28,122 matches
-
împreună, dacă nu ar fi fost despărțiți. Pe unul îl cheamă Ion, iar pe celălalt, oficial, trăind în Ungaria, Janos, deși maică-sa adoptivă, în viață încă, româncă ortodoxă vajnică, îi zice tot Ion, pe românește. Reuniți la Arad, D. sora mai mare, le va spune Ion unu și Ion doi. Relatarea întâmplărilor petrecute între timp, de fiecare în parte, precum și de sora lor mai mare, obiectivă, învățătoarea. Ideea că cei doi gemeni, întrecuți, depășiți de timpul îngroșat de atâta absență
Roman ratat - variantă - by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13902_a_15227]
-
-sa adoptivă, în viață încă, româncă ortodoxă vajnică, îi zice tot Ion, pe românește. Reuniți la Arad, D. sora mai mare, le va spune Ion unu și Ion doi. Relatarea întâmplărilor petrecute între timp, de fiecare în parte, precum și de sora lor mai mare, obiectivă, învățătoarea. Ideea că cei doi gemeni, întrecuți, depășiți de timpul îngroșat de atâta absență, de potențialitatea rămasă în suspensie, ei trebuie acum să accelereze totul (trăirea lor dublă) pentru a intra amândoi împreună în normal, s-
Roman ratat - variantă - by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13902_a_15227]
-
învățătoarea. Ideea că cei doi gemeni, întrecuți, depășiți de timpul îngroșat de atâta absență, de potențialitatea rămasă în suspensie, ei trebuie acum să accelereze totul (trăirea lor dublă) pentru a intra amândoi împreună în normal, s-ar putea spune. Învățătoarea, sora mai mare,... o neroadă și o năzădrăvană, care a asistat la venirea lor pe lume în patul larg unde i-a născut mama lor severă, Evdochia, un pat de bâlci cu tăblii albastre cu doi porumbei albi pictați drept în
Roman ratat - variantă - by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13902_a_15227]
-
viitorul Ion unu și viitorul Ion doi, s-ar fi căznit de pe atunci să fie DOI, într-unul singur, mai mult și decât însăși natura putea să-și permită, căutând în alianța, prefăcută, cu celălalt, propria sa afirmare, egoistă... Ea, sora mai mare, care poate fi chiar Naratoarea, vorbind acum despre cei doi ca despre două posibilități, două caractere, unul din est, celălalt din vest, diferiți, deși ieșiți din aceeași plămadă, din asprimea Evdochiei, și din firea ușuratecă a lui Geluț
Roman ratat - variantă - by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13902_a_15227]
-
se putea spune chiar mică de tot... Ce vremuri Măcar... Labilitatea caracterelor celor doi gemeni regăsiți: unul cam escroc, Ionuț unu, ușernic, având firea lui Geluț cântărețul; celălalt, religios, sumbru, adâncit mereu în sfânta Scriptură și care, culmea, spre încruntarea surorii mai mari, a învățătoarei, premiantă de excepție în școală la limba română... era ungurească; adică biblia pe care o tot citea Ionuț doi, Janoș, mă rog, care făcuse liceul în Ungaria, nu putea să fie decât maghiară.
Roman ratat - variantă - by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13902_a_15227]
-
alimentele. Drept urmare, când intrai în baie te trezeai într-o saună plină de mucegai, iar pereții scorojiți trebuiau recondiționați cam o dată la două luni. Cu toate acestea, absolut toți vecinii oameni de condiții mai degrabă modeste: un maistru militar, o soră de spital, un șofer la salvare, o muncitoare, doi pensionari etc. făceau eforturi să păstreze acea specială încăpere în condiții mai mult decât decente. Nu-mi explicam diferența frapantă între felul în care românii înțeleg igiena la ei acasă și
Cu mîinile curate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13890_a_15215]
-
sigur, mobila de exemplu; dar Grigri n-a văzut niciodată casa asta. - Fatalmente vă pun o întrebare de o banalitate care mă sperie: cum v-ați cunoscut? - A fost deosebit de romantică prima noastră întâlnire; mie mi-a plăcut foarte mult. Sora mea - Lena Constante - era prietenă cu familia Moisil - Ionel, Florica - frații lui Grigri. Pe vremea aceea, el era profesor la Iași și însurat; eu nu aveam relații cu această familie, dar, într-o seară, Lena m-a luat cu ea
Viorica Moisil:“Eu nu mă pot învăța cu lumea de azi” by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13873_a_15198]
-
Ție nu ți-e rușine? Nevasta lui e aici și tu te expui cu el toată seara?" Am încremenit. Am reușit totuși să-i spun că îl știam divorțat. "S-au împăcat", a venit răspunsul. Firește, am început să plâng, surorile mele și alți câțiva apropiați s-au strâns în jurul meu, lumea era revoltată. Grigri a rămas cu mine în continuare la petrecere, fără să-i pese de nimeni. Ba, mai mult, în a treia zi de Crăciun, când la Monitor
Viorica Moisil:“Eu nu mă pot învăța cu lumea de azi” by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13873_a_15198]
-
ca științele tehnice și economice să învețe să folosească din ce în ce mai mult și din ce în ce mai bine și calculatoarele și matematica cea mai abstractă pentru ca buna stare a poporului nostru să crească." În casa noastră, sus la etaj, locuia Dulgheru care era anchetatorul sorei mele, Lena Constante" - Totuși, chiar dacă nu era bine văzut, n-a avut probleme deosebite. - Da, nimeni n-a vrut să-l bage pe Grigri la pușcărie, cu toate că ar fi putut. - De ce? - Eu cred că avea totuși o prea mare popularitate
Viorica Moisil:“Eu nu mă pot învăța cu lumea de azi” by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13873_a_15198]
-
popularitate. - Bine, bine, Ceaușescu nu-l suferea; dar cum v-ați strecurat în perioada Dej? - Noi n-am avut niciodată de suferit. Gândește-te că în casa noastră, sus la etaj, în Armenească nr. 14, locuia Dulgheru, care era anchetatorul sorei mele, Lena Constante! {i noi habar n-aveam! - Fantastic! - Grigri vroia neapărat să fie el administratorul micului bloc în care locuiam, pentru că știa că este foarte iubit și asta oferea avantaje - de exemplu, când se făceau restricții la căldură, noi
Viorica Moisil:“Eu nu mă pot învăța cu lumea de azi” by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13873_a_15198]
-
Simona Sora Ignacio Echevarría Anul acesta, Spania este țară invitată de onoare la Tîrgul Internațional de Carte BOOKAREST. Cu acest prilej, Institutul Cervantes, cu sprijinul Ministerului Educației, Culturii și Sportului din Spania, expune, la standul său, o diversitate de cărți în limba
Canibalii preferă carnea tînără by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/13911_a_15236]
-
din lume" va marca debutul unei lungi colaborări cu scenaristul Gerard Brach. Chemat, în 1964, la Londra de un compatriot, producătorul Gene Gutowski, el va învăța engleza turnînd "Repulsie" � cu Catherine Deneuve), "Cul de sac"/ "Fundătura" (cu Françoise Dorleac, sora lui Deneuve) și "Balul vampirilor" (cu Sharon Tate și el însuși, Roman Polanski, în distribuție). "În acea perioadă mergeam cu prietenul meu, Brach, prin cartierele studențești să vedem filme. Pe atunci erau la modă filmele de groază, mai ales cele
Un cinema numit Polanski by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/13908_a_15233]
-
îi era destinată.(...) În dimineața următoare, abia deschisisem ochii și mă întindeam un pic în așternut gîndindu-mă la cum o să înceapă prima mea zi de tratament, cînd s-a și deschis ușa și am văzut năpustindu-se în cameră o soră medicală al cărei zîmbet disimula amenințarea seringii cu care era înarmată: țelul ei vădit era să-mi facă o injecție hipodermică. Buimac, am sărit din pat, și ea deja mă soma - prin gesturi cît se poate de explicite și prin
Calea vieții noastre (fragmente) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13966_a_15291]
-
gesturi cît se poate de explicite și prin accentuarea surîsului ei larg - să-mi descopăr acea zonă a corpului în care îndeobște se înfig, pentru că e loc destul, injecțiile aducătoare de sănătate. Am șovăit o clipă: sub uniforma ei de soră medicală, femeia aceea era o țărancă robustă cu o înfățișare deloc de lepădat. Mi-am amintit de instrucțiunile primite: supunere strictă la tot ce mi se va prescrie, drept care m-am decis, așa cum mi se ordona, să-mi descopăr fundul
Calea vieții noastre (fragmente) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13966_a_15291]
-
să fac asta fără să-mi las la vedere și partea din față, mai cu seamă că - negreșit datorită somnului reparator - se etala acolo cu o neobrăzare bătătoare la ochi o mărire și o verticalitate complet nelalocul ei? Văzînd asta, sora cea simpatică a izbucnit în rîs. "Iertați-mă", am vrut să mă scuz; și căutînd în cunoștințele mele din limba ei cuvintele potrivite ca să fac o frază galant-împăciuitoare, i-am spus cum am putut mai bine că aș ruga-o
Calea vieții noastre (fragmente) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13966_a_15291]
-
mașinal să-mi facă injecția) că de fapt nu declinul meu fizic mă făcuse să caut tratamentul doctorului Gefilte Fish, ci mai mult dorința de a preveni pe viitor acest declin, ca să mă mențin în bună stare pe măsură ce trec anii. Sora nu părea să dea prea mare atenție cuvintelor mele, poate nu le înțelegea; și - trebuie s-o spun - îndeplinirea datoriei ei profesionale a lăsat mult de dorit: m-a durut destul cînd mi-a băgat acul, chiar dacă m-am abținut
Calea vieții noastre (fragmente) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13966_a_15291]
-
oameni, de vite, de roade rar luminiș, cu atât mai de scos în față cu cât ar fi putut sta pildă unei de durată rânduieli. Mai către noi, perioada înfăptuirii Regatului, apoi aceea, interbelică, a României întregite larg respirând între surorile ei europene, au constituit asemenea norocoase răstimpuri de înflorire, ce păreau de asigurată durată și indestructibile și n-au fost. Le tot pomenim, doar scepticii se îndoiesc de ele, cum alții că am trăi în cea mai bună dintre lumile
Bătrâni, luați-vă gândul! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13973_a_15298]
-
mărturie a bunului gust al Marthei Bibescu rămâne însă un proiect nerealizat, despre care aflăm dintr-o scrisoare pe care i-a adresat-o sculptorului Ioan Lucian Murnu: un monument închinat celor patru fii ai lui Brâncoveanu și celor șapte surori ale acestora. Modernitatea concepției artistice a principesei reiese din faptul că nu ar fi dorit un grup statuar, ci elemente de apă și de piatră cu valoare simbolică, și anume două bazine în două poieni, unul în care luciul apei
Martha Bibescu și restaurarea Mogoșoaiei by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/13990_a_15315]
-
ugurlan bate în final jandarmul și îi confiscă pușca. Un pîndar trage un cartuș de sare în Achim Moromete, acesta îi crapă capul cu nelipsita bîtă și îi distruge pușca. Ilie Moromete asistă impasibil cum fiul său Paraschiv își bate sora. Aceasta protestează, tatăl o lovește în cap. Ulterior, Ilie, își pregătește meticulos un ciomag și își bate fiii care pregăteau o trădare a intereselor familiei. Este interesant la Preda că țăranii se bat, dar nu recurg la arme, cu excepția ciomagului
Agresiuni, încăierări și arme by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10392_a_11717]
-
utilizează ca armă albă hangerul. La Sadoveanu, o boieroaică pregătește hangerul pentru a ucide un haiduc, pe Cosma Răcoare. Dar cînd îl vede renunță la intenția inițială. Frații Kirei Kiralina din balada dunăreană ucid cu hangerele turcul care le răpise sora, dar și pe aceasta, prihănită de venetic. Haiducii umblă exclusiv înarmați. Manea și Toma Alimoș au arme albe cu care se taie reciproc. Dar Andrii Popa deține o pușcă cu cartușe de tipul numit de vînători "trei la fund". El
Agresiuni, încăierări și arme by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10392_a_11717]
-
cultul împăratului; extinderea creștinismului era considerată pericol public; b) social-morale: creștinii erau acuzați pe nedrept de canibalism pentru că se împărtășeau cu Trupul și Sângele Domnului; mulți creștini proveneau din clasele modeste; erau acuzați pe nedrept că se căsătoreau frați cu surori. c) religioase: romanii erau politeiști și practicau cultul împăratului; creștinismul aducea o religie nouă, monoteistă, morală; creștinii săvârșeau cultul în catacombe; romanii nu puteau înțelege o religie fără idoli și zei; calamitățile erau puse pe seama creștinilor. - n.n. footnote> „Dacă Tibrul
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
ea a răspuns: — Acum eu sufăr ceea ce sufăr. Acolo, însă, un altul (Hristos) va fi în mine, Care va pătimi pentru mine, fiindcă și eu voi pătimi pentru El. Astfel, a născut o fetiță pe care a crescut-o o soră (creștină) ca pe o fiică a ei”. (Actele martirice, Martiriul Sfintelor Perpetua și Felicitas, XV, în PSB, vol. 11, p. 125-126) „Căci vrăjmașul<footnote Notă Pr. Bodogae: Aducă diavolul. (n.s. 8, p. 181) footnote> s-a năpustit asupra noastră cu
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Ulterior a fost smuls mamei, căreia i-a spus că a murit. Filimon o va regăsi însă în mod misterios pe mama sa în "bunica Ștefana" și va înțelege că fiica acesteia, Cristina, față de care avea o afinitate obscură, este sora lui (capitolul X este excelent prin poezia acestei comuniuni). Filimon va manifesta însă o atracție fatală față de soția lui Nichifor Fătu, Gafa, care va recunoaște că Rena este fiica lor. Maistrul Fătu, gelos și umilit, îi va înscena lui Filimon
Scriitura unei agonii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10410_a_11735]
-
lui să nu se încreadă nici un pic în el, ar fi preferat ca fiu-său să stea la un cămin bun, dar argumentului disuasiv al prețului s-a adăugat existența unei camere libere în apartamentul închiriat de logodnicul uneia dintre surori. Băiatul era atât de studios și de responsabil că nici n-au apucat să conviețuiască o lună și jumătate: a luat un concurs și s-a lipit de un post în Murcia. Viitorul cumnat l-a înlocuit rapid cu un
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
vreo jumătate de metru înainte de întîlnirea cu el. Or, mingile care fac asemenea figuri n-au ce căuta pe un teren de fotbal. Un fundaș infect, italianul Materazzi, a izbutit să-l scoată din minți pe Zidane, în finală făcîndu-i sora curvă. Onoarea băiatului de cartier din Zidane a fost mai puternică decît ștaiful lui de mare fotbalist. Orice i-ar fi zis acest huligan subtil, nu-l scuză pe Zidane pentru huliganismul lui afișat. Iar FIFA a făcut o greșeală
Onoarea lui Zidane și a găștii de la FIFA by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10463_a_11788]