109 matches
-
sifilitice la creier și exacerbate prin alcoolism; starea lui e periculoasă atât pentru societate cât și pentru el însuși și este neapărată nevoie de a fi internat în o casă specială spre cercetare și observare pe un timp limitat, după socotința medicului curant. Dr. Iuliano, Dr. Bogdan, Iassy, Noemvrie 6” în urma acestui consult medical poetul a fost trimis la Mânăstirea Neamț cu jandarm după el, unde a fost depus pe 8 noiembrie 1886. Din faza bucureșteană a bolii lui Eminescu avem
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
sifilitice la creier și exacerbate prin alcoolism; starea lui e periculoasă atât pentru societate cât și pentru el însuși și este neapărată nevoie de a fi internat în o casă specială spre cercetare și observare pe un timp limitat, după socotința medicului curant. Dr. Iuliano, Dr. Bogdan, Iassy, Noemvrie 6” (act publicat de N. Zaharia în 1923). Acesta este actul medical care atârnă ca o tinichea de plumb la gâtul lui Eminescu și concluziile lui se reverberează în mai toate biografiile
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
un critic: știință, judecată nepărtinitoare, cunoștința lucrurilor, a lumii și a oamenilor (Critica criticii, "Albina romînească", XVIII, 13, 1846), și - aici e interesant chiar și un cuvânt - calificarea în rău a unei anumite critice cu numele de "judecătorească" în expresia "socotinți judecătorești a dlui D. G.", socotinți care îl hotărăsc pe A. Russo să-și deie, "odată pentru totdeauna", opinia asupra criticii (Crit. crit. etc.). Avem de la dânsul și mostre de critică literară. Așa, în Critica criticii, analizează pe Nicu din
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
lucrurilor, a lumii și a oamenilor (Critica criticii, "Albina romînească", XVIII, 13, 1846), și - aici e interesant chiar și un cuvânt - calificarea în rău a unei anumite critice cu numele de "judecătorească" în expresia "socotinți judecătorești a dlui D. G.", socotinți care îl hotărăsc pe A. Russo să-și deie, "odată pentru totdeauna", opinia asupra criticii (Crit. crit. etc.). Avem de la dânsul și mostre de critică literară. Așa, în Critica criticii, analizează pe Nicu din Rămășagul lui Alecsandri, arătând că în
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
a fi reprodus întocmai după textul „Pătimirii”: „Au primit cununa de martiri, Sfinții și atleții lui Hristos în cetatea almiridensilor, preotul Epictect și monahul Astion, în a opta zi a lunii iulie, în timpul tiranului Dioclețian, sub comandantul Latronianus, iar după socotința noastră când domnește în ceruri Iisus Hristos Mântuitorul nostru, Căruia I se cuvine toată slava și împărăția, împreună cu Tatăl și cu Duhul Sfânt, în vecii vecilor, Amin!”. Pătimirea Sfinților Epictect și Astion, cea mai veche, este singura scriere patristică străromână
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
scris>>; și la <<Crezut-am, pentru aceea am grăit... >>, 9, în vol. Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie..., p. 279) „Tuturor virtuților le premerge credința din inimă, pe care o are cineva atunci când sufletul nu poartă în el o socotință îndoielnică, ci a lepădat cu desăvârșire iubirea de sine (iubirea trupească și egoistă de sine, numită filavtia de către Părinți - n.n.)”. (Cuviosul Nichita Stithatul, Cele 300 de capete despre făptuire, despre fire și despre cunoștință, suta întâi, cap. 28, în Filocalia
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
stăpânirea răzeșească și cea boierească, document ce ar fi putut conține și informații despre evoluția obștii până la data respectivă, nu se găsește decât menționat într-o anafora din anul 1835 și într-o detaliată mărturie din 1841 cu titlul de Socotință, în care se arată că la 1799 „se găsea în acea vreme prăpădită”. Într-o altă pricină, din 1815, este mențiunea: „să vedi că proprietariul Umbrăreștilor de sus n-au păzit tăcere, ieșind la iveală acea hotarnică”. Este vorba despre
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se cade, nici dijma semănăturilor o dau după dreptate, ci, strângându-și ei mai înainte rodurile lor, lăsau pe țarină ceea ce ei voia/u/ pentru dijmă, care și aceea mai de multe ori acolo se prăpădește, neavând știre stăpânul moșiei [...] socotința noastră într-aceat chip este: de vreme că acum ne-am învrednicit a câștiga statornicia acea dorită a stării și a stăpânirei fără a fi îngrozite inimile lăcuitorilor de prefaceri și strămutări (era după războiul ruso-turc dintre anii 1768-1774) nu le
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
impună țăranilor clăcași reglementări mai riguroase în avantajul stăpânilor de moșii, inclusiv propunerea către domn ca să legifereze lucrul gratuit pentru stăpâni „din zece zile una”, prin urmare 36 de zile pe an, în loc de cele 24 stabilite în 1749. Numai că „Socotința Divanului” nu a fost acceptată de către domnitorul Grigore al III-lea Ghica, el nedând curs favorabil Anaforalei. Asta nu înseamnă că boierii nu vor reuși, până la urmă, să-și asigure un volum cât mai mare de munci agricole fără plată
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]