311 matches
-
un personaj interesant, nuanțat și contradictoriu, în parte original, înscriindu-se într-o serie tipologică ilustrată în perioada interbelică de Mitică Popescu, din piesa omonimă a lui Camil Petrescu, sau, în alt registru, de Șbilț din Patima roșie de Mihail Sorbul. „Om fără căpătâi”, el rămâne, în pofida amoralismului scandalos, o „secătură” simpatică, viziunea dramaturgului - cu unele accente malițioase și acide - fiind definită de trăsături relevate judicios de comentatori: lirism tandru, ironie îngăduitoare, natură luminoasă și solară, idealism moral. Un succes durabil
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
care scrie mai multe texte; de altfel, a și făcut parte din conducerea unei astfel de companii, numită Durstoikir (Durma-Stoicovici-Kirițescu). Reapare târziu ca autor de piese destinate teatrelor dramatice, în 1929, când colegii săi de generație Victor Eftimiu și Mihail Sorbul dăduseră de mult scenei principalele lor scrieri. Preferințele lui K. se orientează acum către dramă și comedia satirică. Marcel & Marcel. Rochii și mantouri, anunțată inițial sub titlul Anișoara și ispita (1929), este povestea unei provinciale intrate în mediul bucureștean - frivol
KIRIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287715_a_289044]
-
filosofie, psihologie, etică, știință popularizată, traduceri, precum și folclor. Sunt găzduite versuri de Lucian Blaga (Liniște, Pan, Vară, Heraclit lângă lac), Tudor Arghezi (Biserica din Gropi), Aron Cotruș, Nichifor Crainic, N. Iorga (Înainte), Adrian Maniu, Ion Pillat (Biserica lui Horia), Mihail Sorbul, Al. T. Stamatiad, Zaharia Stancu, V. Voiculescu. Proza aparține lui Ion Agârbiceanu (Spre biruință), I. Al. Brătescu-Voinești (Amintirile copilăriei), N. M. Condiescu, Al. Lascarov-Moldovanu, Gib I. Mihăescu (Baba Măndica), Cezar Petrescu (Predoslovie), Liviu Rebreanu (Fiara), Mihail Sadoveanu (Cheia), I. C. Vissarion
LAMURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287742_a_289071]
-
Protopescu, iar cu teatru, Camil Petrescu și I.M. Sadoveanu. Publică eseuri critice Scarlat Struțeanu, Dragoș Protopopescu (Ovid Densusianu), Tudor Vianu (Romain Rolland). La rubrica „Trimensualia”, Scarlat Struțeanu comentează adaptarea după Dostoievski a romanului Frații Karamazov și piesa Dezertorul de Mihail Sorbul. Alte rubrici: „Creionări”, „Elogii”, „Cavalcade”, „Ecouri”, „Nota censoria”. Basil Munteanu traduce din Solvet Saeculum de Leconte de Lisle și poemul Moise de Alfred de Vigny. Alți colaboratori: Barbu Solacolu, Teodor Solacolu, Alfred Alexandrescu. A.S.
LETOPISEŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287784_a_289113]
-
lui Paul I. Prodan. În cuprinsul fiecărui număr intra poezie, eseu, cronică teatrală, literară, muzicală și artistică, note și informații. Colaborează cu versuri Radu D. Rosetti, D. Nanu, Tudor Vianu, Nichifor Crainic, G. Rotică, Al. Ț. Stamatiad, Alfred Moșoiu, Mihail Sorbul, cu eseuri sunt prezenți Tudor Vianu (Un episod din lupta ce va urma. Publicul literar), Mihail Sorbul, Gală Galaction, Ion Dragu, Nichifor Crainic (Un poet al Renașterii: Alexe Mateevici), V. Demetrius. Cronică teatrală este susținută de Paul I. Prodan, cea
REVISTA CRITICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289199_a_290528]
-
note și informații. Colaborează cu versuri Radu D. Rosetti, D. Nanu, Tudor Vianu, Nichifor Crainic, G. Rotică, Al. Ț. Stamatiad, Alfred Moșoiu, Mihail Sorbul, cu eseuri sunt prezenți Tudor Vianu (Un episod din lupta ce va urma. Publicul literar), Mihail Sorbul, Gală Galaction, Ion Dragu, Nichifor Crainic (Un poet al Renașterii: Alexe Mateevici), V. Demetrius. Cronică teatrală este susținută de Paul I. Prodan, cea muzicală de Const. C. Nottara și D. Cuclin, iar cronică literară de Nichifor Crainic (din 23 noiembrie
REVISTA CRITICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289199_a_290528]
-
între ei numărându-se Ticu Archip, I.C. Aslan, Zaharia Bârsan, I.Al. Brătescu-Voinești, Victor Eftimiu, Octavian Goga, Paul Gusty, A. de Herz, Ion Minulescu, Corneliu Moldovanu, Hortensia Papadat-Bengescu, Ion Peretz, Camil Petrescu, Victor Ion Popa, Liviu Rebreanu, Const. Rîuleț, Mihail Sorbul, Cathon Theodorian, I. Valjean), au ales, pe o perioadă de trei ani, comitetul de conducere, Caton Theodorian fiind desemnat președinte și I. Valjean vicepreședinte. Conform statutului aprobat, scopurile societății erau: „a) păzirea și apărarea intereselor morale și materiale ale autorilor
SOCIETATEA AUTORILOR DRAMATICI ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289746_a_291075]
-
Pillat, Paul I. Prodan, Ion Marin Sadoveanu, Mihail Sadoveanu, Ion Sân-Giorgiu, Mircea Ștefănescu, Sandu Teleajen, G. M. Zamfirescu ș.a. Majoritatea membrilor făcea parte și din Societatea Scriitorilor Români. Cel de-al doilea președinte al S.A.D.R. a fost Mihail Sorbul (ianuarie 1927 - martie 1930), succedându-i Ion Minulescu (martie 1930 - martie 1933), Caton Theodorian (martie 1933 - ianuarie 1939), Camil Petrescu (1939). Ca vicepreședinți au funcționat A. de Herz (1927-1930), Horia Furtună (1930-1936), Camil Petrescu (1936-1939). În primii cinci ani asociația
SOCIETATEA AUTORILOR DRAMATICI ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289746_a_291075]
-
G. M. Zamfirescu, Omul care a văzut moartea de Victor Eftimiu, Papagalii de Const. Rîuleț, Jucării sfărâmate de Caton Theodorian, Molima de Ion Marin Sadoveanu, Frați de cruce de Paul I. Prodan, Sosesc deseară de Tudor Mușatescu, Dracul de Mihail Sorbul, Pui de lup și Joc primejdios de Lucreția Petrescu ș.a. Comitetele de conducere ale S.A.D.R. au întreprins numeroase demersuri în vederea reflectării în textele legislative (îndeosebi în Legea Teatrelor) a intereselor membrilor săi. Multă vreme a fost promovată ideea
SOCIETATEA AUTORILOR DRAMATICI ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289746_a_291075]
-
lui P. P. Stănescu (Henri Bergson și Alfred Croiset despre război). Versurile aparțin lui Nichifor Crainic (Romanță, Unei fecioare, Serenadă) Al. A. Naum, Mihail Pricopie, A. Mândru, Teodor A. Naum, Ion Sân-Giorgiu ș.a. Proză semnează Eugen Boureanul (Taina lacului), Mihail Sorbul (Într-o noapte de vară), Jul. Giurgea ș.a. Majoritatea narațiunilor sunt scurte, accesibile. Sumarul include și piese de teatru (Oreste, Moise, Mihail Sorbul, Răzbunarea), articole literare (Ștefan Berechet, Poezia populară, izvor al vitejiei și naționalismului sârbesc), cronici literare și dramatice
SOLIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289783_a_291112]
-
Mihail Pricopie, A. Mândru, Teodor A. Naum, Ion Sân-Giorgiu ș.a. Proză semnează Eugen Boureanul (Taina lacului), Mihail Sorbul (Într-o noapte de vară), Jul. Giurgea ș.a. Majoritatea narațiunilor sunt scurte, accesibile. Sumarul include și piese de teatru (Oreste, Moise, Mihail Sorbul, Răzbunarea), articole literare (Ștefan Berechet, Poezia populară, izvor al vitejiei și naționalismului sârbesc), cronici literare și dramatice susținute de Al. Busuioceanu (la spectacolul cu Patima roșie de Mihail Sorbul, comentariul intitulat Morala lui Caragiale) sau de Mihail Iorgulescu (Ironia lui
SOLIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289783_a_291112]
-
scurte, accesibile. Sumarul include și piese de teatru (Oreste, Moise, Mihail Sorbul, Răzbunarea), articole literare (Ștefan Berechet, Poezia populară, izvor al vitejiei și naționalismului sârbesc), cronici literare și dramatice susținute de Al. Busuioceanu (la spectacolul cu Patima roșie de Mihail Sorbul, comentariul intitulat Morala lui Caragiale) sau de Mihail Iorgulescu (Ironia lui Caragiale). Traduceri dau Nichifor Crainic (Elegie de Albert Samain), Teodor A. Naum (O stâncă cu rune de Heine), Ștefan Berechet (schița Bucuria de A. P. Cehov), I. U. Soricu (fragmente
SOLIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289783_a_291112]
-
incidențe precreștine, coagulate în formule sincretice specifice imaginarului folcloric. Drama (definitivată în 1913, când și apare în „Rampa”; jucată la Teatrul Național din București în stagiunea 1921-1922 și la Grosses Theater din Berlin în stagiunea 1924-1925), mult prețuită de Mihail Sorbul, Victor Eftimiu, Camil Petrescu și Liviu Rebreanu, se impune și astăzi grație modernității construcției și personajelor, anticipând plăsmuirile expresioniste: Bolnavul, Femeia, Bătrâna, întrupări de idei și de trăiri paroxistice și extatice. Protagoniștii sunt bântuiți de fantasme, așteptări terorizante, torturante neliniști
SAULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289513_a_290842]
-
pref. Const. Ciopraga, București, 1974; Pagini alese, pref. Const. Ciopraga, București, 1988. Repere bibliografice: Mihail Dragomirescu, Revista critică, CVC, 1910, 12; I. C. Aslan, „Păpușile” la Teatrul Național, RP, 1912, 72; Pamfil Șeicaru, [Poezia lui Mihail Săulescu], „Răsăritul”, 1913, 2; Mihail Sorbul, Păreri literare, „Ilustrațiunea națională”, 1914, martie; G. Topîrceanu, Scrieri alese, II, îngr. Al. Săndulescu, București, 1971, 337-343; Iosif Nădejde, „Departe”, ADV, 1914, 8 830; I. M. Rașcu, Convingeri literare, București, 1937, 50-56; C. A. [G. Ibrăileanu], „Viața”, VR, 1916, 1-3
SAULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289513_a_290842]
-
Săulescu, FLR, 1922, 41; Claudia Millian, Un poet al abstracțiunilor: Mihail Săulescu, ALA, 1922, 106; Perpessicius, Opere, II, 95-96; Al. Kirițescu, „Păpușile”, LUT, 1927, 1774; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 183-185; Nichifor Crainic, [Mihail Săulescu], G, 1930, 361; Mihail Sorbul, Mihail Săulescu, „România literară”, 1933, 77-78; Virgil Treboniu, Despre Mihail Săulescu, „Cruciada românismului”, 1936, 84; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 114, 350; Const. Virgil Gheorghiu, Voluntarul Mihail Săulescu, RML, 1939, 30; Radu Gyr, Jertfa lui Săulescu, UVR, 1939, 37; C.
SAULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289513_a_290842]
-
publică proză de Emil Gârleanu și Al. Cazaban, fragmente din piesele Bujoreștii de Caton Theodorian și Doamna munților de I. U. Soricu, precum și 13 martie, un text inedit al lui Emil Gârleanu. Aici Liviu Rebreanu este titularul cronicii teatrale, Mihail Sorbul comentează cărți aparținând lui Mihai Codreanu, I. Trivale ș.a., Mihail Dragomirescu dă un fragment din studiul Pictura religioasă, Ion Minulescu semnează articolul Academia boemă, iar Ion Vinea textul intitulat Compania a doua. Din Charles Baudelaire sunt selectate Cugetări, paradoxe, impresii
SCENA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289544_a_290873]
-
SCENA, revistă apărută la București, săptămânal, din 15 septembrie 1910 până în ianuarie 1911, sub îngrijirea lui Liviu Rebreanu și a lui Mihail Sorbul. „Misiunea” pe care și-o propune această publicație „de teatru și muzică” este de „a stabili o legătură mai strânsă, mai intimă între public și teatru și a contribui astfel la propășirea unuia și cultivarea celuilalt”. Colaborările îi conferă o
SCENA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289543_a_290872]
-
Teatrul Național) și pe cel al lui Oscar Wilde. În câteva amintiri, intitulate Dezgropate..., Caton Theodorian își povestește, la rugămintea lui Liviu Rebreanu, experiențele de actorie din tinerețe. Tabloul mișcării teatrale este întregit cu însemnări și comentarii aparținând lui Mihail Sorbul, Corneliu Moldovanu, Mihail Sadoveanu și A. de Herz, precum și cu o informare permanentă privind programul spectacolelor. A.-M.B.
SCENA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289543_a_290872]
-
etc. Și Mihai Anastasiu, care mai semnează Mircea Postelnicu, publică, de-a lungul anilor, atât cronici literare: Al. A. Philippide, „Floarea din prăpastie”, Mihai Beniuc, „Poezii”, cât și scurte eseuri: „Patima roșie” și succesul de public al d-lui Mihail Sorbul, Încurajarea pictorilor și valoarea realizărilor de artă plastică, Traducătorul ideal, Între literatură și filosofie sau Despre moravurile noastre literare, Tinerii scriitori realiști, Scriitorii români și frământările spiritualității contemporane, Funcțiunea criticii literare și rolul criticului ca îndrumător al publicului cititor, Încurajarea
SEARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289589_a_290918]
-
în configurația și în tensiunile destinelor de prim-plan, într-un „teatru de cunoaștere”, ferit de riscul uscăciunii disertative. Când este cazul se replică unei opinii critice nedrept ironice (apropierea, încercată de G. Călinescu, între Patima roșie, piesa lui Mihail Sorbul, și Act venețian). Exegetul crede că romancierul Camil Petrescu, pus sub semnul unor afinități și convergențe, parțiale, cu Stendhal și Proust, face din Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, „romanul unei clarificări interioare”, în durata a două mari
SIRBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289704_a_291033]
-
E prima interpretă a protagonistei din piesa Domnișoara Nastasia de G. M. Zamfirescu (1927) și se afirmă cu roluri ca Amalia (Hoții de Schiller), Hilda (Constructorul Solness de Henrik Ibsen), Anca (Năpasta de I. L. Caragiale), Tofana (Patima roșie de Mihail Sorbul) sau Alta (Act venețian de Camil Petrescu). Prezență fascinantă a generației ’30, este eroina unor povești de iubire cu Mihai Codreanu, Sorin Pavel, Mircea Eliade și Emil Cioran, trezește admirația lui E. Lovinescu (participă la ședințele cenaclului Sburătorul), Nae Ionescu
ŢOPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290227_a_291556]
-
și personalități din istoria dramaturgiei și a vieții teatrale românești, înmagazinând mai ales informație culeasă din periodice și arhive, interpretată, bineînțeles, în spiritul timpului în care au fost elaborate. În schimb, amplul studiu introductiv la o ediție din dramaturgia lui Sorbul (1956) include o exegeză critică de natură a reliefa judicios sensurile textelor. Observațiile privind Patima roșie, bunăoară, punctează faptul că, sub aparența de „anecdotă dramatizată”, piesa „îndemna la lungi meditații” într-o vreme când se montau aproape numai spectacole de
TORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290230_a_291559]
-
propria ei piele, să-și caute o altă condiție umană, dar stăruind totuși - otrăvită - să-și afle rezolvarea în cadrele acestei condiții”. Opinii pertinente, în pofida pedalărilor sociologiste, sunt formulate și asupra altor piese, îndeosebi asupra celeilalte „comedii tragice” a lui Sorbul, Dezertorul. Documentat și cu o bună aplicare la subiect este, de asemenea, studiul introductiv la monografia consacrată de Victor Bumbești lui Paul Gusty (1964). Substanțială se dovedește însă prezența lui T. în paginile revistei „Teatrul”, unde scrie cronici dramatice, comentarii
TORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290230_a_291559]
-
care deschide volumul Cronici literare sunt demontate numai anumite elemente ale structurii piesei Apus de soare - în speță, caracterele și conflictul dramatic -, dar nici acestea cu meticulozitatea dragomiresciană. Întrucâtva la fel se procedează și cu drama Letopiseți a lui Mihail Sorbul, unde atenția mai mare decurge și din grija justificării judecății finale superlative, ori cu studiile C. Negruzzi, viața și operele lui, aparținând lui E. Lovinescu, și Propilee artistice de Marin Simionescu-Râmniceanu. În rest, în acord cu genul publicistic practicat, T.
TRIVALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290274_a_291603]
-
București, [1914]; Vina războiului de azi. Dialog între Teutofilus și Gallomanus, București, 1915; Cronici literare, îngr. și pref. Margareta Feraru, București, 1971. Traduceri: Mark Twain, Schițe umoristice, București, [1916]. Repere bibliografice: Aderca, Contribuții, I, 311-319, 341-343, 691-696, II, 399-402; Mihail Sorbul, „Cronici literare”, „Scena”, 1914, 2; Caion [C.Al. Ionescu-Caion], „Cronici literare”, „Românul literar și politic”, 1914, 5; E. Lovinescu, „Cronici literare”, NRR, 1914,14-15; Mihail Dragomirescu, Critică, II, București, 1928, 307-338; N. Em. Teohari, Critici noștri: d. Ion Trivale, NRR
TRIVALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290274_a_291603]