1,592 matches
-
cireș, lângă măsuța de ceai, încercând să revizuiască proaspetele contracte. Strecura mecanic între buze câte un biscuite de orez, care se înmuia delicios cu fiecare gură de ceai aromat, în momentul în care auzi gong-ul, sunetul profund care înlocuia soneria de la intrare. Privi ceasul. O oră teribil de nepotrivită pentru o vizită neanunțata. Își adună marginile halatului, lega cordonul și își strânse părul în creștet, fixându-l cu un ac lung ornamentat cu un cocor în zbor. Aruncă o privire
(I) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1420454584.html [Corola-blog/BlogPost/352228_a_353557]
-
citească. O mamă care a vândut porumbul și grâul ca să-l dea la școală. O copilărie desculță vara. Un bunic care mă privea cu atâta dragoste. Moș Martin învață alfabetul. A...un A strâmb de tipar. B... - Dode, Dode sună soneria, a venit domnul Der. Și Dode se ducea la poartă, ca să mă facă să râd. Bnn!!! - Uite, mami, am scris banane! - Domnu’ Gheorghe! Domnu’ inginer! striga domnul Der, cel adevărat la poartă. - Dode, hai sa ne prefacem că nu suntem
CĂLĂTORIE de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_gheorghiu_1433582731.html [Corola-blog/BlogPost/360913_a_362242]
-
Camembert, vinuri aspre, pentru bărbați, și dulci pentru gagici - luați și serviți-vă, iubiților, eu n-am chef să stau toată noaptea la bucătărie, cafeaua e gata, își ia cine vrea de la bucătărie ... Și în clipa aceea s-a auzit soneria de la ușă. De emoție, inginerul Marcu i-a pus mîna pe genunchi Adelinei și a strîns-o ușor, ca pentru a-i atrage atenția. Gabriela a fugit să deschidă. Pupături pe hol, un mormăit, țipetele gazdei. Cînd l-a văzut, Adelina
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_56_59_ioan_lila_1341239779.html [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
leilor situată în partea de nord/ A vieții retezate atât de brutal"... Valeriu Bârgău face din imaginație un mod de conturare a interiorității. Realitatea devine "minerală" atunci când: Mașina cursă de noapte prin imperiul de cenușă/ al nopții/ cineva apasă butonul soneriei așteptând să cadă/ O duzină de stele/ Din trupul lucios al cerului". În prezentul volum o percepție acută a interiorității face ca proiectarea metodică a trăirilor să se reverse într-un discurs linear și persuasiv. Revelația provine din exultanța confesiunii
APOCALIPSA DUPĂ VALERIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Apocalipsa_dupa_valeriu.html [Corola-blog/BlogPost/358901_a_360230]
-
un ton grav. De trei ori am dat din cap până acum!” Bătrânul dascăl rămâne câteva clipe cu stiloul în aer, de parcă n-ar fi înțeles spusele învățăcelului său. Apoi se apleacă mai adânc asupra catalogului. Pentru prima oară țârâitul soneriei de pe coridor mi se pare peste măsură de strident. Referință Bibliografică: Tamerlan / Dan Florița Seracin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 209, Anul I, 28 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Dan Florița Seracin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
TAMERLAN de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Tamerlan.html [Corola-blog/BlogPost/369255_a_370584]
-
zise, cum se face că duduia de la recepția hotelului își permite? Apoi intră la florărie. Ceru două buchete de trandafiri, unul din partea lui Virgil, o să iau roșii, iar din partea mea, trandafiri albi. Cumpărăturile fiind făcute, porni spre vilă. Sună la soneria cabinetului și intră. În antecameră o tânără, probabil stagiară, îl pofti în biroul Deliei spunându-i că doamna vine imediat. Îi aduse o cafea, iar el așeză florile pe o măsuță aflată în încăpere. Sorbi cafeaua, nu prea caldă, dar
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1454689596.html [Corola-blog/BlogPost/363422_a_364751]
-
aici se vor întâlni cu avocatul care va întocmi testamentul pe numele fetei. Bineînțeles, acesta era doar planul ei. Puteau foarte bine să rămână acasă la pictor, în oraș. Două ore și un sfert. Atât a avut parte de odihnă. Soneria o sâcâi îngrozitor. Se uită la telefon. Era șapte și un sfert. Văzu două mesaje, ambele de la Bogdan Davidescu. - Doamne, dar cu ce am greșit? zise cu voce tare, apoi se îndreptă spre ușă. - Sunt comisarul Simionescu, se auzi o
PROMISIUNEA DE JOI (II) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 760 din 29 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Promisiunea_de_joi_ii_gina_zaharia_1359481198_essh7.html [Corola-blog/BlogPost/348892_a_350221]
-
tot pe cel înroșit. În aceste condiții nu este de mirare că mă găsiți tot acolo unde m-ați uitat, pe bicicleta mea medicinală aflată în fața televizorului. Voi urmări pentru a treia oară aceeași poveste de dragoste sperând că nici soneria casei și nici voi nu mă veți întrerupe, altfel relatarea va fi incompletă. Eroina filmului, o oarecare Julia, are o ținută modern-neglijentă, constând într-o pereche de blugi și o bluză ce curge pe ea neavând în ce să se
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/florica_bud/canal [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
tot pe cel înroșit. În aceste condiții nu este de mirare că mă găsiți tot acolo unde m-ați uitat, pe bicicleta mea medicinală aflată în fața televizorului. Voi urmări pentru a treia oară aceeași poveste de dragoste sperând că nici soneria casei și nici voi nu mă veți întrerupe, altfel relatarea va fi incompletă.Eroina filmului, o oarecare Julia, are o ținută modern-neglijentă, constând într-o pereche de blugi și o bluză ce curge pe ea neavând în ce să se
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/florica_bud/canal [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
până aici, în bucătărie, unde rămâneau amândoi aproape toată ziua așteptând cu sufletele împietrite. Vorbeau rar. Comunicau doar din priviri, atunci când nu foloseau batistele pentru a șterge lacrimi ce curgeau adesea din ochii lor uscați, secătuiți de atâta plâns. Când soneria telefonului a spart liniștea din încăpere, au sărit amândoi odată în picioare și se uitau speriați unul la altul. După câteva clipe în care ochii păreau a le ieși din orbite, s-au repezit amândoi la telefon să-l ridice
EPISODUL 4, CAP. VISE SPULBERATE, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1434910468.html [Corola-blog/BlogPost/379680_a_381009]
-
pe unul treceau călăreți cu săbii flămânde, pe altul câmpuri cu burta ghiorțăind de speranțe, la mijloc fum, ceață în vârf doar blocuri, mall-uri, sedii de bănci înclinau copacul într-o parte și-n alta, ca la un cutremur. Soneria țipă ca un strigăt deschise buimac ușa „nenea îmi dai și mie 50 de bani ?” zice un puștiulică vrând să intre în ramă Doar sânii țărăncii respirau adânc pacea izvorâtă din istoria îmbrăcată decent , cu picioarele goale cu ía curată
ATELIERUL de TEO CABEL în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Atelierul_teo_cabel_1353872044.html [Corola-blog/BlogPost/351111_a_352440]
-
de mama sa în război, ceasul, cadranul cu limbile mari și cifrele vizibile, pe care scria C. F. R., și cu două clopote în care acum bătea de mama focului o limbă cu un punct galben de alamă. Îl căută, să oprească soneria enervantă, nesuferită, care-l trezea din somnul de nici două ore. Fusese duminică. La hanul Ardei, lumea se distrează până dimineața, în zilele de sărbătoare, mai ales tinerii și fetele proaspăt ieșite la horă, care băteau pardoseala salonului cu opincuțele
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c._hiru/canal [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
de mama sa în război, ceasul, cadranul cu limbile mari și cifrele vizibile, pe care scria C. F. R., și cu două clopote în care acum bătea de mama focului o limbă cu un punct galben de alamă. Îl căută, să oprească soneria enervantă, nesuferită, care-l trezea din somnul de nici două ore. Fusese duminică. La hanul Ardei, lumea se distrează până dimineața, în zilele de sărbătoare, mai ales tinerii și fetele proaspăt ieșite la horă, care băteau pardoseala salonului cu opincuțele
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c._hiru/canal [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
s-a adresat cu vocea gâtuită de emoție: - Noi, adică eu și fiul meu, aici de față, am venit, doamnă Lucica, să petrecem împreună această sfântă sărbătoare, dar vrem, cu această ocazie, să vă facem... Sunetul strident și lung al soneriei l-a întrerupt. Toate privirile s-au îndreptat spre ușă. Lucica, oftând scurt a ușurare, s-a repezit să o deschidă, făcând loc unui grup de vreo șapte copii de nouă-zece ani să intre unul câte unul, în timp ce colindau, împreună cu
DARUL DE CRĂCIUN (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1419114120.html [Corola-blog/BlogPost/376700_a_378029]
-
sa nu era de niciun bun augur atât pentru cei doi luptători, cât mai ales pentru ea. Ce va spune unul sau celălalt, dacă gestul său va fi vădit favorabil față de unul dintre ei? Vor mai crede în sinceritatea sa? Soneria ceasului lămuri toată această situație întortocheată și fără de ieșire pentru ea, chiar dacă nu apucase să se declare în favoarea unuia dintre cei doi luptători. Se bucura că totul a fost doar un vis produs de succederea mai multor evenimente din ultimul
INTALNIRE LA NIVEL INALT de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Iubire_interzisa_roman_cap_stan_virgil_1386441514.html [Corola-blog/BlogPost/363310_a_364639]
-
-se și toate șoaptele de mai devreme încetară. Agentul principal Mititelu, cu tot trupul său voinic de peste 98 de kilograme greutate, ajunse ca o pisică agilă la a doua ușă pe partea stângă și ascultă. Tăcere deplină. Nu se vedea sonerie și nici vizor la ușă. Apăsă clanța fin, fără nici cel mai mic zgomot. Ușa era încuiată. Se hotărî într-o clipă și bătu cu pumnul în tăblie de două ori, strigând: - Deschideți! Poliția! Nici un răspuns. Când tocmai ridicase pumnul
D'ALE POLIŢIEI (7) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1423408953.html [Corola-blog/BlogPost/375905_a_377234]
-
soare se strecura abilă, printre îmbinările faldurilor de la draperie . În întunericul camerei ea se juca pe față bărbatului care dormea cu fața în sus și gura ușor întredeschisă, făcând să se audă un mic șuierat, când expira aerul din plămâni. Soneria telefonului a făcut să tresară lumina de pe fața lui. A sărit din pat, nu obișnuia, să mai lenevească, după ce se trezea, a mers la baie, a făcut duș, s-a bărbierit, apoi în timp ce se îmbrăca, a sunat după taxi; patronul
CĂLATORIE NETERMINATĂ III de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1479294349.html [Corola-blog/BlogPost/365504_a_366833]
-
îi învăluia trupul. Îi inducea o stare de mister și relaxare. Noaptea se instalase, nu și-a dat seama când a ațipit. A trezit-o pendula.. Ora 22, nici urmă de Frank. Băutura din sticlă scădea simțitor. O furase somnul ... Soneria de la ușă țipa strident. Musafirul nerăbdător uitase degetul apăsat pe buton. -Imediat..imediat! soneria se încăpățâna, să sune ca o sirenă.. -La naiba, mi-ai spart timpanul, deschise grăbită. În sfârș ... Vorbele au rămas nerostite..arătarea proțăpită la ușa ei
SURPRIZE de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 by http://confluente.ro/Surprize_camelia_constantin_1340654830.html [Corola-blog/BlogPost/358149_a_359478]
-
nu și-a dat seama când a ațipit. A trezit-o pendula.. Ora 22, nici urmă de Frank. Băutura din sticlă scădea simțitor. O furase somnul ... Soneria de la ușă țipa strident. Musafirul nerăbdător uitase degetul apăsat pe buton. -Imediat..imediat! soneria se încăpățâna, să sune ca o sirenă.. -La naiba, mi-ai spart timpanul, deschise grăbită. În sfârș ... Vorbele au rămas nerostite..arătarea proțăpită la ușa ei, era o statuie albă ori omul de zăpadă din curtea casei a prins viață
SURPRIZE de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 by http://confluente.ro/Surprize_camelia_constantin_1340654830.html [Corola-blog/BlogPost/358149_a_359478]
-
amintești. Iar când îți va reveni memoria să bați în ușă și să le spui gardienilor că ai mintea limpede. Ne-am înțeles? -Nu, pentru că eu sunt nevinovat... -Bine, mergi la beci!-Mihai nu observase când ofițerul de poliție acționase soneria, imediat a apărut un agent-. -Ia-l pe ăsta și du-l jos, spune-le că vin eu imediat să fac formele de încarcerare! -Nu-l vor primi este schimbul lui Nichifor, ăsta lucrează după carte, dacă nu are toate hârtiile completate
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ V de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1486026403.html [Corola-blog/BlogPost/380292_a_381621]
-
-și ziua prin filtrul încețoșat al memoriei. A început cu dimineața. Durerea cumplită de cap nu i-a permis să se ridice din pat. S-a culcat pe pat, din nou, în aceeași poziție, sperând să-i treacă acea stare..., „Soneria..., nu a reușit sa mai ajungă la ușă, apoi baia, prăbușirea... Da! Am leșinat, asta este! ... După..., am venit aici..., ceasul... Doamne, Dumnezeule! Am dormit o noapte și o zi?! Totuși, ce se întâmplă cu mine? Cum de nu m-
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XV) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1615 din 03 iunie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1433324063.html [Corola-blog/BlogPost/365630_a_366959]
-
o zi atât de grea, inexplicabilă pentru ea, lungă cât o viață și scurtă cât o clipă. O zi concentrată prin întâmplări, dar despre care aproape nu ai ce povesti... ceva concret. O scoase din gândurile prin care se cufundase soneria telefonului... - Bună, Emanuela, te-ai culcat? Sunt Dragoș. - Nu..., nu încă! Te-am recunoscut... - Te-am sunat să-ți spun..., continuă Dragoș..., mâine dimineață, la sase, să fii aici la Spital. Discutăm detaliile mâine. Am vorbit cu Profesor Lăcătușu. A
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XV) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1615 din 03 iunie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1433324063.html [Corola-blog/BlogPost/365630_a_366959]
-
aflaseră însă niciunul nu a îndrăznit să vină să-mi dea îngrozitoarea veste, doar așteptau să vadă cum voi primi eu vestea și abia apoi să se apropie durerii mele. Ședeam pe canapea cu capul căzut într-o parte când soneria de la intrare mă vesti că cineva voia să fie alături de mine. Am dat să mă ridic și ceva mă țintuia de locul unde șezusem speriat că nu voi mai avea părinți. M-am ridicat și abia atunci am observat că
LUMINA ZĂDĂRNICITĂ ÎN ÎNTUNERIC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Lumina_zadarnicita_in_intuneric_stefan_lucian_muresanu_1338625286.html [Corola-blog/BlogPost/362030_a_363359]
-
mă ridic și ceva mă țintuia de locul unde șezusem speriat că nu voi mai avea părinți. M-am ridicat și abia atunci am observat că sunt gol, că eu, de fapt, ieșisem din baie. Am rămas în picioare, nemișcat. Soneria suna cu mici intermitențe. Nu știam ce să fac, până la urmă m-am apropiat de ușă și am privit prin vizor, era prietenul meu, unul dintre cei mai apropiați, ne cunoșteam de când aveam vreo cinci ani, care trecuseră, dar ne
LUMINA ZĂDĂRNICITĂ ÎN ÎNTUNERIC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Lumina_zadarnicita_in_intuneric_stefan_lucian_muresanu_1338625286.html [Corola-blog/BlogPost/362030_a_363359]
-
nu atrage atenția vecinilor și cu băutura curgând peste trupurile noastre, pentru că eram deja mult prea beți pentru a mai știi ceea ce facem, se auzi sunând ceva. În momentele acelea nici nu-mi mai dădeam seama ce poate să sune, soneria de la ușă sau zbârnâitul telefonului. Când m-am dumirit nu se mai auzea nimic. Telefonul tăcea pe măsuța lui iar soneria se poate să fi încetat dacă nimeni nu s-a dus să deschidă. Îmi amintesc scenele de urgie, o
LUMINA ZĂDĂRNICITĂ ÎN ÎNTUNERIC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Lumina_zadarnicita_in_intuneric_stefan_lucian_muresanu_1338625286.html [Corola-blog/BlogPost/362030_a_363359]