992 matches
-
Împreună, ar fi presupus desigur că sunt o pereche de turiști excentrici. Pablo Însă era de altă părere, cel puțin În privința Christinei. — Parcă ești Brigitte Bardot, cînd a bătut-o bărbatu-său. La urmă, Îl treziră și pe Kiki care, somnoros și nedumerit Întrebă: — Mami, cine e moșul ăsta? Seamănă cu Bow-Bow. Christina nu-i răspunse imediat, ci mai Întîi Îl ridică În brațe, Îl strînse la piept, apoi se descheie și Îl acoperi cu pardesiul, ca să nu-i fie frig
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
picior de plecare, am senzația Îndepărtându-mă câțiva pași și privind zidurile cu atenție, că Încăperea s-a mai deslipit câțiva centimetri de casa-mamă, așa cum un cofetar iscusit desprinde cu artă o felie din trupul unui uriaș tort. În lumina somnoroasă a dimineții, mai arunc o ultimă privire fugară spre pereții mucegăiți și scorojiți de vreme și-mi iau zborul spre Studioul de Filme Documentare unde lucrez. Când străbat În grabă holurile spațioase, mă simt ca Într-o cometă care a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
de sticlă din dreptul canapelei, scrumiera primește docilă scrumul și mucul țigărilor. Sunt eleganți, o eleganță citadină, dar rafinată, și par personajele unei piese de teatru. Bărbatul are un chip la atrag trăsăturile bine conturate și ochii cu o expresie somnoroasă, ea Însă seamănă izbitor cu Meril Stryp și are un zâmbet atrăgător. ,,Am datorii, izbucnește bărbatul, trăgând nervos din țigară. Am datorii. Sunt doar un guguștiuc care se Înfoaie, la vederea perechii lui, dar am datorii.. Am datorii la băcan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Pacific. — Scuză-mă, iubito, am să o citesc după asta, am răspuns și am închis ochii. — Și nici să nu adormi, vreau să te rog să faci ceva pentru mine, continuă ea. — Orice, numai să-mi spui, am răspuns cam somnoros. Ce vrei să fac? — Poți să te duci să te întâlnești cu Anderson în locul meu? M-am trezit complet. — De ce? am întrebat. La ce-ar folosi? Și de ce nu te duci tu? — Nu vreau, spuse Antonia. Numai Dumnezeu știe cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
spate, o să sting luminile (o să verific - la fel ca taică-meu - o să verific de două ori dacă am închis gazul ca lumea, să nu ne pierdem viețile în toiul nopții). O să-mi pup de noapte bună fetița cea frumușică și somnoroasă și băiețelul cel deștept și somnoros și, în brațele doamnei Alexander Portnoy, această femeie mărinimoasă și cumsecade (care în visările mele edulcorate, dar modeste, nu are un chip), o să-mi depun ardoarea voluptății îmbelșugate. Dimineața o să pornesc spre centrul Newark-ului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
la fel ca taică-meu - o să verific de două ori dacă am închis gazul ca lumea, să nu ne pierdem viețile în toiul nopții). O să-mi pup de noapte bună fetița cea frumușică și somnoroasă și băiețelul cel deștept și somnoros și, în brațele doamnei Alexander Portnoy, această femeie mărinimoasă și cumsecade (care în visările mele edulcorate, dar modeste, nu are un chip), o să-mi depun ardoarea voluptății îmbelșugate. Dimineața o să pornesc spre centrul Newark-ului, la Tribunalul Districtual Essex, unde îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
singurică În casă și nu sună pe nimeni din cei care o caută. 5tc "5" Prieteni neserioșitc "Prieteni neserioși" În noaptea aceea, mobilul meu Începu să sune pe la Dumnezeu știe cât. Poate că era 3 dimineața, nu știu. Am răspuns somnoroasă, sperând să fie Hunter, de la Paris. Era Lauren. Avea vocea foarte agitată. —Doamne, tocmai a plecat, răsuflă ea zgomotos, cât se poate de trează. —Cine? am Întrebat-o dormitând. —Sanford, desigur. Nu! —Știu. Este o oră mult prea târzie pentru ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
În pat. Îți mulțumesc mult de tot. M-am lipit de el și am Închis ochii, mulțumită. —Iubito, zise Hunter după câteva clipe, unde este chiuveta din baie? — Ce cauți acasă cu o zi mai devreme? i-am replicat eu, somnoroasă. Dacă ai fi așteptat până mâine, ar fi fost la locul ei. Apartamentul arată nemaipomenit, spuse Hunter. Cum ai reușit să-l faci atât de repede? —Pentru prima dată În viața mea, am angajat un decorator. Mi-este foarte rușine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
fie foarte amuzat. Ce e? Hunter era atât de drăguț, că mi-a fost imposibil să rămân furioasă pe el la nivelul cerut de situație. Ia uită-te la el, cât de minunat arăta, așa cum stătea acolo ghemuit lângă mine, somnoros. L-am sărutat. Poate că puteam să renunț la toate acuzațiile de rea purtare, chiar din acel moment? Poate că așternuturile acelea mult prea scumpe erau, până la urmă, foarte romantice... —Hai, iubito, spune, că-ți tot ninge și Îți plouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
atâta mânie despre el - Își proteja foarte romanticul său proiect pornit din dragoste. Hunter nu avea decât să meargă la astfel de Întâlniri inopinate de afaceri la S.J. Phillips oricând voia. În timp ce mă duceam din nou la culcare, dintr-o dată somnoroasă și relaxată, m-am gândit plină de speranță că poate Hunter lua bijuteria acum, că era În Europa. De-abia așteptam să-l văd. (Și nu doar bijuteria era cauza, pe cuvânt). Phoebe are mai mulți prieteni-bară-parteneri de afaceri decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
-ți vină să crezi unde sunt! Era ora 4 A.M. În aceeași noapte. Lauren, cât se poate de vioaie, se afla la celălalt capăt al firului și, tot ce se putea, la celălalt capăt al lumii. Unde? am Întrebat-o somnoroasă. —Aeroportul Narita din Tokyo. M-am ridicat În capul oaselor În pat și am aprins o veioză. Poate că aventurile lui Lauren puteau să mă scoată din starea de Îngrijorare. Ce cauți tu la Tokyo, Lauren? am Întrebat-o. —G.M.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
camion, sau... Cine se mai încumetă pe vremea asta?! Hai înăuntru. Nu. Trebuie să ajung ! se îndîrjește Dorin. Ușa restaurantului a fost deschisă, iar pasagerii au dat buzna înăuntru, căutîndu-și locuri la mesele în dezordine, în sala plină de frig. Somnoros, chelnerul care a deschis merge la soba mare cu cuptor din sală și aruncă în vatră un braț de lemne, peste care toarnă petrol dintr-o sticlă și scapără un chibrit. Lîngă el, tot somnoroasă, apare o femeie care-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
în sala plină de frig. Somnoros, chelnerul care a deschis merge la soba mare cu cuptor din sală și aruncă în vatră un braț de lemne, peste care toarnă petrol dintr-o sticlă și scapără un chibrit. Lîngă el, tot somnoroasă, apare o femeie care-și îmbracă din mers halatul alb, pătat de ulei la poale. Șoferul și cei doi se salută prietenește. Pavel și grăsuna lui mai sînt? întrebă șoferul. Sînt. Cum să plece?! se miră chelnerul, pregătindu-se să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
e încrucișată pe una din diagonale, înțepenită în toc. "Doamne! se îngrozește el înseamnă că stîlpii centrali au cedat deja..." Ieși afară! bate el cu palma ușa e blocată, cred că se dărîmă vreun perete. Dărîme-se mormăie Mircea Emil, căscînd somnoros. În sala restaurantului, pasagerii devin tot mai nervoși din cauza scheunatului cățelușei, care se zbate în brațele bătrînei. Dă-i drumul pe jos, o fi vrînd și ea să facă ceva spune un pasager. Maria Bujoreanu știe că nu asta vrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
scuturînd din cap: „Băiețelul meu n-ar fi În stare să omoare nici o muscă“. N-avea timp de pierdut: dinspre celălalt capăt al pajiștii aceleia lungi și atît de pașnice, de dincolo de cercurile jocului de crochet, pe sub umbra falnicului pin somnoros, se apropia soția vicarului, cu un coș plin cu mere. Înainte ca ea să ajungă lîngă ei, trebuia neapărat s-o convingă pe maică-sa, dar nu-i veneau pe buze decît vorbe copilărești: „Ba da, ba da, ba da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
o clinică specială pentru oamenii care nu puteau să doarmă, iar el le atașa fire la cap să vadă ce nu era în regulă. Mma Ramotswe rămăsese nedumerită: era o fotografie cu doctorul Shapiro și un bărbat și o femeie somnoroși, cu pijamalele șifonate, cu o încâlceală de fire care parcă le ieșeau din cap. I se făcuse milă de ei: femeia, în special, arăta nefericită, de-ai fi zis că-i silită să participe la o procedură groaznic de obositoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
dormitor. Copiii mâncaseră mai devreme. De îndată ce terminară cina, în timp ce domnul J.L.B. Matekoni ducea farfuriile în bucătărie, Mma Ramotswe se duse în camera copiilor și o găsi pe fetiță pe jumătate adormită, cu cartea pe genunchi. Puso era încă treaz, dar somnoros, cu un braț pe piept, iar cu celălalt atârnându-i peste marginea patului. Îi mută brațul înapoi pe pat, iar el îi zâmbi somnoros. — Trebuie să te duci și tu la culcare, îi spuse fetiței. Domnul J.L.B. Matekoni mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
o găsi pe fetiță pe jumătate adormită, cu cartea pe genunchi. Puso era încă treaz, dar somnoros, cu un braț pe piept, iar cu celălalt atârnându-i peste marginea patului. Îi mută brațul înapoi pe pat, iar el îi zâmbi somnoros. — Trebuie să te duci și tu la culcare, îi spuse fetiței. Domnul J.L.B. Matekoni mi-a povestit că azi ai fost foarte ocupată cu reparatul motoarelor. O conduse pe Motholeli în camera ei și o ajută să ajungă din scaunul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
Cine sunt? Cine sunt? Cine sunt? Atât știi? Ți s-a blocat acul de patefon pe cerul gurii? Tu te-auzi? Ți-a mai spus cineva că ești plictisitor? S-a enervat, fornăie. *** Întredeschid ochii, dar mușchii sunt încă prea somnoroși și nu reușesc să-i mai și adun la timp, așa încât o țandără din ghirlanda ornamentală plantată deasupra patului mi se-nfige sub pleoapă. Oroarea aceea de ghips împletit, cu arabescuri și înflorituri, ar fi trebuit dată jos cu dalta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
direcția insulei. CÎteva clipe mai tîrziu bătea respectuos la ușa cabinei căpitanului, care dădea direct spre puntea dinspre pupa. — Domnule! spuse el fără să intre. Se vede pămîntul... Presupun că e vorba despre Insula Hood. O voce obosită, spartă și somnoroasă Îi răspunse, prost dispusă: — Trezește-l pe domnul Garret... Să caute un loc potrivit de ancoraj. Și lasă-mă să dorm! — La ordinele dumneavoastră, domnule. TÎnărul ofițer trei de pe Adventurer știa din experiență că secundul Stanley Garret nu era nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
Luana se prezentă și ceru să vorbească cu unul din băieți. Dorm, i-a spus femeia. Treziți-i! a venit prompt răspunsul Fără să știe prea bine de ce, Aneta intră în dormitorul nepoților și-l trezi pe Oliviu. O voce somnoroasă mârâi în receptor: Alo... Sunt Luana. Ce facem azi? Eu zic să mergem acolo unde am fost ieri cu Dan. E un loc superb, care... Băiatului i se păru că visează. Fata turuia fără opreliște, țintuindu-l de receptor, împiedicându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
o strângea în brațe, o săruta, rostea câteva vorbe de dragoste, deșarte, deja nu mai era al ei, deja mirajul se terminase, deja pășea pe tărâmul convenționalului, deja se simțea vinovat, deja se gândea la Larisa, la chipul ei bosumflat, somnoros, la felul cum îl va adulmeca, la felul cum o va găsi mai apoi în pat, ghemuită, ascunzându-și între mâini și genunchi pântecele, pântecele în care, pumnul de rod, mare cât o portocală acum tresaltă în transformări permanente, automate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
ultima stea a nopții, dispare treptat și se topește în trandafirul zorilor. Apele argintii sclipesc în depărtare. Diamante de rouă scapără în mii de luminițe. Cel mai harnic locuitor al bălții s-a trezit. El este cocostârcul și e încă somnoros. Profită de răcoarea dimineții și foamea nu-l doboară. Observă o broscuță care tremură de frică, pentru că cocostârcul e un uriaș care abia așteaptă să o înghită. Dar ele e mărinimos și nu o mănâncă. Așteaptă să se trezească și
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
copaci înveșmântați în verde; risipă de petale; drumuri-nalte de cocori; albele stihii; mingea de foc a soarelui; pernuțe de mușchi; pătuț de mlajă; tron de piatră; reci oglinzi de apă; pacea serilor de toamnă; în depărtări albastre; apa sună somnoroasă; pragul apelor nestăpânite; miros răcoritor de brad; frunzele se înroșesc de emoție. Despre noapte: nopțile de poezie; noaptea minții mele; amurg rece; noaptea ulițelor vechi; întunecime viorie; nopți ca fantome; noaptea e limpede, răcoroasă; întuneric orb; sclipirile stelelor; noaptea se
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
de streșini; cad din cer mărgăritare; lacrimi de ploaie; trăsnet des pe aripi de furtună; stropi împinși de vânt bat la geamuri; cad picături de ploaie într-o armonie perfectă. Despre pământ: pământ de catifea; pământ reavăn; pământ jilav; pământ somnoros; petece negre; pământ muiat de ploaie; pământul absoarbe apa ca un burete. Despre râu: râul strălucind în soare; cearta sălciilor care toată ziulica dorm; murmur lung de ape revărsat peste maluri; râul luciu; apele - drumuri călătoare; vorbesc undele; valuri uriașe
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]