218 matches
-
este Karl Marx (1818-1883), care a aprofundat teoria valorii-muncă, dar a adus și alte contribuții în dezvoltarea teoriei reproducției capitalului social, în teoria plusvalorii, a crizelor economice, a planificării economice etc. footnote> acordă o atenție sporită influenței pe care mediul sociopolitic o are asupra dezvoltării economice, ei promovând ideea potrivit căreia schimbarea contextului politic ar conduce la obținerea performanțelor economice. Pe de altă parte, sociologul german, Max Weber (18641920) stabilește o relație între valorile spirituale, credința religioasă și performanța economică a
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
clasice, a studia mizele legate de cursa înarmărilor, de la declanșarea ei la dezarmare a acționa împotriva proliferării armelor de distrugere în masă, precum și a analiza doctrinele referitoare la administrațiile internaționale care se ocupă cu probleme de securitate"27. În realitatea sociopolitică actuală, conceptul de securitate poate fi abordat din mai multe perspective, concretizate în ansamblul paradigmelor posibile, care se înlănțuiesc de la unele la altele în procesul revoluțiilor științifice. În știința politică modernă, se poate spune că a avut loc o succesiune
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
asigure acces deplin și egal la educație pentru toți elevii În cadrul comunității locale de origine. b) Cu toate acestea, este important de notat că În toate țările europene există contexte naționale diferite pentru incluziune. Conținutul acestor principii și al realităților sociopolitice și economice existente În fiecare țară trebuie să fie utilizate ca bază pentru elaborarea viitoare a politicilor educaționale și a strategiilor privind Învățământul pentru persoanele cu cerințe speciale și a practicilor incluziunii școlare. În acest context, politicile educaționale trebuie fundamentate
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
modificări și ajustări structurale periodice. De altfel, este arhicunoscut faptul că asistența socială funcționează într-un context social, economic, politic și cultural dat. Între sistemul de asistență socială și acest context există o relație directă. Pe de o parte, contextul sociopolitic și economic dintr-o anumită perioadă de timp influențează scopurile, prioritățile, obiectivele intervențiilor, precum și metodele și tehnicile profesiei de asistent social, iar pe de altă parte, elementele structurale ale sistemului de asistență socială influențează contextul social existent la un moment
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
poate acționa benefic sau nu, în funcție de mai multe aspecte: durata expunerii la stres și perioada dezvoltării psihice în care a avut loc solicitarea respectivă, personalitatea și constituția psihologică a persoanei implicate și, bineînțeles, natura și intensitatea stresului, circumstanțele familiale, istorice, sociopolitice, etnoculturale, religioase ș.a.m.d. Strategiile de coping pot fi așadar asemănate unor comportamente potențiale, fiind influențate, la rândul lor, de procesele de socializare ale formării și maturizării personale. Rețeaua de suport social, prin prezența activă a celor apropiați, în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
din unghiul "tranziției spre capitalism" sau al articulării modurilor de producție; adică în concordanță cu ipoteza primatului economicului o lectură în termeni de confruntare a sistemelor economice înghețate într-o descriere arhetipală și detașate de o parte din ancorările lor sociopolitice, de vreme ce sunt neglijate statele postcoloniale, concepute ca niște suprastructuri înlocuind capitalismul. Să notăm cu toate acestea desfășurarea paralelă a dezbaterilor polemice, la care antropologii nu vor participa decât în mod marginal și care vor privi în principal contextele african și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
metodologic de a fi acaparat de o fracțiune a salariaților și de a reproduce viziunea despre întreprindere a cărei instigatoare este aceasta din urmă este cu atât mai prezent cu cât etnologul este purtător, ca orice om, al unor reprezentări sociopolitice care găsesc în mediile de lucru oportunități de exprimare imediate. Din acest punct de vedere, voi reveni asupra cazului prezentat anterior, în care există o cezură foarte puternică între cadrele diplomate, pe de o parte, și director și sindicate pe
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
înscriere a "etnografiei" ca decriptaj cultural într-un peisaj economicizat în care întreprinderea e acum dominată de piață. Replierea într-o atitudine de denunțare, în numele pervertirii sau al deturnării conceptului, se dovedește cu atât mai superfluă cu cât aceeași cerere sociopolitică în termeni de "cultură" atinge un ansamblu de sectoare considerate actualmente "problematice" din punct de vedere social (pentru a nu cita decât două exemple, protejarea împotriva SIDA a populației alohtone în sănătatea publică sau disidența suburbiilor cu majoritate alogenă). Dincolo de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de la o asimilare a străinului din interior și a străinului de la distanță care l-ar condamna pe cel dintâi la exterioritate. Ele se înscriu într-o încercare de dizolvare a alterității care urmărește desființarea simbolică a inegalității pozițiilor economice și sociopolitice și a ierarhiilor etnicizate devenite pregnante și ocupând cu insistență câmpul politic. Această eschivă imaginară este construită prin proiectarea ei simbolică simultan asupra cartierului și la scară mondială. Dimensiunea economică nu este decât aparent absentă din acest schimb, pentru care
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
posibile: un scenariu al "complicității reacționare" a experților și un scenariu al "iluziei pedagogice" cele două unindu-se într-un acord global în ce privește negarea de către cercetători a condițiilor sociale și economice în care apare violența din mediul școlar. Două critici sociopolitice Puneam problema în introducere: dorința de a ști cine se manifestă în jurul violenței din școală în particular și al delincvenței juvenile în general este oare un alibi științific mascând dorința de a-i pedepsi pe cei care agită opinia publică
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
etc.) au înscris lupta împotriva violenței în acțiunile ce puteau fi subvenționate. Echipe întregi trăiesc așadar mai mult sau mai puțin din "violența școlară", în jurul acestei teme se construiesc cariere și asta pornind de la subvențiile acordate de puterile publice. Critica sociopolitică nr. 1 ar fi deci: "știința" violenței în școală și a delincvenței juvenile este venală, profitoare și ilegitimă, contribuind la fabricarea unei teme periculoase, din motive financiare sau pentru ca experții ei să se plaseze mai ușor în câmpurile de putere
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
și ilegitimă, contribuind la fabricarea unei teme periculoase, din motive financiare sau pentru ca experții ei să se plaseze mai ușor în câmpurile de putere în care gravitează. Astfel fac de bunăvoie, potrivit lui Wacquant, o alegere politică conservatoare. O altă critică sociopolitică o completează pe precedenta. Ea apare în cartea lui Frank Poupeau (2003), Une sociologie d'état. L'école et ses experts en France. Pentru F. Poupeau (op. cit., p. 156), s-a produs o "depolitizare a sociologiei școlii în periferii, care
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
serios și recent pe acest subiect. Lucrările care trataseră problema, printre care și a mea, erau scrise de pedagogi. Utile într-o clasă, dar mai puțin pentru a propune o interpretare a unor evenimente de acest tip, a căror dimensiune sociopolitică necesită un cu totul altfel tip de analiză. Nu-i același lucru, iar dacă m-am descurcat e mai degrabă fiindc-am fost limbut decât c-aș fi avut cu adevărat ceva de propus. A fost, fie spus în trecere
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
trebuie examinate și variabilele care explică în interior climatul școlar și victimizarea. Este una dintre tendințele puternice ale cercetării actuale, pe plan internațional. Aceste variabile contextuale trebuie ele însele raportate la contexte mai globale, care pot fi tratate de analiza sociopolitică: "culturi", condiții macrosociale într-o eră a globalizării economice, de exemplu. De aceea capitolul de față va oscila între nivelurile individuale și familiale, contextele locale și cel al perioadei istorice în care apare violența. Problema legăturii mondializare-violență școlară va fi
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
tehnologie de la hegemon. Barry Buzan (1984: 621-2) a sintetizat principalele efecte ale hegemoniei asupra statului hegemon însuși: "Autoepuizarea economică pe termen lung prin export de inflație, scurgere de capital și tehnologie; creșterea rigidității structurale în economie, ca rezultat al cererilor sociopolitice provenite din experiența puterii și a succesului; și costurile disproporționate, în special cele militare, care împovărează economia hegemonului în relațiile cu rivalii săi." (Buzan 1984: 621) Esențială pentru această discuție este cea de-a doua caracteristică a bunurilor publice, nonexcluziunea
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
statelor tîrziu dezvoltate, ci și aici poziția lui Lall seamănă cu cea a lui Warren capitalismului în general. În loc să derive dependența din factori economici, Lall a propus o conceptualizare politică a diferitelor niveluri de dependență: "O structură piramidală a dominanței sociopolitice [...] în lumea capitalistă, în care poziția din vîrf (hegemonică) este deținută de țările capitaliste cele mai puternice, iar partea de jos de cele mai mici și mai sărace" (Lall 1975: 803, 808; pentru o abordare similară, vezi Cohen 1973). Numai
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
public și de privat, de serios și de divertisment. (Charaudeau, Ghiglione, 1997, p. 68) Unul dintre cercetătorii importanți ai evoluției presei în spațiul est-european, Peter Gross, insistă asupra capacității comunicării de masă de a influența „schimbarea, constrângerile și oportunitățile realității sociopolitice, precum și natura culturii sociale” (Gross, 2004, p. 45). În același timp, el subliniază că mass-media de informare „sunt indispensabile pentru procesul democratic atunci când democrația este definită de o cultură politică democratică corespunzătoare și de un anumit grad de implicare directă
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
instituțiilor publice”<footnote Legea nr. 188/1999 din 08.12.1999, articolul 1.2. footnote> le definește fundamentul sociocultural al activității lor. Întreprinderile industriale și, cu deosebire, instituțiile publice ale statelor capitaliste democrate au trecut prin câteva faze de dezvoltare sociopolitică. De la epoca „acumulării primitive a capitalului” până azi, s-a remarcat un proces de democratizare a Întreprinderilor, pe de o parte, și de apropiere constantă a instituțiilor publice de activitățile” economice, pe de altă parte. De la viziunea lui A. Smith
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
o arie mai largă de investigare decât cea de „nivel de trai”, abordând deopotrivă calitatea mediului înconjurător, calitatea condițiilor de muncă, a condițiilor de locuit, starea demografică, starea de sănătate, instruirea și nivelul de educație și cultură și condițiile mediului sociopolitic. În general cercetătorii înclină să definească nivelul de trai prin elementele cuantificabile ale vieții. Premisa teoretică a modului de abordare a problematicii calității vieții se bazează pe următoarele considerente: − oamenii se deosebesc fundamental între ei din punct de vedere al
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
condiment, imaginile activează calculul axiologic (Adam, Bonhomme [1997] 2005: 284), fiind un indice al valorificării produsului/ politicianului-candidat. Pentru identificarea beneficiarului acestui elogiu iconic trebuie să analizăm de asemenea metaforă conceptuală construită pe domeniul-sursă /ardei iute/. Ardei iute metaforă conceptuală Contextul sociopolitic românesc este cealaltă parte a calculului topic, care ar trebui să fie luată în considerație: în campania electorală din 2004, forma alungita a ardeiului roșu a fost comparată cu celebra șuvița a lui Traian Băsescu. Astfel, elementele concepute și percepute
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
chiar unii români, și-au imaginat ucronia țării proprii ca țară catolică, pentru a ieși din zodia înapoierii și eșecului. Dar, treptat, tu teai apropiat de reflecția propriu-zis teologică. V. N.: Da, însă prin raportul între religios și politic. Sau sociopolitic. Pe mine a început să mă intereseze destul de mult ideea creștin-democrată, care, sigur, în Occident, într-o lume catolică sau protestantă, este bine dezvoltată, e serioasă, n-are nevoie de ajutorul meu, ca să zic așa. În schimb, la nivelul ortodox
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
din generație în generație, sincronizat cu vicisitudinile dramatice traversate de evrei mai ales începând din Evul Mediu. El va servi mai târziu drept memorie pentru istoria scrisă, până la a se confunda cu ea. Aceste interferențe nu sunt străine de condiția sociopolitică a evreilor în exil, care i-a împiedicat să aibă cronicari de curte, cronicari profesioniști, sau să constituie depozite de arhive: documentele deținute de comunități erau cel mai adesea pierdute sau distruse în timpul masacrelor 3. Retorica suferinței era, în plus
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
soțul, copiii și alte rude apropiate. 6tc "6" Globalizarea și imigrantele de origine indo-asiatică în Statele Unitetc "Globalizarea și imigrantele de origine indo‑asiatică în Statele Unite" Arpana Sircar și Rita Mae Kellytc "Arpana Sircar și Rita Mae Kelly" Înțelegerea comportamentului sociopolitic și participarea în rândul forței de muncă atât a femeilor, cât și a bărbaților depind de multe clase de variabile, care contribuie toate la un ciclu de viață al socializării. Globalizarea, prin migrarea pe care o promovează, distruge modelele de
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
așteptările, aptitudinile și capacitățile femeilor. Ca model generic de prezentare a datelor, folosim categoriile de variabile prezentate în figura 6.1 (vezi Kellyxe "Kelly, Rita Mae", Boutilier, 1978). Variabilele din caseta I, figura 6.1, se referă la moștenirea noastră sociopolitică și culturală și la relațiile reciproce pe care această moștenire le are cu variabilele din caseta II, ce se referă la socializare. Desigur, variabilele din caseta V au impactul cel mai puternic asupra comportamentelor noastre de participare politică și publică
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
opțiuni. Transformarea femeilor din persoane particulare în persoane publice, politice este adesea mult mai dificilă decât pentru bărbați, întrucât, din punct de vedere istoric, femeilor li s-a atribuit sarcina de a menține și de a transmite mai departe moștenirea sociopolitică și culturală, etnică și națională. De aceea, chiar dacă femeilor li se ivește șansa de a deveni actori pe scena politică, ele refuză adesea această ocazie. Presiunile încrucișate din partea moștenirii lor sociopolitice și culturale etnice și naționale pot bloca noile opțiuni
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]