă problemă, care implică și o perspectivă sociolingvistica, este chiar aceea a distincției, atît de greu de făcut, dintre limba și dialect. Problema este extrem de controversata și cu o bibliografie extrem de vastă. Ne
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
pînă acum; că trăsături ale acestuia s-au relevant: 'demonstrativitatea' și 'verbalitatea' (E. Lewy), intonația descendentă (G. Reichenkron, H. Klagstad), tendința de transformare a flexiunii sintetice în flexiune analitică (B. Havránek)"192. 5. CLASIFICĂRI SOCIOLINGVISTICE ȘI GEOGRAFICE 5.1. Criterii sociolingvistice O primă problemă, care implică și o perspectivă sociolingvistica, este chiar aceea a distincției, atît de greu de făcut, dintre limba și dialect. Problema este extrem de controversata și cu o bibliografie extrem de vastă. Ne limităm aici la a pune față
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în privința practicii lingvistice. Simplificînd foarte mult discuția, constatăm să există două tipuri principale de criterii care ne ajută să deosebim o limbă de un dialect: 1. criteriul structural sau gradul de asemănare dintre cele două sisteme lingvistice comparate; 2. criteriul sociolingvistic al conștiinței propriilor vorbitori că vorbesc o limbă distinctă. Primul criteriu, utilizat, printre alții, de lingvistul german Georg von der Gabelentz, ar putea fi formulat pe scurt cam așa: dacă nu-mi înțeleg deloc interlocutorul, înseamnă că el vorbește o
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
regionale de exemplaritate. Aceste forme exemplare, forme regionale de exemplaritate, le putem numi dialecte terțiare. Adică, există o ordine, o ierarhie a dialectelor: dialecte primare, secundare și terțiare"196. În concepția Ioanei Vintilă Rădulescu, criteriile pe care se bazează clasificările sociolingvistice sînt: proveniență, extensiunea utilizării, dimensiunile comunității lingvistice, statutul legal, gradul de normare, extensiunea geografică, momentul și modalitatea achiziției și proveniență comună sau diferită a principiilor structurii gramaticale și, respectiv, a lexicului 197. Clasificările autoarei au o structură dihotomica: limba indigena
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Asia de Sud-Est), chineză clasică (pentru estul Asiei). În vechime acest rol l-au avut și alte limbi precum sumeriana, egipteană clasică, maya clasică etc. Limba vehiculara (de comunicare interetnică, lingua franca 207) este o limbă care înlesnește comunicarea dintre diverse comunități sociolingvistice. Rolul de lingua franca l-au jucat în decursul timpului, în diverse zone ale lumii, numeroase limbi: akkadiana (sec. XX-XV i.C. în Orientul Mijlociu), apoi sumeriana și arameica în aceeași zonă, sanscrita și chineză clasică în Orientul Îndepărtat, nahuatl în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
et methods en linguistique française et române, Armand Colin, Paris, 2007. Goga, Ecaterina; Lupu, Coman, Filologie romanica. (Caiet de seminar), Universitatea din București, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, București, 1980 (curs litografiat). Goga, Ecaterina, Introducere în filologia romanica Studiu sociolingvistic, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1980. Guțu-Romalo, Valeria, Aspecte ale evoluției limbii române, Editura Humanitas Educațional, București, 2005. Harris, Martin; Vincent, Nigel (editori), The Românce Languages, Croom Helm, Londra, 1988. Iliescu, Maria; Siller-Runggaldier, Heidi, Rötoromanische Bibliographie, Innsbruck, 1985. Iliescu, Maria
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
1 mîl.) și korku (0,5 mîl.); altele: agariya, bijori, kodaku, juang, kharia, gutob, sora etc. Puternică influență a limbilor indiene le conferă trăsături divergențe în cadrul familiei. 6.7.2. Familia mon-khmer - mai importante ca număr de vorbitori și statut sociolingvistic sînt limbile vietnameza (70 de mîl., limba oficială în Vietnam) și khmer (13 mîl, limba oficială în Cambodgia, dar vorbită și în Thailanda de 1,5 mîl. și în Vietnam de 1 mîl.); altele: khasi (India), khmu (Laos), parauk (Myanmar
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Books, Chicago, 2012. Rosenfelder, Mark, The Language Construction Kit, Yonagu Books, Chicago, 2010. Yaguello, Marină, Leș langues imaginaires. Mythes, utopies, fantasmes, chimères et fictions linguistiques, Seuil, Paris, 2006. Partea a II-a 7. DICȚIONAR SELECTIV DE LIMBI ALE LUMII (statut sociolingvistic, istorie, geografie, clasificare genealogica și tipologica, scriere) Nr. Limba Oficială (O) / Limba națională (LN) / Limba oficială regională (OR) / Neoficială (N) / Limba moartă (LM) Clasificare genealogica și tipologica Scriere 1. aari OR Etiopia (regiunea Omo); limba a unei populații creștine familia
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
63, ~ de vitalitate a limbii 44, ~ etnic 214, ~ filogenetic 167, ~ fonologic 20, ~ fono-prozodic 86, ~ genealogic 20, ~ genetic 220, ~ geografic 116, 165, 220, ~ istoric 59, 220, ~ lexical 20, ~ morfologic 88, ~ morfo-sintactic 93, ~ rasial 214, ~ semantico-textual 98, ~ semantic 212, ~ sintactic 20, 91, ~ sociolingvistic 103, 104, 105, ~ structural 104, ~ tipologic 20, 49, 50, 59, 72, 73, 75, 86 croată (sîrbo-croată) 104, 165, 253, 303, 318, 321, 333, 344 cromozom Y 16, 219 cumana 181, 253, 264, 308 cunoaștere 11, 31, 51, 151, 152, 157
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
fonologic/fonetic 176, 192, 213, 220, 251, 252, 256, 260, ~ funcțional 75, ~ gramatical 79, 113, ~ istoric al limbii 29, 34, 83, ~ lexical 49, 71, 251, 256, 260, ~ morfologic 49, 79, 176, 213, 260, ~ sintactic 79, 91, 176, 213, 252, 256, ~ sociolingvistic 243, ~ transfrastic 100, ~ universal 25, 34, ~ul normei 29, 35, 69, ~ul sistemului 35, 37, 69, 70, 73, 74, ~ul structurilor 29, 74, 76, 80, 83, ~ul textului (discursului) 34, 79, 83, ~ul tipului 29, 35, 37, 64, 65, 66
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]