157 matches
-
este tocmai interfața lichid - solid unde are loc adsorbția eterogenă. Agenții de suprafață care se adsorb la cele două interfețe (lichid - gaz și lichid - solid) măresc udarea în toate cele trei cazuri, datorită fenomenului de adsorbție. 3. Solubilizarea Procesul de solubilizare este cunoscut de mult timp și a stat la baza preparării majorității produselor farmaceutice (galenice), a cosmeticelor, coloranților naturali etc. În procesul de spălare cu săpun sau detergenți, o fază importantă constă în acțiunea solubilizatoare a săpunului respectiv asupra impurităților
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
stat la baza preparării majorității produselor farmaceutice (galenice), a cosmeticelor, coloranților naturali etc. În procesul de spălare cu săpun sau detergenți, o fază importantă constă în acțiunea solubilizatoare a săpunului respectiv asupra impurităților ce se desprind prin udare și adsorbție. Solubilizarea cu agenți activi, deși este un fenomen spontan, se deosebește totuși de dizolvarea simplă deoarece sistemele care se obțin în urma solubilizării sunt întotdeauna sisteme coloidale și nu soluții. Condiția principală ca o substanță să fie un bun solubilizator este ca
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
o fază importantă constă în acțiunea solubilizatoare a săpunului respectiv asupra impurităților ce se desprind prin udare și adsorbție. Solubilizarea cu agenți activi, deși este un fenomen spontan, se deosebește totuși de dizolvarea simplă deoarece sistemele care se obțin în urma solubilizării sunt întotdeauna sisteme coloidale și nu soluții. Condiția principală ca o substanță să fie un bun solubilizator este ca acțiunea sa să se exercite la o concentrație mai mică sau egală cu 1%. După W.D. Harkins, solubilizarea poate fi
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
obțin în urma solubilizării sunt întotdeauna sisteme coloidale și nu soluții. Condiția principală ca o substanță să fie un bun solubilizator este ca acțiunea sa să se exercite la o concentrație mai mică sau egală cu 1%. După W.D. Harkins, solubilizarea poate fi de patru tipuri: moleculară dizolvare simplă nemicelară; adsorbtivă - atunci când solvatul este adsorbit pe suprafața externă a micelelor solubilizatorului; de pătrundere în micele - se produce în cazul soluțiilor cu un conținut mic de solubilizator (≤ 1%); de pătrundere în straturile
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
sub acțiunea apelor, a vântului etc. CRIOSCOPÍE Metodă de determinare a greutății moleculare a unei substanțe prin măsurarea coborârii temperaturii de solidificare a acelei substanțe într-un solvent. DELICVESCÉNT (despre substanțe chimice) Care absoarbe vaporii de apă din atmosferă până la solubilizare. DIFRÁCȚIE 1. deviere de la propagarea rectilinie a undelor luminoase, sonore, radio etc. la întâlnirea unor obstacole, la trecerea printro fantă sau în imediata vecinătate a marginii unui ecran, propagându-se și în spatele acestora. 2. modificare a direcției unui val la
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
specificitate de specie, și poate fi influențat de factori hormonali sau nutriționali, și în special de mărimea rezervelor de taurină, mai limitate decât cele de glicină. La om, raportul este 3:1 (14). (2) Ajunși în intestin, după ce participă la solubilizarea și absorbția lipidelor alimentare, acizii biliari primari conjugați sunt supuși unor variate transformări catalizate de enzime bacteriene intestinale. Se formează astfel, acizii biliari secundari: acidul dezoxicolic (din acid colic) și acidul litocolic (din acid chenodezoxicolic). În ileonul distal, acizii biliari
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92237_a_92732]
-
de asimetrie și împiedicare sterică ce nu permite o împachetare densă a catenelor conducând la o energie de coeziune mai scăzută [2224]. Dispunerea grupelor hexafluorizopropilidenice creează o distanță între catenele macromoleculare care permite pătrunderea moleculelor mici de solvent, favorizând astfel solubilizarea polimerului. Polimerii 76d și 76e nu au fost complet solubili în nici un solvent testat, ei au fost doar parțial solubili în solvenți polari ca N-metilpirolidona, probabil datorită unei flexibilități reduse a catenelor determinată de introducerea în catenele macromoleculare a unor
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
caracteristici care o deosebesc de alte tipuri de legături: rigiditatea este caracteristica covalenței de a se menține neschimbată în orice condiții de existență a moleculei respective. Desfacerea covalenței duce la transformarea chimică a substanței în timp ce desfacerea legăturii ionice de exemplu solubilizarea unei substanțe în apă nu duce la transformarea chimică a acesteia . dirijarea ei în spațiu este o consecință a orientării orbitalilor atomici de proveniență ceea ce determină o anume configurație a moleculelor: liniară, trigonală, tetraedrică iar unghiul format între două covalențe
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
bune rezultate se ajunge prin aplicarea preliminară de macerări repetate, urmate apoi de percolare (Mateescu, 2005). Extractul de propolis moale (spiss) este folosit ca materie primă pentru obținerea extractului hidrosolubil liofilizat produs obținut printr-un procedeu original și care permite solubilizarea propolisului în solvenți apoși cu destinație terapeutică: apă distilată, ser fiziologic, solvenți specifici cu destinație în oftalmologie etc. (Oiță et al., 1981 citat de Mateescu, 2005) 76. 75 Calitatea produsului se verifică prin determinarea densității care este cuprinsă între 1
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
ambalat în recipienți de sticlă de culoare închisă sau vase emailate închise etanș; se poate păstra astfel la temperatura normală. 76 Principiul metodei de preparare se bazează pe solventarea compușilor activi din propolis într-un solvent organic (etilendiamină sau dietilaminoetanol), solubilizarea extractului obținut în soluție fiziologică, filtrarea reziduurilor de ceară și apoi liofilizarea extractului în flacoane de tip antibiotic. Extractul hidrosolubil obținut se prezintă sub forma unei mase de consistență spumoasă care se solubilizează în orice proporție cu apa distilată, serul
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
dulce decât zaharoza. Cristalizează foarte ușor (Mărghitaș, 2005). Este cea mai importantă dintre hexoze pentru fiziologia animală și vegetală (Păunescu et al, 1988347). 2. Fructoza numită și levuloză deoarece rotește planul luminii polarizate spre stânga, prezintă o mare capaciate de solubilizare în apă, cristalizează greu și incomplet. Glucoza și fructoza iau naștere din invertirea zaharozei sub influența invertazei (Mărghitaș, 2005). Glucoza și levuloza sînt zaharuri direct asimilabile de către organismul nostru 348: ele traversează tubul digestiv și trec în circuitul sangvin fără
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
sunt formate dintr-un numar mic de monozaharide (de la 2 la 6), printre care cităm (Păunescu et al, 1988): 3. Zaharoza (sucroza) este un dizaharid format dintr-o moleculă de glucoză și una de fructoză. Are o mare capacitate de solubilizare, cristalizând însă foarte ușor. În mierea naturală conținutul maxim de zaharoză este de 5% (Păunescu et al, 1988). 4. Maltoza se găsește în cantități mai mari decât zaharoza (7,3%) (Mărghitaș, 2005). Este un dizaharid format din două molecule de
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
în procesele de hidroliză, hidratare,unele procese redox. ; d) termoreglator, întrucât prin circulația sa temperatura corpului se uniformizează iar prin transpirația și evaporarea apei organismul animal își menține temperatura constantă; e) solvent biologic și un mediu de dispersie care permite solubilizarea substanțelor și realizarea reacțiilor din cadrul metabolismului. Rolul de sovent/ mediu de dispersie universal al apei este evidențiat prin numărul mare de soluții apoase. Soluțiile. Concentrația soluțiilor Soluțiile sunt sistemele disperse în care faza dispersată are dimensiunile de maximum 1 m
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
de apă o exercită asupra atomilor de H (încărcați electropozitiv) din molecula de apă învecinată. 1.2.2.4. Proprietățile fizico-chimice ale apei Interacțiile dintre apă și diversele substanțe chimice, pot fi de tipul: a) interacțiuni de tip ion-dipol permit solubilizarea diferitelor substanțe ionice prin hidratarea acestora pe baza legăturilor ion dipol (legături foarte puternice deoarece foarte mare comparativ cu ). b) interacțiunui de tip dipol dipol permit solubilizarea substanțelor neionice dar polare (alcooli, aldehide, cetone, acizi carboxilici simpli, glucide) pe baza
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
diversele substanțe chimice, pot fi de tipul: a) interacțiuni de tip ion-dipol permit solubilizarea diferitelor substanțe ionice prin hidratarea acestora pe baza legăturilor ion dipol (legături foarte puternice deoarece foarte mare comparativ cu ). b) interacțiunui de tip dipol dipol permit solubilizarea substanțelor neionice dar polare (alcooli, aldehide, cetone, acizi carboxilici simpli, glucide) pe baza legăturilor de hidrogen. c) interacțiuni hidrofobe permit gruparea (organizarea) compușilor nepolari în mediu apos.( fig. 19) fig. 19. Organizarea compușilor nepolari în mediu apos Fundamentul interacțiunilor hidrofobe
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
așa conține o cantitate enormă de săruri - n’ar fi nici o problemă. Paranteză: Oricum, soarta uscatului, la scara timpului geologic, este de a fi spălat și transportat În ocean, proces la care toate plantele Își aduc contribuția, prin dislocarea și solubilizarea rocilor În cursul nutriției. Dar aceste săruri ajung mai Întâi Într’un bazin hidrografic pe care-l eutrofizează. Adică, ele constituie de fapt nutrienți pentru o vegetație acvatică care depășește În acest fel nivelul optim. E drept, această vegetație acvatică
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de mielină și în toate membranele celulare ce delimitează spații cu potențial electric diferit)0, termici și mecanici. 6. unele structuri lipidice au rol în desfășurarea diferitelor procese metabolice, de exemplu: stimularea activității unor enzime (exemplu: citocromoxidaza sau succinat dehidrogenaza), solubilizarea și absorbția vitaminelor liposolubile. 3.4. Clasificarea lipidelor Natura chimică a lipidelor este foarte variată. Pornind de la comportamentul la hidroliză, lipidele se pot clasifica în: saponificabile și nesaponificabile (18, 23, 65). Lipidele saponificabile sunt compuși care cuprind acizi grași legați
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]
-
în organism (numiți acizi grași esențiali) o carență alimentară este imposibilă deoarece acizii grași se găsesc în cantități suficiente în numeroase alimente de origine animală și vegetală. Digestia lipidelor este un proces complex, care necesită pe lângă degradarea lor hidrolitică și solubilizarea și menținerea într-un mediu apos a unor substanțe hidrofobe (18, 31), rolul esențial în acest sens revenind sărurilor biliare. Deși cantități minime de lipide pot fi digerate în stomac, digestia lipidelor se desfășoară esențial (în procent de 95-99%) (18
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]
-
sub acțiunea colesterol esterazei pancreatice iar colesterolul liber este incorporat în micelii. În final, aproximativ 300 mg din colesterolul micelar este absorbit în enterocit, unde este reesterificat parțial și participă la sinteza chilomicronilor. Sărurile biliare rămân în lumen participând la solubilizarea și transportul altor molecule lipidice. Abia în porțiunea distală a ileonului sărurile biliare ajung în ficat și după unele remanieri ajung din nou în bilă și intestin (circuit entero-hepatic). O cantitate mică din produșii digestiei intestinale a lipidelor pătrund în
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]
-
de hidrogen amidă-amidă. Se presupune că apa absorbită poate determina ruperea acestor legături, chiar și la o temperatură de circa 20 °C, rezultând noi asociații moleculare, cu rezistență mai scăzută, datorită interpunerii moleculelor de apă. Fără a avea loc o solubilizare propriu-zisă a polimerilor cu structură poliamidică, sub acțiunea hidrolitică a apei au loc două efecte: destructurarea legăturilor inițiale de hidrogen și structurarea unor noi legături de hidrogen. Factorul decisiv în absorbția apei revine componentei amorfe din polimer. Deoarece moleculele de
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
legăturilor încrucișate din rășina. Acest proces survine probabil printr-un fenomen de capilaritate la nivelul fisurilor, porilor și defectelor marginale, accentuând defectele de adeziune dintre fază continuași fază dispersatăși compensând parțial contracția de priză. Rășina suferăși un fenomen lent de solubilizare pe masura ce moleculele cu greutate moleculară mică se dizolvă încet. Solubilitatea scade pe masura ce greutatea moleculară arășinii și conversia cresc. În mediul oral s-a demonstrat prezența unor solvenți cum ar fi etanolul, acidul acetic, acidul lactic, care au și ei probabil
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
radioopacitate, sunt mai vulnerabile decât combinațiile alumino-silicate. Se pare ca materialele microfine sunt mai rezistente la coroziune datorită faptului că particulele sunt înglobate în rășina prepolimerizată la cald, care absoarbe mai puțin apă. Pierderea etanșeității ca urmare a fenomenelor de solubilizare și coroziune a materialului poate conduce la percolarea bacteriană. Porozitatea există în anumite grade la toate compozitele, fiind evident superioară în cazul compozitelor autopolimerizabile datorită pe de o parte malaxării materialului, iar pe de altă parte, descompunerii inițiatorului chimic cu
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
48°C÷52°C și o durată a procesului de 56÷70 ore. Scopul acestei operații este distrugerea legăturilor dintre membranele celulozei, endosperm și germene, ceea ce creează condiții optime pentru eliberarea granulelor de amidon. Totodată are loc umflarea și solubilizarea proteinelor care rețin intens amidonul și celulele endospermului. In urma acestor modificări fizice învelișul bobului devine semipermeabil și permite transferul prin difuzie a unor substanțe solubile (proteine, substanțe minerale) în soluția de acid sulfuros. Apa de înmuiere rezultată se concentrează
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
cca 60% din producători utilizează măcinarea umedă. 4.4. FIERBEREA MATERIILOR PRIME AMIDONOASE Fierberea este o operație necesară deoarece amidonul natural conținut în materiile prime (cereale sau cartofi) nu poate fi atacat de către amilaze fără o prealabilă gelifiere (cleificare ) și solubilizare. Gelifierea amidonului se realizează prin hidratare și încălzire la temperaturi care variază funcție de proveniența acestuia: 65°C pentru amidonul din cartofi, 75°C pentru cel din porumb, 80°C pentru cel din grîu, orz și orez. Prin simpla încălzire a
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
65°C pentru amidonul din cartofi, 75°C pentru cel din porumb, 80°C pentru cel din grîu, orz și orez. Prin simpla încălzire a materiei prime la temperatura de gelifiere sau chiar la fierbere, nu se poate realiza o solubilizare completă a amidonului, deoarece amidonul se află cuprins în interiorul celulei vegetale. Eliberarea granulelor de amidon din celule, gelifierea și solubilizarea acestuia se produce numai prin ridicarea temperaturii la peste 100°C prin fierbere sub presiune. Această operație se realizează în
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]