737 matches
-
Cartoful ("Solanum tuberosum") este o plantă erbacee din familia solanaceelor, cu flori albe sau violete și tulpini subterane terminate cu tuberculi de forma rotundă, ovala sau alungita. Plantă este cultivata pentru acești tuberculi care sunt comestibili, bogați în amidon, motiv pentru care sunt folosiți în alimentație, dar și ca furaj
Istoria cartofului în imperiul incaș () [Corola-website/Science/323399_a_324728]
-
însă acestui sistem al sexualității plantelor. Treizeci de specii de bureți poartă numele lui, printre care Amanita caesarea și Macrolepiota procera. Dar și multe specii de plante și insecte descrise de el pentru prima dată, au fost numite după el. Solanaceea „Atropa species“, descrisă de el în 1760, a fost denumită de Linné (1767) „Hyoscyamus Scopolia“, și Nikolaus Joseph von Jacquin a adăugat-o la noul gen „Scopolia, Species Carniolica” (1764). Abrevierea numelui său în cârti științifice este „Scop.”. În anul
Giovanni Antonio Scopoli () [Corola-website/Science/335143_a_336472]
-
moluscocide și anume: Mesurol 4 G în doză de 3,0 - 6,0 kg/ha sau Optimol 4 G în doză de 15 kg/ha. Tramentul se face seara, prin aplicarea produsului pe sol, fără încorporare. PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR SOLANACEE: TOMATE, ARDEI ȘI PĂTLĂGELE VINETE Tomatele, ardeii și pătlăgelele vinete pot fi atacate de numeroși dăunători din grupe sistemice. Perju T. (2004) prezintă o schemă a principalilor dăunători ai tomatelor în funcție de organele atacate (figura 19). Georgescu T. (2006) a precizat
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
grupe sistemice. Perju T. (2004) prezintă o schemă a principalilor dăunători ai tomatelor în funcție de organele atacate (figura 19). Georgescu T. (2006) a precizat că tomatele pot fi atacate de dăunătorii ce sunt prezetați cu tabelul 2.1. Păduchele verde al solanaceelor - Macrosiphon euphorbiae Hot., ordinul Homoptera, familia Aphididae Sin: Macrosiphum solanifolii Ashm., Macrosiphum kdhlieri Bom., Siphonosphora euphorbiae Thom; Nectarophora asclepiadus Giii.; Nectarophora lycopersici Cark. Răspândire. Păduchele verde al solanaceelor este răspândit în Europa și America de Nord. În România se întâlnește în toate
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
de dăunătorii ce sunt prezetați cu tabelul 2.1. Păduchele verde al solanaceelor - Macrosiphon euphorbiae Hot., ordinul Homoptera, familia Aphididae Sin: Macrosiphum solanifolii Ashm., Macrosiphum kdhlieri Bom., Siphonosphora euphorbiae Thom; Nectarophora asclepiadus Giii.; Nectarophora lycopersici Cark. Răspândire. Păduchele verde al solanaceelor este răspândit în Europa și America de Nord. În România se întâlnește în toate regiunile în camp, sere și solarii. Descriere. Adultul are 3 - 3,6 mm lungime, de culoare verde; corpul este îngustat anteroposterior, cu dungi longitudinal mai închise la culoare
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
și 210C. La majoritatea insectelor copulația începe încă din vară, înainte de intrarea în hibernare și se continuă la apariția lor în primăvară. Ouăle sunt depuse în grupe (62 - 95 la ouă) pe partea inferioară a frunzelor de cartof sau alte solanacee cultivate și spontane: tomate, pătlăgele vinete, măselariță sau pe diferite buruieni din culturile de cartof sau chiar pe sol, în jurul plantelor de cartof etc. O femelă poate să depună până la 2000 ouă, iar după unii autori, până la 3000 (3096 ouă
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
se datorează mai ales pontei prelungite în primăvară. Adulții care apar se hrănesc o scurtă perioadă de dezvoltare cu frunzele de cartof, se împerechează iar femelele depun ouăle. Larvele care apar se hrănesc cu frunzele de cartof sau cu alte solanacee, iar durată stadiului larvar este de 12 - 21 zile. Larvele ajung la maturitate la sfârșitul lunii iulie, se retrag în sol și se transformă în pupe, iar primii adulți din această generație(G II) încep să apară din prima decadă
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
iulie, se retrag în sol și se transformă în pupe, iar primii adulți din această generație(G II) încep să apară din prima decadă a lunii august. Acești adulți se pot întâlni până toamna târziu (octombrie - noiembrie) pe diferite plante solanacee și mai ales pe pătlăgele vinete, iar odată cu răcirea timpului se retrag în sol pentru hibernare. Însă nu toți adulții părăsesc căsuțele pupale, o parte din ei rămân în sol în aceleași locuri până în primăvara următoare. Răspândirea acestui dăunător se
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
asemănătoare cu adultul, fiind mai mică și imatură sexual. Biologie. Iernează mai ales ca larvă, dar și ca ou sau adult în bulbii de ceapă și usturoi, mai rar în tulpinile sau rădăcinile altor plante cultivate sau spontane (leguminoase, graminee, solanacee etc.) Prezintă 5-6 generații pe an. Depunerea ouălor poate să înceapă la o temperatură minimă de 1 - 50 C, optimul fiind de 13 - 180 C. Numărul de ouă depus de o femelă variază între 200 - 500. Durata stadiului de larvă
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
boli virotice de la fasole, pătrunjel, sfeclă, castraveți, tutun etc. Plante atacate și mod de dăunare Este un dăunător polifag ce atacă numeroase specii de plante cultivate și spontane, producând cele mai mari pagube la liliacee (ceapă, usturoi). Mai atacă și solanaceele (tomatele etc.), umbeliferele (morcov, pătrunjel etc.), gramineele (ovăzul, secara etc.), orhideele. În funcție de planta gazdă preferată, s-au identificat la acest nematod aproximativ 20 de rase fiziologice, bine distincte între ele. Nematodul atacă țesuturile plantelor. În urma atacului, plantele stagnează în dezvoltare
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
buruieni, se asigură o bună ventilație și lumină, condiții mai puțin favorabile pentru infecții (ex. Phytophthora infestans, Plasmopara viticola ). Prin lucrările de întreținere se combat, de asemenea, o serie de buruieni purtătoare ai unor agenți patogeni (ex. volbura pentru stolburul solanaceelor. morcovul sălbatic, rapița, pălămida, știrul etc. pentru Sclerotinia sclerotiorum etc.). Purificarea loturilor semincere. Cu ocazia purificărilor biologice, prevăzute a se efectua în culturile semincere, se elimină din cultură și plantele atacate de boli (Ustilago tritici la grâu; Plasmopara helianthi la
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
sâmburoși, sfeclă arbuști fructiferi, făinarea mărului, pentru putregaiul cenușiu și alb, s.a. - Benomilul are acțiune sistemică fiind substanța activă a produselor Benlate 50 WP (50 %) ce combate putregaiurile alb și cenușiu, rapănul și făinarea la măr, ofilirea vasculară a legumelor solanacee și Benomil 50 WP (50 %) folosit pentru rapă și făinare la măr, făinarea și putregaiul cenușiu la vița de vie. - Tiofanat-metilul este condiționat sub formă de pulbere umectabilă, are acțiune sistemică și combate făinările, rapănul la măr, fuzarioze, putregaiuri, boli
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
a cartofului se realizează prin aplicarea în complex a tuturor verigilor tehnologice, conform principiilor luptei integrate. Rotația culturilor. Datorită faptului că o serie de agenți patogeni, se transmit prin intermediul solului, se recomandă, a nu se amplasa cultura cartofului după alte solanacee sau după plante, care prezintă patogeni comuni (râia făinoasă, râia neagră). În terenurile infestate cu răie neagră, revenirea cartofului pe același teren nu este recomandată decât după 6 ani, iar pe cele unde este prezentă Spongospora subteranea, după 3-4 ani
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
desert, dar nepomicole. Între importurile horticole, doar batatele (cartofii dulci), prezintă oarecare importanță. 3.1.1. Produsele alimentare de origine horticolă se clasifică din punct de vedere merceologic în trei mari categorii: a. produse proaspete; legumele au 11 grupe tehnologice (solanacee pentru fructe, cucurbitacee, legume de frunze, legume de păstăi, rădăcinoase, bulboase, tuberculi, grupa verzei, condimentar-aromatice, perene și ciuperci); unii autori consideră rădăcinoasele și tuberculii în aceeași grupă tehnologică; fructele au 6 grupe tehnologice (arbuști, pomacee, drupacee, nucifere, fructe compuse și
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
păstăi, bulbi, rădăcini, frunze, tuberculi, fructe legumicole etc.). De regulă, au o utilizare culinară de bază (supe, mâncăruri cu sau fara carne). Se recoltează din grădini, sere, solarii, culturi de câmp. Legumele se grupează în 10 grupe tehnologice: 1. legume solanacee pentru fructe tomate, ardei, vinete 2. legume cucurbitacee castraveți, pepeni verzi, pepeni galbeni, dovlecei 3. legume frunze salata, spanacul, cicorile, loboda etc 4. legume păstăi-capsule fasolea de grădină, mazărea de grădină, bobul, bame 5.1. legume rădăcini (rădăcinoase) morcovii, pătrunjelul
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
rădăcini provocând acestora ofiliri și necroze. Simptomele cele mai evidente la plante sunt: cloroze (Aster yellows), hipertrofii (Tomato big bud), nanism ( dwarf), filodii (Clover phyllody), proliferări și aspermii(Onion proliferation), elasticitatea lemnului (Apple rubbery wood), atrofia fructelor (Applechat fruit) . Stolburul solanaceelor Stolbur disease - Mycoplasma Stolburul este considerat ca una din bolile cele mai grave ale plantelor din fam. Solanaceae în condițiile cultivării lor în zone secetoase. Boala a fost descrisă din 1933 de Rîjkov (URSS) și asupra ei au efectuat studii
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ofiliri grave ale cartofului chiar și în zonele mai nordice Botoșani, Suceava. În anii cu primăveri și veri ploioase și răcoroase, datorită distrugerii vectorului, atacul de stolbur este doar sporadic și nu dă pagube însemnate. Prevenire și combatere. Culturile de solanacee vor fi corect erbicidate pentru a diminua atacul de Hyalestes obsoletus și a elimina buruienile gazdă ale mycoplasmei. Solurile cultivate cu cartof sau legume vor fi menținute la o umiditate corespunzătoare care să împiedice dezvol/tarea vectorilor. Arăturile adânci de
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
se face prin miceliu, conidiile de pe resturile vegetale și prin semințele provenite din fructele parțial atacate. Agentul patogen se poate răspândi cu ușurință în terenurile bogate în humus, cele îngrășate excesiv, în solurile cu carență în magneziu și pe diferite solanacee ca: Solanum tuberosum, S. melongena, Datura stramonium, Hyosciamus albus, H. niger, Atropa belladonna etc. Prevenire și combatere. Tomatele se vor planta în soluri îngrășate echilibrat, fără carențe în magneziu, curate de buruieni. Solul serelor și solariilor va fi în prealabil
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
serelor și solariilor va fi în prealabil dezinfectat termic sau chimic. Măsurile de igienă culturale obligatorii ca: strângerea și arderea resturilor vegetale sau îngroparea lor în profunzime, limitează atacul patogenului. Între măsurile agrotehnice, remarcăm asolamentul în care roșiile și alte solanacee cultivate nu trebuie să revină pe sola ce a fost infestată cu Alternaria, decât după 4 ani. Dintre soiurile omologate, Unirea și Dacia sunt mijlociu de rezistente la alternarioză. Înainte de semănat semințele se vor trata termic cu apă caldă la
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Mosanon 80 % se aplică împotriva mozaicului tutunului în concentrație de 1 %. Dodecil benzen, sulfat de calciu cu denumirea comercială de Emultim se aplică în doză de 0,25 -1 % în tratarea răsadurilor împotriva mozaicului tutunului care este prezent pe toate solanaceele. Fosfatul trisodic 0,5 % se utilizează la tratarea utilajului și inventarului din serele în care se produce răsad, fiind un bun dezinfectant împotriva virozelor. Produse cu acțiune antimicoplasmă sunt puține și se utilizează în mică măsură.Antibioticele din grupa tetraciclinelor
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
buruieni, se asigură o bună ventilație și lumină, condiții mai puțin favorabile pentru infecții (ex. Phytophthora infestans, Plasmopara viticola ). Prin lucrările de întreținere se combat, de asemenea, o serie de buruieni purtătoare ai unor agenți patogeni (ex. volbura pentru stolburul solanaceelor. morcovul sălbatic, rapița, pălămida, știrul etc. pentru Sclerotinia sclerotiorum etc.). Purificarea loturilor semincere. Cu ocazia purificărilor biologice, prevăzute a se efectua în culturile semincere, se elimină din cultură și plantele atacate de boli (Ustilago tritici la grâu; Plasmopara helianthi la
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
sâmburoși, sfeclă arbuști fructiferi, făinarea mărului, pentru putregaiul cenușiu și alb, s.a. · Benomilul are acțiune sistemică fiind substanța activă a produselor Benlate 50 WP (50 %) ce combate putregaiurile alb și cenușiu, rapănul și făinarea la măr, ofilirea vasculară a legumelor solanacee și Benomil 50 WP (50 %) folosit pentru rapă și făinare la măr, făinarea și putregaiul cenușiu la vița de vie. · Tiofanat-metilul este condiționat sub formă de pulbere umectabilă, are acțiune sistemică și combate făinările, rapănul la măr, fuzarioze, putregaiuri, boli
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
a cartofului se realizează prin aplicarea în complex a tuturor verigilor tehnologice, conform principiilor luptei integrate. Rotația culturilor. Datorită faptului că o serie de agenți patogeni, se transmit prin intermediul solului, se recomandă, a nu se amplasa cultura cartofului după alte solanacee sau după plante, care prezintă patogeni comuni (râia făinoasă, râia neagră). În terenurile infestate cu răie neagră, revenirea cartofului pe același teren nu este recomandată decât după 6 ani, iar pe cele unde este prezentă Spongospora subteranea, după 3 4
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
creștea înainte. Scopul manevrei este de a lăsa solul să se refacă. Legumele: o mare familie! Umbeliferele: feniculul, morcovii, țelina. Cucurbitaceele: castraveții, dovlecii,dovleceii, bostanii, bostăneii, pepenii galbeni. Chenopodiaceele: talpa-gâștii, sfecla roșie, spanacul. Liliaceele: usturoiul, prazul, ceapa. Compozitele: salatele, salsifi. Solanaceele: cartofii, roșiile, ardeii grași. Cruciferele: varza, hreanul, napii. Leguminoasele: fasolea, mazărea. Soiuri de varză (conopida și varza de Bruxelles) Diferitele tipuri de legume și ordinea în care trebuie cultivate Legumele pot fi divizate în diferite categorii în funcție de un criteriu foarte
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
cultivați o grădină completă, va trebui să vă împărțiți terenul în trei părți, fiecare dintre ele corespunzând categoriei de legume cultivate și nevoilor lor nutritive. Acest lucru va simplifica substanțial procesul de fertilizare. Legumele cu nevoi mari de îngrășământ Așadar, solanaceele (roșii, vinete, ardei grași, cartofi), cucurbitaceele (castraveți, pepeni galbeni, castraveți cornișon, dovleci) și legume precum sfecla, varza sau prazul sunt plante „gurmande” și caută de soluri cu mult îngrășământ. Legumele „rezonabile” În categoria intermediară, găsim morcovii, pătrunjelul și legume precum
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]