641 matches
-
chestiune de stil. Nu e deranjant atât faptul că, din când în când, fanii lui Nichita Stănescu aduc în sprijinul elucubrațiilor lor orfice omul. Ci tocmai felul în care înțeleg aceștia să îi descrie opera. Apelând la grosolănii intelectuale, la sofisme ridicole, la fraze clișate. „Boala eului este de fapt cronică, și de la Eminescu (actualizat într-un scurt pasaj) nu s-a mai văzut în poezia noastră o asemenea sete nestinsă de absolut.” Formularea (p. 65) îi aparține lui Daniel Cristea-Enache
Un nou chip de a face critică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5677_a_7002]
-
Folosirea infamantului epitet este un abuz nu doar verbal, cum ar fi o insultă gratuită sau o înjurătură, ci mult mai grav, pentru că se dorește a fi concluzia unei demonstrații, a unei deducții logice, dar nu este decât rezultanta unui sofism grosier, frumos ambalat în vorbe, șiret, abil, aduse din condei pentru a lua ochii după principiul iuțeala noastră de mână și nebăgarea dumneavoastră de seamă. Cum adică fascism liberal? Ce va să zică fascism? Puriștii politologiei (prietenul meu din Elveția se numără
Ca musca-n lapte by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5817_a_7142]
-
Marta Petreu în riguroasele ei demonstrații. Chiar și atunci când adversarii i-au reproșat o prea bună cunoaștere a acesteia (ca în situația studiului despre „extremismul moderat” al lui Mihail Sebastian, când i s-a imputat cu promptitudine apelul conștient la sofisme). Nu am de gând să insist, acum, asupra structurii Jocurilor manierismului logic. Au făcut-o alții atunci când trebuia. Destul să amintesc că, inițial, cartea fusese concepută ca un vademecum pentru elevii de la Liceul „Emil Racoviță” din Cluj (unde Marta Petreu
Nimic despre poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3692_a_5017]
-
absolvirea facultății). Și că scopul ei era acela de a ilustra cu exemple din literatură cel mai interesant, probabil, capitol al logicii: acela legat de numeroasele tipuri de abateri (spontane sau premeditate, adică paralogisme și, în sensul cel mai strict, sofisme). Că ulterior, proiectul acesta s-a dezvoltat într-o teză doctorală (și implicit în forma finală a cărții), e mai puțin important. Grosso modo, marele merit al Martei Petreu e acela de a face accesibil (printr-un remarcabil instinct al
Nimic despre poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3692_a_5017]
-
purtăm sau le urmărim. Nu știm, însă, să punem degetul pe rană, să indicăm exact unde greșește preopinentul (sau opinentul) în discursul său. Ne comportăm adică, întocmai ca personajele sadoveniene din specia lui Ionuț Jder. Suntem isteți și abili. De sofisme (de limbaj și, respectiv, extra dictionem) n-am auzit. Sau am auzit vag. Cu atât mai mult ne încurcă (inclusiv în pronunție) sintagme ca ignoratio elenchi ad baculum, sau, din altă categorie, fallacia a dicto secundum quid ad dictum simpliciter
Nimic despre poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3692_a_5017]
-
Pe lângă extrema claritate a explicațiilor (datorată și exemplelor bine alese), studiul Martei Petreu mai are o miză extrem de importantă. Aceea de a trata toate aceste abateri nu ca pe niște capete de acuzare (căci da, în discursul public, apelul la sofisme e, fără doar sau poate, condambabil), ci ca pe niște premise ale expresivității literare (deci dincolo de acuze și de pledoarii). Fiindcă, folosite cum se cuvine, aceste manierisme logice nu sunt, ca tropi, inerte. Ele emoționează sau amuză. Inconștient, plac. (Dovadă
Nimic despre poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3692_a_5017]
-
Fiindcă, folosite cum se cuvine, aceste manierisme logice nu sunt, ca tropi, inerte. Ele emoționează sau amuză. Inconștient, plac. (Dovadă cărți precum Alice în Țara Minunilor sau dialogurile savuroase ale lui Caragiale). Ideea Martei Petreu de a pune în legătură sofismele unor Protagoras din Abdera, Prodicos din Ceos sau Gorgias din Leontinoi cu manierismul tipologic (investigat până la epuizare de G.R. Hocke) e, pur și simplu, strălucită. În felul acesta, exemplificările oferite depășesc stadiul de oarecare exponate didactice, tinzând, la limită, spre
Nimic despre poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3692_a_5017]
-
nedumerire suplimentară stârnesc câteva fraze din Cuvântul înainte al acestei ediții a doua. Scrie Marta Petreu: „Din 1981 și până în 1990, mi-am cernut toate lecturile prin sita logicității, doar-doar o să reușesc să găsesc exemple literare pentru toate tipurile de sofisme existente. Cel mai grozav cadou pe care mi-l putea face cineva în perioada aceea era un sofism. La vânătoare de sofisme, am citit cărți de logică și de istoria filosofiei, opera lui Caragiale, pe care atunci l-am descoperit
Nimic despre poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3692_a_5017]
-
și până în 1990, mi-am cernut toate lecturile prin sita logicității, doar-doar o să reușesc să găsesc exemple literare pentru toate tipurile de sofisme existente. Cel mai grozav cadou pe care mi-l putea face cineva în perioada aceea era un sofism. La vânătoare de sofisme, am citit cărți de logică și de istoria filosofiei, opera lui Caragiale, pe care atunci l-am descoperit în grandoarea inteligenței lui, opera lui Eugen Ionescu ș.a.” (p. 9). Intervalul evocat este exact acela în care
Nimic despre poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3692_a_5017]
-
am cernut toate lecturile prin sita logicității, doar-doar o să reușesc să găsesc exemple literare pentru toate tipurile de sofisme existente. Cel mai grozav cadou pe care mi-l putea face cineva în perioada aceea era un sofism. La vânătoare de sofisme, am citit cărți de logică și de istoria filosofiei, opera lui Caragiale, pe care atunci l-am descoperit în grandoarea inteligenței lui, opera lui Eugen Ionescu ș.a.” (p. 9). Intervalul evocat este exact acela în care autoarea s-a făcut
Nimic despre poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3692_a_5017]
-
asemenea daruri neprețuite. (Doar că, știm de la Vergiliu, timeo danaos...). Cazul lui Ion Mureșan, care a debutat în același an și la aceeași editură (Cartea Românească) mi se pare, dintre toate, cel mai elocvent. Cartea sa de iarnă abundă în sofisme. Începând chiar cu primul poem, Glasul, plin de precauții învăluitoare, dornice să creeze confuzie și să fascineze prin retorică: „Nu vorbesc în numele voluptății dar lucrurile le ating/ cum coapse de femeie aș atinge.” Avem aici, cu formula aristotelică binecunoscută, o
Nimic despre poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3692_a_5017]
-
-se să evite referirea directă la aceasta. Nu-i exclus să suprainterpretez eu. Dar atunci, mă întreb în continuare, cum se face că în nici unul din volumele ei de versuri, autoarea nu recurge (ca Mureșan și ca destui alții) la sofisme. Poemele ei sunt tăioase, au franchețe, nu uită și nu iartă, flagelează și, la nevoie, autoflagelează, cad, poate, uneori, în truism, dar, de înșelat, nu înșeală ochiul. Nici măcar atât cât, prin tradiție, îi este îngăduit literaturii. Să fie întâmplător?
Nimic despre poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3692_a_5017]
-
gambe de femeie a cărei gracilitate primește drept înveliș zgîrciul unor cizme de cauciuc. Din acest motiv, Ion Dur se numără printre intelectualii care vorbesc mai bine decît scriu. Iată o mostră: „Pentru criticul de azi, fascinat de aporiile și sofismele acaparatoare ale filosofiei limbajului, ale jocului de limbaj, apropierea de puntea ce leagă gîndul filosofic de discursul poetic nu e mai puțin dificilă. Dimpotrivă. Lectorul specializat știe bine că un îndelung exercițiu critic, persuasiunea unor argumente nu puține și deloc
Antologie interioară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3555_a_4880]
-
cu literatura nu se transformă în ce ar fi putut deveni o proză de calitate. Ideile despre artă și fotografie, despre literatura concurată sau obligată să cedeze teren noii arte pe care-o folosește oricine, subminând însuși conceptul, cad în sofisme și clișee patetice, din care Lăzărescu nu reușește, și este evident că nici nu vrea, să evadeze. Impresia e că citim un roman încapsulat. Fișe cu momente și personaje emblematice sunt sudate strident într- un mecanism ce refuză să pornească
Stand by by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3557_a_4882]
-
să citești, să digeri, adică, o cantitate cât mai mare de text tipărit. Fiindcă... Aici problema se complică. Fiindcă, se pare, această rutină te transformă într-un om elevat, deci demn de admirație în societate. Automat și ireversibil, care vasăzică. Sofismul snob pe care se întemeiază raționamentul e vizibil. Ca și cum consumul masiv de cuvinte ar fi, vezi Doamne, un pașaport pentru un ipotetic paradis cultural. În realitate, nu lectura e în primejdie. Se citește, azi, mai mult ca oricând. Pe toate
Un film personal by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3833_a_5158]
-
comentat ieșirea lui Sebastian Lăzăroiu. „Domnul Lăzăroiu este în acord cu domnul Cristian Preda, dar nici unul dintre aceștia nu este în acord cu Constituția, unde se prevede foarte clar că nicio publicație nu poate fi suprimata. Comparația lui este un sofism, ne dăm seama cu toții că n-are nicio legătură cu realitatea" a spus Răzvan Zamfir. „Domnul Cristian Preda a citit Constituția, cred că acolo a fost doar incapacitatea de a-si ține nervozitatea sub control, ceea ce, pentru un politician, e
Lăzăroiu, de acord cu Cristi Preda în privința Antenei 3 by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/31335_a_32660]
-
Iordachescu Ionut Cristian Diaconescu a încercat să explice cum a devenit din fondatorul unui partid de stânga candidatul unei formațiuni de dreapta printr-o serie de sofisme, din care rezultă că, din punct de vedere doctrinar, fostul ministru este un tip de struțo-cămilă. Întrebat, marți seară, la B1 Tv, cum se poate obișnui un alegător de dreapta cu Diaconescu, fost membru PSD și președinte de onoare al
Răspuns jenant al lui Diaconescu, întrebat despre traseismul politic by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/29347_a_30672]
-
de la dezvelirea limitelor limbii și sublinierea tăcerilor care dau sens comunicării, sau de la chipul experienței religioase la zidul cutremurător al iraționalității unui dezastru? Ordonată așa, lista ar putea da senzația unei ierarhii, iar acest fapt redă tonul cărții: nici tema sofismului, nici aceea a dezastrului nu par să intereseze autorul, fiindcă ele nu fac parte din nota dominantă a cărții. Dimpotrivă, ea trimite spre paronimia non-accidentală a absurdului, singura care ne poate învăța ceva despre comerțul sensului cu absurdul. Ca să îmi
Despre hrană, bucurie și sens by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2918_a_4243]
-
ușor lucru să estimezi procentul de spontaneitate din versurile lui Daniel Pișcu. De multe ori, el își înscenează limbajul în virtutea unui crez în care a deruta, a demobiliza, a vexa se numără printre reacțiile scontate. De aici preferința pentru ambalarea sofismului (larg utilizat de poeții de ieri și de azi) în pelicule contradictorii (fie că e vorba de intervenții prozodice, de jocuri lingvistice sau de citate culturale). Citabile, din expoziția de crochiuri ale celui de-al treilea ciclu (Passe partout), mi
Saturnalii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3050_a_4375]
-
de piață, dar și un mod de a fetișiza comunismul concentrat în câteva anecdote pe care spiritul bășcălios al clasei muncitoare le furnizează generos. Estalgia din filmul lui Stere Gulea nu vehiculează nicio considerație de ordin ideologic, precum poncifele și sofismele profesate de Noua Stângă žižekiană, cu Alain Badiou, Claude Karnoouh et alii, ci doar sentimentul unei imposibile reîntoarceri la ceea ce a fost dublat de un sentimentalism al memoriei legat de propria existență în cadrul de cultură și civilizație creat de regimurile
Estalgie și puțină uitare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3275_a_4600]
-
ilustreze diletantismul filozofilor în materie de știință ca această ,filozofie a științei". Ea e locul unde se pot rosti cu seninătate și cu morgă hieratică cele mai sfruntate elucubrații filozofice. De la aberațiile lui Hegel din Filozofia naturii și pînă la sofismele prin care sovieticii căutau să explice natura duală a luminii prin prisma materialismului dialectic și istoric, probele incriminatoare menite a pleda pentru ignoranța științifică a filozofilor s-au strîns mereu. Cine are astăzi un dram de onestitate știe că, despre
Un secol de relativitate by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11147_a_12472]
-
coincidență: Gusti a făcut din țarănime obiectul sau de studiu și ultraortodoxia și Legiunea au făcut tot din țăran un simbol; doar că nu era același "țăran", unul era demografic, celălalt era mistic! În termeni silogistici acesta este deci un sofism, un sofism destul de grav. Există apoi ipoteza soft, care este mult mai largă - aproape dominantă în Occident, în general, si in Franța în particular. Și anume o serie întreagă de elemente în teoria și practica lui Gusti, spune Rose-Marie Lagrave
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
a făcut din țarănime obiectul sau de studiu și ultraortodoxia și Legiunea au făcut tot din țăran un simbol; doar că nu era același "țăran", unul era demografic, celălalt era mistic! În termeni silogistici acesta este deci un sofism, un sofism destul de grav. Există apoi ipoteza soft, care este mult mai largă - aproape dominantă în Occident, în general, si in Franța în particular. Și anume o serie întreagă de elemente în teoria și practica lui Gusti, spune Rose-Marie Lagrave, constituie un
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
ingenuitate. Panicat de senzația că poezia ,s-a lenevit", că ,toate manuscrisele au căzut în mîlc" și încurajat de împrejurarea că ,fumul se gudură să fie cioplit", autorul se reîntoarce, intuitiv, la germenele verbal ca la modul primar al Creației. Sofismul formal nu e decît o cale de împrospătare a poeziei, o revenire a sa, chiar dacă pe ocolite, la obîrșii. Ion Davideanu e un nume ce se cuvine reținut.
Lucrătura versului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10985_a_12310]
-
2601. Adevărul este unicul care nu va putea urca vreodată muntele cunoașterii tocmai fiindcă aceasta se sprijină pe el. 2602. Ce poate fi mai neadevărat decât un adevăr în această lume deșartă? Cartea Martei Petreu închinată sofisticii și mai ales sofismelor, Jocurile manierismului logic, am citit-o abia la a doua ediție (Ed. Polirom, 2013), deși cunoșteam din creația autoarei câteva lucrări edificatoare apărute anterior: Cioran sau un trecut deocheat, Ionescu în țara tatălui, De la Junimea la Noica, Scara lui Iacob
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]