328 matches
-
în lege de Stat și nici Biserica în organizație politico - socială. În altă ordine de idei, Biserica este în lume. Mădularele sale sunt membrii societății. Raportul Bisericii cu societatea este esențială, fundamentală. Ea trebuie să-și exercite rolul spiritual și soteriologic nu doar răspunzând problemelor axiologice și eshatologice ale omului contemporan îndeosebi, ci și îngrijându-se cu orice preț de protejarea și promovarea demnitatății tuturor persoanelor umane precum și coeziunea societății. Prin aceasta nu trebuie să înțelegem că Biserica se substituie Statului în
CÂTEVA PUNCTE DE VEDERE CU PRIVIRE LA RELAŢIA DINTRE STAT ŞI BISERICĂ ÎN CADRUL DISCURSULUI SOCIAL – ISTORIC, ÎN CONTEXTUL ADERĂRII ROMÂNIEI LA UNIUNEA EUROPEANĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 26 din by http://confluente.ro/Cateva_puncte_de_vedere_cu_privire_la_relatia_stat_biserica.html [Corola-blog/BlogPost/344972_a_346301]
-
Dumnezeu. Însăși aceasta este cea pe care Iisus Hristos o înconjura cu Sfinții Apostoli atunci. De acolo au ieșit la Muntele Măslinilor” . Biserica Îl primește pe Dumnezeu în ea, prin sfințirea ei de către arhiereu, ca împlinitor al lucrării Sale mântuitoare, soteriologice, iar „Sfânta Masă este mormântul din care ni se arată Trupul și Sângele Său, jertfit în chipul pâinii și a vinului. Dar tot ea este masa Cinei celei de Taină și Tronul Ceresc pe care s-a așezat Hristos cel
DESPRE CASATORIE SI EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_casatorie_si_euharistie_.html [Corola-blog/BlogPost/366932_a_368261]
-
exprimarea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, intrarea în „slava” Sa era condiționată de Patimi, arată în mod clar și limpede, că cele două acte mântuitoare, Patimile și Învierea, se prezentau în viziunea mesianică și în lucrarea Sa mântuitoare, ca un eveniment soteriologic unic, în care acestea nu pot fi nici despărțite și nici separat înțelese. Cel înviat ia pâinea, o binecuvântează și o frânge, apoi o dăruiește și o oferă ucenicilor spre mâncare și, deodată, în acel moment, li s-au deschis
PRIVIRE RETROSPECTIVĂ A TEOLOGIEI EUHARISTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Euharistia_de_la_cina_cea_de_t_stelian_gombos_1366358471.html [Corola-blog/BlogPost/345936_a_347265]
-
de Harul lui Dumnezeu [47] . Ar fi foarte potrivit să vorbim de o morală teocentrică și teonomă (între teologii occidentali care s-au ocupat de această problemă îi pomenim pe: Neuhausler, Anspruch și Schurmann, „Eschatologie and Ethic”). Aspectele eshatologice și soteriologice ale divinității trebuie păstrate permanet în minte și în inimă. Orice referire sau trimitere este necesar a fi (de)săvârșită numai la Dumnezeu și în Dumnezeu, Care a venit să restaureze, să răscumpere și să mântuiască lumea odată pentru totdeauna
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE ESHATOLOGIEI, SOTERIOLOGIEI SI ETICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_dimensiunile_spirituale_ale_eshatologiei_soteriologiei_si_eticii.html [Corola-blog/BlogPost/350512_a_351841]
-
prin excelență metafizică”, ducând, într-adevăr, la compromiterea conștiinței. Subiectul abordat, cu tema, de fapt, temele dezbătute dar care sunt complementare, alcătuind un corp unitar, și cu modul ori felul în care înțelege autorul să ne prezinte într-un context soteriologic și eshatologic de largă amplitudine, evidențiind aspectele „unei morale personale și social-politice, putem afirma că autorul este oarecum un deschizător de drumuri, în sensul că ne arată un luminiș în gama preocupărilor atât de intense și de variate ale zilelor
PĂRINTELE IEROMONAH TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_ieromonah_teofan_mada_.html [Corola-blog/BlogPost/356428_a_357757]
-
îndelungate și cu plângere multă”31. Altfel ele vor rămâne pentru totdeauna neînțelese omului oricât ar fi el de instruit chiar și teologic. Rugăciunea, cultul Bisericii, are întotdeauna un sens catehetic. Rugăciunile „se adresează minții și sunt elaborate teologic-dogmatic și soteriologic în așa fel încât efectul lor să fie iluminarea sufletului cu înțelepciunea divină și pătrundere ca idei care se întipăresc în gândirea credincioșilor încât prezența divină să fie cu adevărat o prezență harică, lucrătoare în suflet unde se pregătește și
DESPRE IMPORTANTA SFINTEI LITURGHII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_importanta_sfintei_liturghii_.html [Corola-blog/BlogPost/366930_a_368259]
-
pentru că ea are prin excelență un caracter antropologic. Aceasta trebuie să fie funcția metafizicii, de a oferi soluții liniștitoare pentru totalitatea experienței noastre în legătură cu sensul existenței noastre și a tot ceea ce ne înconjoară. În acest sens, metafizica este o încercare soteriologică a celor care nu au reușit să se mântuiască prin trăirea sfințeniei. Astfel, ca teolog, propune imaginea creștinismului metafizic. El afirmă: „nu văd vreun interes al speculației metafizice, în afară de necesitatea aceasta de a ne găsi noi un loc în existență
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU ?' ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1493189307.html [Corola-blog/BlogPost/384836_a_386165]
-
SOROHAN Autor: Gheorghe Stroia Publicat în: Ediția nr. 276 din 03 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Suntem reflexii divine rătăcite în teluric. Pătrundem în tainice căutări labirintice pentru a ne regăsi valențele sacre, pierdute în negura existenței. Accedem prin acte soteriologice la starea primordială, construim edificii spirituale pentru a descoperi omphalosul care ne oferă posibilitatea transcenderii spațiilor contingente. Când suntem dincolo? Există vreo stare care să ne definească pulverizarea ființei prin vaste dimensiuni cosmice? „ cine sunt? / cine ești? / tu? / sunt tu
CASIANA PATRICIA EKART JELMĂREAN SAU ZBOR CRISALIDIC DE PROF. DRD. ADINA VOICA SOROHAN de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Casiana_patricia_ekart_jelmarean_sau_zbor_crisalidic.html [Corola-blog/BlogPost/356942_a_358271]
-
-lea; restul istoricilor se înscriu cu toții între aceste limite extreme. În orice caz, conținutul textului se leagă de brahmanismul hinduizant, căruia i se poate stabili un început în secolul al V-lea î.e.n. Totuși, multi exegeți recunosc în Bhagavad-gita influență soteriologica a marilor doctrine religioase de la poalele Himalayei- Buddhism, Jainism, Samkhya și Yoga, considerându-se că este opera mai multor autori. Dar,deoarece face parte din marea epopee Mahabharata, fiind un capitol al acesteia, iar aceasta este atribuită marelui înțelept și
Bhagavad Gita () [Corola-website/Science/306739_a_308068]
-
mitic, participând în mod activ la construirea misterului existenței. Directorul teatrului și colectivul de actori încearcă să combată pericolul aneantizării ființelor umane și să le reamintească oamenilor că scopul artelor îl reprezintă „descifrarea semnificațiilor simbolice secrete ale evenimentelor istorice”. Actul soteriologic pus în scenă de actori are scopul de a produce metanoia, o stare de trezire a spiritului prin care se ajunge la îndumnezeire. Între actori și spectatori se află cortina care separă cele două lumi care întrețin raporturi diametral opuse
Adio!... () [Corola-website/Science/327221_a_328550]
-
muzică tînguitoare care redescoperă omul muritor: sublimul și eroarea coexista, materia folclorica e surdinizata, dar evidență. Această tulpina folclorica a unui baladesc „cultivat”, de un tardiv trubaduresc provoacă o revelație etnologica. Coborînd În arhaic, ecourile străvechimii se simt, potențînd efectul soteriologic. Formulelor de invocație, vechii tehnici a repetiției, rimelor simple, termenilor livrești li se alătură vocabulele arhaice (moldave, cu deosebire) și cuvintele „retezate”. Dar arhaismul sau este, Întîi, o stare de spirit. Desigur, Cezar Ivănescu confirmă și aici uriașă să forță
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
sângele bușnind în celesta lucrare” - cf. Plânsul mieilor. Învingându-și, fie și ludic, înclinația pesimist apocaliptică, precum Poeții/Preoții Logos-ului antic (care se sinucideau a se vedea Petronius sau Seneca! în mijloc de fast și ospețe!), și Eugen Dainaua soteriologică și „orgasmul inițiatic”: „poeme interminabile”, de Eugen Evu Evu (chiar dacă, lucid, știe că “păstrăvii-n amonte mor la praguri” și, spre amurgul lui ICHTHEOS/HristosDumnezeu, “Nici icre de sămânță n-or mai fi...” - ambiguu, spre apoteoza...”nocturnului”: “Sub parapante, corbii
Editura Destine Literare by Adrian Botez () [Corola-journal/Journalistic/95_a_374]
-
misterul/ Zdreanța purpurei, BĂLAUR/ Când îngenunchiase Cerul/ Din splendoare-n frig de aur” - cf. De adio. Balaurul fiind Paznicul Sacru al Misterelor Eleusin-Demiurgice...! ...”SOPHIA” nu este “știință”, ci “șTIRE ÎNTRU SINELE UMANO-DIVIN/înțelepciunea Magului Kogaionic” - altfel, se micșorează șansa Revelației Soteriologice (fanta dinspre Misterul Învietor se îngustează!): “Hristos știind aflase. Eternitatea scade” - cf. Oarba empatie. Voind să descânte Kali Yuga/Vârsta Întunericului/Fierului (când “Moartea bătrână-n stihii/Urlă gravidă prin gloate...” - cf. Kali Yuga) Poetul este/devine, inițiatic, “Pasărea Haar
Editura Destine Literare by Adrian Botez () [Corola-journal/Journalistic/95_a_374]
-
azimut bătrân COCOR/râzând eu MOARTEA MEA SĂ-MI MOR!” - cf. Cântec pentru Canon-Group. și, altfel și mereu la fel: “Logos străpuns ca rit al învierii...” - cf. Miel al durerii (variantă). Moarte inițiatică, autosacrificială, a Poetului, pentru a adeveri Efectul Soteriologic/Cathartic, al Poeziei: “Nu plânge-n vis bătrân, Miel al Durerii... / În paradis vor înflori iar merii/ Gustând sămânța cu amar ocult,/Cunoașterii altoiul vindecării/ Cel reprimit ca dar, prinos plăcut,/Se-nfrupte-n noi misterumpreunării?” cf. Miel al durerii
Editura Destine Literare by Adrian Botez () [Corola-journal/Journalistic/95_a_374]
-
politic și publicistul. Dragomir are o perspectivă enciclopedista integratoare a dualismelor, o viziune care îmbină psihanaliza, platonismul și conștiința evoluției, a degradărilor și a scindării identității umane din diversele spații ale culturii și civilizației, propunând, de fiecare dată, un model soteriologic, o posibilă terapie.
Caius-Traian Dragomir () [Corola-website/Science/305322_a_306651]
-
Domițian și că ar fi scris acolo Apocalipsa. Cei care sunt în favoarea autorului apostol arată către mărturia Părinților timpurii ai Bisericii (vezi „Viziunea timpurie” mai sus) și către similitudinile dintre Evanghelia după Ioan și Apocalipsă. De exemplu, ambele opere sunt soteriologice și conțin o hristologie înaltă, afirmând partea divină a lui Isus mai degrabă decât partea sa omenească, prezentă preponderent în evangheliile sinoptice. În Evanghelia după Ioan și în Apocalipsă Isus este numit „Cuvântul lui Dumnezeu” (), deși contextul Apocalipsei este foarte
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]
-
ne îndeamnă în felul următor: Dumnezeu ne-a dat multe căi de mântuire; să nu le nesocotim<footnote Idem, Omilii la Faptele Apostolilor, XXI, 4, P.G., LX, col. 169. footnote>. Iubirea lui Dumnezeu față de om constituie rațiunea și condiția procesului soteriologic. În virtutea acestei iubiri, Dumnezeu nu s-a întors cu totul de la zidirea Sa, nici n-a uitat lucrurile mâinilor Sale când omul s-a desprins, prin păcat, din comuniunea originară<footnote Diac. Asistent I. Bria, art. cit., p. 59. footnote
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
stoici cuvîntul reprezenta rațiunea imanentă în ordinea universală. În limbajul grecilor antici, logosul nu a însemnat doar cuvîntul, discursul, ci și rațiunea, înțelesul profund, de natură divină, al ființei. Iată premisele de la care pleacă Dan Stanca atunci cînd stabilește rolul soteriologic al cuvîntului în epoca noastră atît de încercată de criza limbajului, urmare, consideră d-sa, a prăbușirii credinței: Pînă la urmă orice fel de viață ai duce, izbăvirea rămîne în preajmă cu condiția să nu uiți capacitatea rostirii. În tot
Arta și sacrul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16873_a_18198]
-
2003) investighează nu numai poetica prozei, ci și aspecte adesea ignorate privind poezia, memorialistica și corespondența. Textele adunate în volumul Dimensiuni ale romanului contemporan (1998) reiau ca atare „prolegomenele” la tipologia romanului modern. Un prim studiu se ocupă de funcția „soteriologică” a romanului postum al lui Lucian Blaga, Luntrea lui Caron, reacție compensatoare la impunerea noii mitologii fără zei a comunismului. Pentru grija benefică arătată de Catrina Moromete mezinului Niculae, studiul dedicat romanului Moromeții al lui Marin Preda este intitulat, fără
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287299_a_288628]
-
la nouăzeci și nouă, pornind de la Sunnah și de la Coran. Știai? Odată stârnit, turuie în continuare: De vreme ce Numele lui Dumnezeu nu este Dumnezeu, înseamnă că există, ne-creată, în tiparul sacru, Mulțimea transfinită a tuturor Numelor Sale Sfinte, ce reprezintă, soteriologic, fiecare atribut divin. Un șir ordonat, neredundant, de informații autonome și auto-suficiente, care se exprimă unitar pe ele însele ad infinitum. Așa o fi, dar Bunul Dumnezeu nu este infinit, ci absolut, dragă domnule teolog de ocazie. Basta! declamă Poetul
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
îndărătul acestor scenete filosofice, tot atâtea morale, adevăruri, învățăminte, îndemnuri, propuneri serioase: excelența indiferenței față de bani și de avuții; condamnarea onorurilor și a considerației pentru semeni; recuzarea tuturor puterilor în afara celei pe care o obținem asupra propriei noastre persoane; natura soteriologică a filosofiei; rolul cardinal al educației în structurarea unui temperament filosofic; necesitatea imperioasă de a struni energiile animale din om; inegala valoare a existențelor; ridicolul valorilor artificiale - cum ar fi orgoliul sportiv; critica necumpătării alcoolice; refuzarea tuturor formelor de atașament
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
semnul durerii, care-s cărțile, învățătura și practica asociate în scopul de a pune la punct o terapie, o medicație, o medicină a sufletului, deci a trupului: există ceva mai adevărat ca justificare a unei viziuni filosofice decât obiectivul ei soteriologic? Orice s-ar spune, gândim pentru a trăi, a supraviețui... Epicur trăiește cu pâine și cu apă, poate chiar și cu un sfert de litru de vin pe zi. Unui discipol care-i oferă de-ale gurii pentru o petrecere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
existența în școala lui a unei teorii a cunoașterii, a unui îndemn la asceză, a unui principiu existențial și a constituirii unei învățături practice... Dacă a te bucura de momentul prezent este de-ajuns, la ce bun tot acest arsenal soteriologic care, din nefericire, rămâne în petice și fragmente? Dacă acest corpus teoretic există, e dovada că Cirenaicul lua în considerare atât viitorul, cât și devenirea, spre deosebire de animalul incapabil să se desprindă de clipa prezentă, cu care discipolii din Cirene au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
un motiv de seninătate în perspectiva părăsirii acestui pământ. -9- Abilitarea esteticii. Philodemos păstrează epicurismul și, în același timp, îl depășește. El păstrează fondul, esențialul: materialismul hedonist, fizica etică, monismul ontologic, filosofia imanentă, înțelepciunea terapică, eshatologia ataraxică, practica comunitară, teologia soteriologică. Și precizează un anumit număr de chestiuni: astfel, Philodemos nuanțează dimensiunea austeră și ascetică de la început, ducând înțelepciunea Grădinii către un hedonism mai puțin riguros, mai puțin monahal, ca să folosim un termen nelalocul lui aici... Și, în acest scop, modifică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
constituie în același timp o concluzie a existenței. Diogene din Oenanda, bătrân, obosit, bogat, bolnav, dar înțelept grație doctrinei lui Epicur, suferă de dureri de stomac și verifică temeiul practicii filosofice: epicurismul ca terapie a sufletului și a trupului, înțelepciunea soteriologică, mântuirea prin gândirea dublată de o practică filosofică a vieții. La ora trecerii de cealaltă parte, Diogene își celebrează starea, bătrânețea, precizând că aceasta oferă și avantaje. Nu foarte îndepărtată de medicina stoică, logica epicuriană exaltă meritele stării în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]