559 matches
-
și că n-a mai rămas nici o spărtură. 2. Atunci Sanbalat și Gheșem au trimis să-mi spună: "Vino, și să ne întîlnim în satele din valea Ono;" își puseseră de gînd să-mi facă rău. 3. Le-am trimis soli cu următorul răspuns: "Am o mare lucrare de făcut, și nu pot să mă cobor; cît timp l-aș lăsa ca să vin la voi, lucrul ar înceta." 4. Mi-au făcut în patru rînduri: aceeași cerere, și le-am dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
imperiul roman iarăși în groazele războiului civil, Dacii reîncep pustiirea provinciilor romane. Totuși găsim că Dacii de astă dată căută să dobândească nu numai pradă, ci și foloase politice. Înainte încă de izbucnirea luptei între Octavian și Antonius, Dacii trimit soli la Octavian, oferindu-i ajutorul lor. Neîmpăcîndu-se cu el, Dacii se pleacă în partea lui Antonius, pe când Octavian știe să câștige pe Geți în partea lui. Se vorbea chiar prin Roma de o îndoită încuscrire între regele Geților Cotiso și
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Marcomani, pentru că nu ar fi vrut să-i dea ajutor contra Dacilor, către care ei însă se obligase a păzi neutralitatea, este bătut cumplit de aceste popoare și nu se poate folosi de izbânda repurtată asupra Dacilor. El trimite deci soli acestora, propunându-le pacea. Decebal deși fusese învins, cunoscând însă poziția Romanilor, le impune niște condițiuni cu totul defavorabile lor și folositoare pentru el. Cea mai însemnată era aceea despre care am a mințit si mai sus, că Romanii să
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
afla», fățăria el o primire atât de necondiționată a îndatoririlor impuse lui de Traian. De abia însă împăratul ajunsese în Roma și îi vine știre că «Decebal face multe contra legăturii păcii, că primește iarăși dezertori, reîntărește cetățile, cercetează prin soli națiunile vecine, pedepsește pe acele ce nu primise a fi în partea lui, luând bunăoară Iazigilor o parte de pământ», și altele multe. Aceste auzându-le Traian, face de îndată să se decreteze din partea senatului pe Decebal de dușman al poporului
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
După înfrângerea Revoluției de la 1848 (vezi Revoluția din 1848), a participat la salvarea patrioților urmăriți. După înfăptuirea Unirii din 1959 (vezi Unirea Mică), a devenit Prima Doamnă a României. Și-a dedicat viața operelor de caritate. A fost înmormântată la Solești. Elena, regina României - a fost soția lui Carol al II-lea, în perioada 1921-1928, și mama regelui Mihai I. I s-a spus Regina Mamă și a fost foarte preciată pentru devotamentul arătat fiului ei. Eliade, Mircea (1907-1986) - mare gânditor
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
erau pletele 85 {EminescuOpVI 86} Și le - mpleteau fetele, Rumănă ca un bujor, Eram dragă tuturor. Au venit, mări, -au venit Împărați din răsărit Să mă ceară în pețit, Dar s-au dus cum au sosit. Veneau crai și veneau soli Învățați în multe școli, Cu cuvinte așezate Mă cerură cu dreptate. "Bună vreme, baciu bătrân, "Împăratu nost-stăpîn, " Ne-au trimis a întreba, De măriți fata ori ba. El răspunde - atunci cinstit: - "Dragi voinici bine - ați venit, Dragu mi-e să
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
cerut ori ba? Nici o știi, nici o vei ști, Și eu tot voi împlini. 91 {EminescuOpVI 92} Zâna pe copil se pleacă, Ochi-n lacrimi i se-nneacă Și ea zice - încetișor: Nani puișor, Cerul când o să te scoli Ți-o trimite soli, Căci ți-e dat acum de soarte Viață fără moarte Și ți-e dată tinereță Fără bătrâneță. Un cuvânt măcar să nu zici, E sfârșitul unei muzici, Blânde și aeriane Ca sunarea din organe. Muma doarme-n ciritei, Intră zânele în
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
nici un motiv sau nici o pricepere ca să practici arta devenirii, atunci există pur și simplu. — Asya!!! Ușa s-a dat de perete și mătușa Zeliha s-a năpustit Înăuntru cu ochii ei verzi scânteind ca două bucăți rotunde de jad. — Câți soli mai trebuie să-ți trimitem la capul patului ca să te facem să ni te-alături? Articolul Șapte: Dacă nu ai nici un motiv sau nici o pricepere ca să exiști, atunci pur și simplu rezistă. — Asya!!! — Ce e?!!! Capul Asyei s-a ițit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Popii și Siliște din comuna Todirești, Durducul, cu acumularea de la Căzănești, al cărui nume provine de la satul din apropiere, Rebricea, pe care se află satul Rebricea, Vasluiețul (localitățile Dănești, Zăpodeni, Văleni, Miclești, Codăești, Muntenii de Jos), care dispune de acumularea Solești, nume preluat de la localitatea din preajmă. Urmează Crasna și Lohanul care curg în apropierea localităților Bunești, Botești, Tătărani și Tanacu (ultima pe malul Lohanului), la care se adaugă acumularea Mânjești. De dimensiuni mai mici sunt pârâiașele Idrici, nume provenit de la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
unul dintre afluenții importanți de pe latura stângă a acestuia. Varietatea debitului a determinat în timp formarea digurilor, a barajelor, canalelor ori construirea de bazine de acumulare, precum cele de la Căzănești (180 ha; vol.-5,9 mil. m3) pe râul Durduc, Solești (420 ha; vol.-15 mil. m3) pe râul Vaslui, Pușcași (269 ha; vol.-8,5 mil. m3) pe Racova, Mânjești (310 ha; vol.-8,65 mil. m3) pe Crasna, la care se adaugă unele mai mici de la Crăiești, Găureanca, Țibana
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
putea să simtă mai bine decât el, din acest punct de vedere, condiția lui Tommaso, alias Giandomenico în actele de stare civilă. Giandomenico învățase să citească și să scrie trăgând cu urechea la ferestră, ascunzându-se de privirile lui Agazio Solea și ale elevilor săi. Cum de s-a putut una ca asta? În sat toți se temeau de cele petrecute, învățătorul însuși răspândise vorba că la Stilo avusese loc o minune cum nu avea să se mai vadă. Căile Domnului
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
nu avea să se mai vadă. Căile Domnului sunt cu adevărat nesfârșite dacă un băiat analfabet reușește să învețe italiana, latina, greaca stând pe vine sub pervazul ferestrei de la parterul unde se afla școala. Pe peretele dat cu var, Agazio Solea scria cu cărbune exercițiile, îi poftea pe copii să facă același lucru apoi corecta greșelile, explicând ceea ce era incorect. Don Terentio, trecând prin spatele casei parohiale, îl observase pe Giandomenico ghemuit sub fereastra școlii... În zilele ce-au urmat l-
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
pe Giandomenico și a putut să-l vadă cum scoate din crăpăturile zidului de lângă fereastra școlii câteva pietre plate luate de la râu și bucăți de cărbune. Scria de zor, așternând pe acele tăblițe improvizate toate exercițiile dictate sau scrise de Solea. Extrem de familiar pentru Dante Maffìa este ambianța. Imediat după primele pagini, Tommaso este readus pe meleagurile natale calabreze, la Stilo, în mijlocul lumii în care trăise. Cine a citit frumoasele povestiri despre copilăria lui Maffìa, la Roseto Capo Spulico, își dă
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
vândut la Napoli, iar paiele nu numai că puțeau, dar și deveneau scorțoase, firele ascuțite ca acelea intrau în carne, găurind pânza. Giandomenico învățase să citească și să scrie trăgând cu urechea la fereastră, ascunzându-se de priivirile lui Agazio Solea și ale elevilor săi. Cum de-a fost cu putință așa ceva? În sat tuturor le era teamă de ceea se întâmplase, chiar învățătorul răspândise vorba că la Stilo avusese loc o minune ce nu se va mai pomeni. Căile Domnului
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Stilo avusese loc o minune ce nu se va mai pomeni. Căile Domnului sunt într-adevăr nesfârșite dacă un băiat analfabet reușește să învețe italiana, latina și greaca ghemuit sub pervazul locuinței unde se afla școala. Pe peretele văruit, Agazio Solea scria cu cărbune exercițiile, poftindu-i pe elevi să copieze, după care îndrepta erorile, explicând de ce era greșit. Don Terentio, prin spatele casei parohiale, îl observase pe Giandomenico aciuit sub fereastra școlii: cu siguranță punea la cale una din glumele
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
pe Giandomenico și a putut să-l vadă cum scoate din crăpăturile zidului de lângă fereastra școlii câteva pietre plate luate de la râu și bucăți de cărbune. Scria de zor, așternând pe acele tăblițe improvizate toate exercițiile dictate sau scrise de Solea. Acasă, când s-a întors de la pășune, l-a luat din scurt. Băiatul nu a negat și, mai mult, dădu pe loc dovadă de tot ce reușise să învețe. Ceru o Biblie și manuscrisul lui Galeazzo și începu să citească
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
că îi cunoaștea tânărului multe alte calități. Incredibil, altceva nu se putea spune. Își amintea pe de rost predicile călugărului Alessio, cu toate citatele din sf. Albert cel Mare și din sf. Toma, își aducea aminte toate lecțiile lui Agazio Solea, toate pasajele din Evanghelie pe care seara, din când în când, preotul le citise și le comentase. Nicio virgulă care să nu fi fost la locul ei, nici măcar un cuvânt rătăcit, uitat undeva într-un pliu al creierului. Iar uluiala
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
urechi ca să și le destupe, și-l întrebă iar: Dar cum ai putut, cum ai izbutit? Giandomenico ridica din umeri, spunând doar atât: Stăruise în acel joc fiindcă simțea în vocea învățătorului focul lui Dumnezeu ce-l împresura 10. Agazio Solea vorbise cu părintele Costantino despre acest tânăr, spunându-i cum reușise să învețe de unul singur să citească și să memoreze zeci de predici și cărți întregi din Biblie. Așa se face că părintele Costantino, de îndată ce sosise la Stilo, pusese
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
să exprime într-un singur chip imagine și gândire; Tommaso ar fi vrut să-și scrie poeziile sintetizând substanța realității în compunerea și descompunerea ei. Băietan fiind învățase să citească și să scrie trăgând cu urechea la lecțiile lui Agazio Solea, acum devenise un flăcău și citise mii de volume de zoologie, botanică, chimie, ezoterism, biologie, anatomie, teologie, drept, literatură. Venise momentul să pună ordine propria-i gândire. VI La mânăstirea de la Nicastro, Tommaso își contiună studiile devenind conștient de ideile
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
când are menirea de a face ! Urmează Tip Top, Festivalul obiceiurilor, Concertul de pe 23 și, printre altele, pe 27 ianuarie 2007 Gala Ziariștilor, ediția a II-a. Vom încerca transmisii directe din comunele Muntenii de Jos și Sus, Ferești, Văleni, Solești, Miclești, Lipovăț, Deleni, Albești, Pușcași, Laza, Poienești și poate și altele. De pe unde sunt și primari adevărați. De fapt, urmează S| EXIST|M. Am avut o instructivă și destul de îndelungată discuție cu Preasfinția Sa Corneliu Bârlădeanu, episcopul vicar al Hușilor
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
la intersecția șoselei de la Codăești, în vale, înainte de Movila lui Burcel. Prefectul N. Pascu îmi zisese că nu "extindem" informațiile. Era dornic de comunicare, șofa, credea că-l vor întâmpina gloate bucuroase de eliberarea de sub comunism. Se aștepta ca la Solești să fie mare adunare. Cei vreo 30 de oameni și 6-7 autoturisme nu însemnau mai nimic, mai ales că jumătate erau de-ai lui. Am rămas stupefiat cât de greu vorbea românește și că prințesa nu știa nici o boabă din
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
lansarea cărții cu titlul <<Privire asupra istoriei Finlandei>> al cărei autor este Prof. Matti Klinge. Ambasada Finlandei are plăcerea să vă ofere această carte. Al dumneavoastră, Pekka Hartilla." - 17 ianuarie 2002 10. George - Dan Burghelea și Vera Tărâță Monografia comunei Solești - "Pentru profesorul care mi-a insuflat dragostea pentru limba și literatura română, respectul pentru om și omenie. Cu stimă, Vera Tărâță" - 26.01.2003 11. Ion Patriche - Metamorfozele iubirii - "Domnului Director prof. doctor în literatură, romancier și om de televiziune
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
de timp și spațiu. El analizează imaginile reprezentate pe două vase grecești în care apare Berseis, pe care soldații o escortează de la cortul lui Ahile spre tabăra lui Agamemnon. În fiecare din cele două imagini Berseis este însoțită de aceeași soli. Stansbury O’Donnell crede că recurența acestor personaje arată că este vorba despre două scene diferite care constituie momente succesive ale aceleiași povești. El consideră că nu se poate spune dacă este vorba despre scena sosirii în tabăra lui Agamemnon
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
de timp și spațiu. El analizează imaginile reprezentate pe două vase grecești în care apare Berseis, pe care soldații o escortează de la cortul lui Ahile spre tabăra lui Agamemnon. În fiecare din cele două imagini Berseis este însoțită de aceeași soli. Stansbury O’Donnell crede că recurența acestor personaje arată că este vorba despre două scene diferite care constituie momente succesive ale aceleiași povești. El consideră că nu se poate spune dacă este vorba despre scena sosirii în tabăra lui Agamemnon
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
de timp și spațiu. El analizează imaginile reprezentate pe două vase grecești în care apare Berseis, pe care soldații o escortează de la cortul lui Ahile spre tabăra lui Agamemnon. În fiecare din cele două imagini Berseis este însoțită de aceeași soli. Stansbury O’Donnell crede că recurența acestor personaje arată că este vorba despre două scene diferite care constituie momente succesive ale aceleiași povești. El consideră că nu se poate spune dacă este vorba despre scena sosirii în tabăra lui Agamemnon
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]