28,739 matches
-
și adaosuri), jurnalul din revista Saeculum nu produce decît niște triste și infinite mizerii. Locul într-o istorie a literaturii al autorului Groapei este asigurat: în capitolul pe care Eugen Barbu însuși l-ar fi intitulat (vezi Istoria polemică) Niște soldați. Nu de la Ministerul Forțelor Armate, ci de la Departamentul Securității Statului.
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10484_a_11809]
-
pe jos, în trăsuri, pe velocipede. Această Basarabie rău câștigată e o țară bine păzită" (p. 134-135). E un eșantion cât se poate de semnificativ pentru calitățile prozei lui Iorga în reprezentarea Basarabiei: viziunea sumbră, imaginea fioroasă a mulțimilor de soldați, arhitectura dominatoare a imperiului, fiorul războinic descurajator emanat de ocupant. Detaliile din gara Chișinău (p. 138-139) sporesc neliniștea: "o mare învălmășire în stație", "Evrei furnică în toate părțile, aținându-se după gheșefturi" etc. Ochiul prozatorului e foarte vigilent, pentru că "în
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
nu-l poate scoate destul de răpede pe fereastră când sună de plecare; și mama care nu știe ce să facă de frică..."; o rusoaică - "fata aceea bătrână cu fața galbenă și părul gros, sămănat cu fire tari, albe, tăiat scurt"; soldații care "încarcă bagaje, plecând la luptă. Sunt bine gătiți, unii au șăpci roșii, alții albe, pantaloni negri în cizme, sabia le atârnă de cingătoarea prinsă de gât, peste tunica de kaki verziu, lucios; merg mândru, zvârlind din cale pe oricine
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
din treaptă în treaptă RITUAL (degetele) erai chiar umbra mea lipsită de cuvinte eram târziu enorm și-abia șoptit când visul nopții ca un ou vopsit s-a desfăcut în singurul meu dinte aștept balsamul lipsei tale reci ca un soldat în pușca lui fierbinte - mi-s degetele oarbe prin oglinde spărgându-se: păstăi de-a pururi seci
Ritual by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/3709_a_5034]
-
totuși un om relativ cumpătat Necutezând să treacă mai departe de calvarul fraților Karamazov pentru că și mai și au fost bântuite de patimi surorile Karamazov... Paris. Arcul de Triumf 1 Amiază toridă. Arcul de triumf miroase a subsuoară transpirată de soldat de acum două sau chiar trei veacuri. 2 Ce mai... timpul trece trece de s-o fi oțetit până și parfumul rămas încă de pe vremea mușchetarilor. Suflarea ta suflarea ta caldă îmi pătrunde pieptul conștiința firea toată încât pe sufletul
Poezii by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/4623_a_5948]
-
pădure umbra ochilor tăi e urmărită de lup și de vocea mea ea seamănă cu praful interstelar nu se vede dar apasă pe fiecare ființă atâtea războaie și în toate am fost te-am căutat erai femeia după care alergau soldații de la facera lumii te tot visez tu trăiești acolo în sud din lacrimile mele tu ți-ai făcut o insulă ca de coral cândva Columb o va descoperi după cutremur 1 la cutremur blocul meu se va prăbuși va lua
Poezii by Ion Maria () [Corola-journal/Imaginative/4949_a_6274]
-
Ofelia Prodan lui Italo Calvino Viteazul soldat D. călătorea în același tren, în același compartiment, cu viteaza și rotofeia văduvă M. Soldatul D. se întorcea cu o rană la picior, o rană pe care o îndrăgea și cu care se mândrea, din război. Văduva M. se întorcea
În tren by Ofelia Prodan () [Corola-journal/Imaginative/5554_a_6879]
-
Ofelia Prodan lui Italo Calvino Viteazul soldat D. călătorea în același tren, în același compartiment, cu viteaza și rotofeia văduvă M. Soldatul D. se întorcea cu o rană la picior, o rană pe care o îndrăgea și cu care se mândrea, din război. Văduva M. se întorcea cu o sacoșă burdușită cu carne macră la care se gândea cu mândrie și cu
În tren by Ofelia Prodan () [Corola-journal/Imaginative/5554_a_6879]
-
rană pe care o îndrăgea și cu care se mândrea, din război. Văduva M. se întorcea cu o sacoșă burdușită cu carne macră la care se gândea cu mândrie și cu un fel de dragoste canibalică, din oraș, de la piață. Soldatul D. îi aruncă o privire furișă văduvei M. aranjându-și pansamentul. Văduva M. întoarse capul și se gândi că soldatul D. nu poate fi decât un soldat viteaz de vreme ce are o rană pansată atât de frumos. Soldatul D. își întinse piciorul
În tren by Ofelia Prodan () [Corola-journal/Imaginative/5554_a_6879]
-
burdușită cu carne macră la care se gândea cu mândrie și cu un fel de dragoste canibalică, din oraș, de la piață. Soldatul D. îi aruncă o privire furișă văduvei M. aranjându-și pansamentul. Văduva M. întoarse capul și se gândi că soldatul D. nu poate fi decât un soldat viteaz de vreme ce are o rană pansată atât de frumos. Soldatul D. își întinse piciorul rănit oftând și, în treacăt, piciorul lui se frecă ușor de piciorul durduliu al văduvei M. oprindu-se chiar
În tren by Ofelia Prodan () [Corola-journal/Imaginative/5554_a_6879]
-
gândea cu mândrie și cu un fel de dragoste canibalică, din oraș, de la piață. Soldatul D. îi aruncă o privire furișă văduvei M. aranjându-și pansamentul. Văduva M. întoarse capul și se gândi că soldatul D. nu poate fi decât un soldat viteaz de vreme ce are o rană pansată atât de frumos. Soldatul D. își întinse piciorul rănit oftând și, în treacăt, piciorul lui se frecă ușor de piciorul durduliu al văduvei M. oprindu-se chiar lângă sacoșa cu carne macră. Văduva M.
În tren by Ofelia Prodan () [Corola-journal/Imaginative/5554_a_6879]
-
din oraș, de la piață. Soldatul D. îi aruncă o privire furișă văduvei M. aranjându-și pansamentul. Văduva M. întoarse capul și se gândi că soldatul D. nu poate fi decât un soldat viteaz de vreme ce are o rană pansată atât de frumos. Soldatul D. își întinse piciorul rănit oftând și, în treacăt, piciorul lui se frecă ușor de piciorul durduliu al văduvei M. oprindu-se chiar lângă sacoșa cu carne macră. Văduva M. roși în ambii obrăjori rotofei, soldatul D. se gândi că
În tren by Ofelia Prodan () [Corola-journal/Imaginative/5554_a_6879]
-
pansată atât de frumos. Soldatul D. își întinse piciorul rănit oftând și, în treacăt, piciorul lui se frecă ușor de piciorul durduliu al văduvei M. oprindu-se chiar lângă sacoșa cu carne macră. Văduva M. roși în ambii obrăjori rotofei, soldatul D. se gândi că vecina lui de compartiment e cu siguranță o văduvă vitează de vreme ce se întoarce cu o așa sacoșă burdușită din oraș, de la piață. Soldatul D. fu inundat din creștet până-n tălpi de o ciudată căldură și îi
În tren by Ofelia Prodan () [Corola-journal/Imaginative/5554_a_6879]
-
chiar lângă sacoșa cu carne macră. Văduva M. roși în ambii obrăjori rotofei, soldatul D. se gândi că vecina lui de compartiment e cu siguranță o văduvă vitează de vreme ce se întoarce cu o așa sacoșă burdușită din oraș, de la piață. Soldatul D. fu inundat din creștet până-n tălpi de o ciudată căldură și îi puse mâna pe genunchi văduvei M. care începu să tremure și să asude din creștet până-n tălpi. Soldatul D. se gândi că a îndrăznit prea mult și
În tren by Ofelia Prodan () [Corola-journal/Imaginative/5554_a_6879]
-
cu o așa sacoșă burdușită din oraș, de la piață. Soldatul D. fu inundat din creștet până-n tălpi de o ciudată căldură și îi puse mâna pe genunchi văduvei M. care începu să tremure și să asude din creștet până-n tălpi. Soldatul D. se gândi că a îndrăznit prea mult și, răcindu-se din creștet până-n tălpi, își retrase mâna de pe genunchiul văduvei M. Văduva M. se gândi că nu este suficient de atrăgătoare, așa că își ridică doar cu o palmă fusta
În tren by Ofelia Prodan () [Corola-journal/Imaginative/5554_a_6879]
-
că a îndrăznit prea mult și, răcindu-se din creștet până-n tălpi, își retrase mâna de pe genunchiul văduvei M. Văduva M. se gândi că nu este suficient de atrăgătoare, așa că își ridică doar cu o palmă fusta neagră deasupra genunchiului. Soldatul D. tocmai se uita pe fereastră, așa că nu a observat deloc manevra. Văduva M. se gândi că nu a fost suficient de îndrăzneață așa că își desfăcu decolteul. Soldatul D. întoarse capul și se înroși din creștet până-n tălpi. Își puse
În tren by Ofelia Prodan () [Corola-journal/Imaginative/5554_a_6879]
-
atrăgătoare, așa că își ridică doar cu o palmă fusta neagră deasupra genunchiului. Soldatul D. tocmai se uita pe fereastră, așa că nu a observat deloc manevra. Văduva M. se gândi că nu a fost suficient de îndrăzneață așa că își desfăcu decolteul. Soldatul D. întoarse capul și se înroși din creștet până-n tălpi. Își puse chipiul pe cap, o salută militărește pe rotofeia și viteaza văduvă M. și ieși pe hol să fumeze o țigară.
În tren by Ofelia Prodan () [Corola-journal/Imaginative/5554_a_6879]
-
lîngă Iza și Mara direct în Tisa, iar de acolo secau birturile prin cele un milion de pîlnii mereu deschise, trase acolo de creionul de tîmplărie al lui Molotov, ca într-un muzeu închis din care ieșeau șoarecii din cizmele soldatului eliberator plecat să se răcorească în Siberia - dar această liniște nu era pe deplin aciuată în noi, mereu între două mîini există un trup însetat, cei un milion de inși care uneori poposesc în el se manifestă zgomotos, cîntă, vor
TIHNA by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/5500_a_6825]
-
Ca să te pot întâlni am inventat Pietrele Nordului. Doamne, le-am smuls din celulele creierului precum ai sumețit Tu stâncile din mare Bătrân, intru în satul părăsit demult. Mă opresc pe o piatră. Trec oameni și animale, mașini și copii, soldați și curve. Una mi se așează pe genunchi. Pun mâna pe pielea ei rozalie dar îi simt solzii de reptilă. Nu-i văd în ochi vinul frumuseții și înjur: „Rimbaud, cine este aducătorul apei vii?” Piatra este reală cimitirul real
Vremea nisipurilor by George Vulturescu () [Corola-journal/Imaginative/5612_a_6937]
-
ajungea din trecut! - ca totul să fie egal înainte de moarte! N-am avut curajul să fac prima mutare, tu nu ai vrut să pornești bătălia cordială a împăcării pe veci. Plin de suspans era doar aerul prin care treceau niște soldați; mărșăluiau prin saloanele largi ale artei moderne obosind să se viseze mereu numai învingători, ei, totdeauna învinși. Cred că nici nu m-au văzut! De altfel, aveau ochii decolorați de lumina neonului care ploua din tavan. 3. Acum îmi scrii
Poezie by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Imaginative/6135_a_7460]
-
acoperișuri, vizavi: mai deschideți un geam! Dar e al treilea geam deschis, e curent. În sala mare a ședinței consiliului, fumând ca turcii: ce economisim, domnule? Economisim apa de ploaie, asta economisim: bea repede din ceașca de cafea. Când afară soldații noului regim se aliniază în acest minut: cum de puteți fi atât de calmi? N-a murit Ceaușescu. Părerea mea e că trebuie să cumpărăm aur! Ba să cumpărăm ciorapi fosforescenți: el, aplecat deodată, îi privește ei picioarele pe furiș
Poezii by Liviu Ioan Stoiciu () [Corola-journal/Imaginative/6225_a_7550]
-
ale creierului: „ascultați foșnetul cortinelor". Ea, focoasă, îi mai spune lui o dată că are acasă o broscuță de acum 40 de milioane de ani într-un chihlimbar! Nu se poate. Vii să o vezi? S-a mai liniștit. Afară, acum, soldații bat pas de defilare.
Poezii by Liviu Ioan Stoiciu () [Corola-journal/Imaginative/6225_a_7550]
-
Matei Vișniec Eram însărcinat să culeg de pe buzele soldaților morți ultimele lor cuvinte cuvintele pronunțate înainte de moarte acele cuvinte care rămîn încremenite în gură sau în gîtlej și care se solidifică în momentul morții nu era o misiune ușoară trebuia să iau cadavru cu cadavru să-i caut în
Ultimele lor cuvinte by Matei Vișniec () [Corola-journal/Imaginative/6255_a_7580]
-
leneș fiind, nu voia să se amestece. În acea zi, spre alungarea plictiselii lui, se părea că va avea un proces important. Luă loc cu măreția necesară în jilțul de onoare, iar Hunarus, ca translator și asesor, se așeză alături. Soldații romani din gardă, cu care, de altfel, Agillus nu se înțelegea pentru că proveneau din toate provinciile depărtate, stăpîneau cu greu situația. O femeie tînără, înconjurată de rudele ei, numeroase și revoltate, împingea fără gingășie un bărbat cam smolit la chip
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
mai primiseră nu știu ce distincții și doctorate, și au preluat frâiele tuturor operațiunilor de salvare, aprovizionare și reconstrucție; în centru vedeai (cu recunoștință, pe atunci) mineri din toată țara, specializați în galerii și abataje, punând umărul la greu alături de pururi sacrificații soldați cu măști de tifon la nas și la gură din cauza infecțiilor, a duhorii; vedeai dulgheri, pădurari și țapinari corhănind imense trunchiuri descojite de copaci; vedeai camionagii, ceferiști, brutari sosiți cu transporturi de pâine din Moldova, Oltenia, Transilvania, Banat, din toate
Aveți curajul să citiți ce urmează? by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/6672_a_7997]